{"id":820887,"date":"2025-03-19T15:06:33","date_gmt":"2025-03-19T12:06:33","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=820887"},"modified":"2025-03-19T15:06:33","modified_gmt":"2025-03-19T12:06:33","slug":"turnatori-si-tradatori-din-invatamant-petitie-sa-rescrie-istoria-si-sa-schimbe-numele-unor-strazi-din-timisoara-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=820887","title":{"rendered":"Turn\u0103tori \u0219i Tr\u0103d\u0103tori din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt: peti\u021bie s\u0103 rescrie istoria \u0219i s\u0103 schimbe numele unor str\u0103zi din Timi\u0219oara – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Turn\u0103tori \u0219i Tr\u0103d\u0103tori din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt: peti\u021bie s\u0103 rescrie istoria \u0219i s\u0103 schimbe numele unor str\u0103zi din Timi\u0219oara<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
\nIncorect Politic<\/strong>
\nMartie 19, 2025<\/p>\n

\"Turn\u0103tori<\/a>Scena9 este noul Vice, vechea Sc\u00e2nteia, actuala publica\u021bie principal\u0103 neo-bol\u0219evic\u0103 dup\u0103 Gay4Media<\/em><\/p>\n

Turn\u0103tori \u0219i Tr\u0103d\u0103tori din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt: peti\u021bie s\u0103 rescrie istoria \u0219i s\u0103 schimbe numele unor str\u0103zi din Timi\u0219oara<\/strong><\/h1>\n

Via Rost<\/a>:<\/em><\/p>\n

Cic\u0103 mai mul\u021bi cercet\u0103tori \u0219i cadre didactice fac o peti\u021bie pe care o intituleaz\u0103 pompos \u201cPentru o cultur\u0103 a memoriei democratice \u00een spa\u021biul public din Timi\u0219oara\u201d prin care cer Prim\u0103riei Timi\u0219oara s\u0103 schimbe numele a \u0219ase str\u0103zi din ora\u0219ul b\u0103n\u0103\u021bean care poart\u0103 numele unor personaje cu leg\u0103turi legionare.<\/strong><\/p>\n

Ce zic tovar\u0103\u0219ii cenzori? E adev\u0103rat c\u0103 \u201cOctavian Goga, Petre \u021au\u021bea, Radu Gyr, Nicolae Paulescu, Spiru Bl\u0103naru \u0219i Nicolae Ilie\u0219iu sunt omagia\u021bi \u00een spa\u021biul public pentru reu\u0219ite \u00een domeniul culturii \u0219i \u0219tiin\u021bei, dar \u00een spatele acestor reu\u0219ite b\u00e2ntuie activitatea lor politic\u0103 din perioada interbelic\u0103, c\u00e2nd au semnat acte legislative de discriminare \u0219i au \u00eencurajat r\u0103sp\u00e2ndirea urii \u00een societate\u201d.<\/em><\/p>\n

\u0218i peti\u021bia aia fantom\u0103 abia a fost semnat\u0103 de 235 de ame\u021bi\u021bi \u00een decurs de aproape un an \u0219i jum\u0103tate. Deci e clar c\u0103 peti\u021bia aia trebuie ignorat\u0103. Dar cei de la publica\u021bia progresis\u021b\u0103 Scena 9 se revolt\u0103. Cic\u0103 \u201cPrim\u0103ria Timi\u0219oara continu\u0103 s\u0103 am\u00e2ne luarea unei decizii legate de numele str\u0103zilor care comemoreaz\u0103 figuri asociate extremismului\u201d.<\/p>\n

P\u0103i Prim\u0103ria Timi\u0219oara nici nu trebuie s\u0103 ia \u00een discu\u021bie abera\u021bia sus\u021binut\u0103 de 235 de ame\u021bi\u021bi, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 popula\u021bia Timi\u0219oarei este de peste 250.000.<\/p>\n

Cam a\u0219a se modific\u0103 istoria \u0219i se \u0219terge din memoria colectiv\u0103 numele unor personalit\u0103\u021bi majore din trecutul nostru. \u0218i pentru toate acestea trebuie s\u0103-i mul\u021bumim lui Crin Antonescu, ini\u021biatorul legii 217\/2015 prin care \u00een Rom\u00e2nia a fost legalizat\u0103 cenzura \u0219i delictul de g\u00e2ndire. E acela\u0219i Crin Antonescu care acum se viseaz\u0103 pre\u0219edinte cu sprijinul coali\u021biei a\u0219a zis \u201cpro europene\u201d.<\/strong><\/p>\n

Scena9<\/a>:<\/p>\n

\n

Mai mul\u021bi cercet\u0103tori \u0219i cadre didactice au depus o\u00a0<\/i>peti\u021bie<\/u><\/i><\/a> la Prim\u0103ria Timi\u0219oarei, \u00een care cer redenumirea a \u0219ase str\u0103zi din ora\u0219 ce poart\u0103 numele unor personaje cu leg\u0103turi legionare. Octavian Goga, Petre \u021au\u021bea, Radu Gyr, Nicolae Paulescu, Spiru Bl\u0103naru \u0219i Nicolae Ilie\u0219iu sunt omagia\u021bi \u00een spa\u021biul public pentru reu\u0219ite \u00een domeniul culturii \u0219i \u0219tiin\u021bei, dar \u00een spatele acestor reu\u0219ite b\u00e2ntuie activitatea lor politic\u0103 din perioada interbelic\u0103, c\u00e2nd au semnat acte legislative de discriminare \u0219i au \u00eencurajat r\u0103sp\u00e2ndirea urii \u00een societate. La aproape un an \u0219i jum\u0103tate de la depunerea peti\u021biei, care a str\u00e2ns peste 200 de semn\u0103turi, Prim\u0103ria Timi\u0219oara continu\u0103 s\u0103 am\u00e2ne luarea unei decizii legate de numele str\u0103zilor care comemoreaz\u0103 figuri asociate extremismului.\u00a0<\/i><\/p>\n

Am stat de vorb\u0103 cu unii dintre semnatarii peti\u021biei, ca s\u0103 aflu de ce consider\u0103 important un astfel de demers, \u00een condi\u021biile \u00een care numeroase institu\u021bii, monumente \u0219i str\u0103zi din \u021bar\u0103 poart\u0103 numele unor personalit\u0103\u021bi cu trecut problematic. Am vorbit despre cum alegem pe cine comemor\u0103m \u00een spa\u021biul public \u0219i cum putem vorbi responsabil despre cei c\u0103rora le admir\u0103m opera \u0219i munca, dar care au contribuit, totodat\u0103, la ascensiunea unui regim politic extremist.<\/i><\/p>\n<\/blockquote>\n

Iat\u0103 peti\u021bia f\u0103cut\u0103 de un anume Arnold Schlachter, care a adunat \u00eentr-un an pu\u021bin peste 200 de semn\u0103turi.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cum a ajuns o minoritate vocal\u0103 \u0219i plin\u0103 de ur\u0103 s\u0103 dicteze ce nume poart\u0103 str\u0103zile din Rom\u00e2nia?<\/p>\n

Ei spun despre mari personalit\u0103\u021bi ca Petre \u021au\u021bea c\u0103 \u201c\u00een spatele acestor reu\u0219ite b\u00e2ntuie activitatea lor politic\u0103 din perioada interbelic\u0103, c\u00e2nd au semnat acte legislative de discriminare \u0219i au \u00eencurajat r\u0103sp\u00e2ndirea urii \u00een societate\u201d. <\/i>Ce ur\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndit Petre \u021au\u021bea, care a iubit p\u00e2n\u0103 la sacrificiu neamul rom\u00e2nesc? \u00cen realitate, acest Arnold Schlachter, tr\u0103d\u0103torii \u0219i turn\u0103torii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i mercenarii de la Scena9 sunt cei care r\u0103sp\u00e2ndesc ura \u00een societate, nu \u00een secolul trecut, ci acum \u00een zilele noastre.<\/p>\n

\n
\n

De multe ori, memoria este un du\u0219man al istoriei\u201d<\/strong><\/p>\n

S\u0103 zicem c\u0103 \u00eentr-o zi iei la pas Timi\u0219oara \u0219i ajungi \u00een centrul vechi, unde traversezi pe strada Petre \u021au\u021bea cu cl\u0103dirile ei ar\u0103mii, dup\u0103 care mergi la agen\u021bia de voiaj a CFR de pe strada Doctor Nicolae Paulescu s\u0103-\u021bi cumperi un bilet de tren. Porne\u0219ti apoi spre ie\u0219irea de vest a ora\u0219ului \u0219i treci pe l\u00e2ng\u0103 blocurile lini\u0219tite de pe strada Martir Spiru Bl\u0103naru. Toate aceste nume sunt bine integrate \u00een via\u021ba ora\u0219ului, deja banalizate, iar pentru cet\u0103\u021beni sunt mai degrab\u0103 repere pentru destina\u021bii practice.<\/p>\n

\u00cemi dau seama c\u0103 \u0219i casa mea din Bucure\u0219ti e legat\u0103 de centrul capitalei prin bulevardul Octavian Goga \u0219i nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 cine a fost el, de fapt. \u00cen timp ce m\u0103 plimb prin Rom\u00e2nia pe Google Maps, dau de un alt bulevard care-i poart\u0103 numele, la Satu Mare, dar \u0219i de multe alte str\u0103zi din diferite ora\u0219e \u0219i comune: Sinaia, Bra\u0219ov, Berceni, Foc\u0219\u0103nei, Blejoi, Bucov, Valea C\u0103lug\u0103reasc\u0103, Moara Vl\u0103siei \u0219i lista continu\u0103 s\u0103 curg\u0103.<\/p>\n

Octavian Goga a fost unul dintre intelectualii care dau ast\u0103zi nume de str\u0103zi \u0219i institu\u021bii \u0219i care au crescut odat\u0103 cu regimurile totalitare ale \u00eenceputului de secol XX. Au fost contemporani cu Hitler \u0219i Mussolini, Corneliu Zelea Codreanu \u0219i Ion Antonescu. Deceniile dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale au creat o atmosfer\u0103 tensionat\u0103 \u00een via\u021ba public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, iar mul\u021bi scriitori, arti\u0219ti \u0219i cercet\u0103tori ajun\u0219i \u00een panteonul cultural au sus\u021binut public la acea vreme Mi\u0219carea Legionar\u0103, filiala local\u0103 a fascismului ce cuprindea Europa la acea vreme. Ideologia ei era fundamentat\u0103 pe antisemitism, na\u021bionalism, violen\u021b\u0103 militarizat\u0103 \u0219i misticism.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Cheia \u00eentregului articol \u00een dou\u0103 paragrafe<\/strong><\/h2>\n

Hai s\u0103 mergem mai departe \u0219i s\u0103 spunem c\u0103 avem o strad\u0103 \u0219i pia\u021ba central\u0103 denumite dup\u0103 ADOLF HITLER. A\u0219a, \u0219i? <\/strong><\/p>\n

Crede\u021bi c\u0103 cine vede numele de pe pl\u0103cu\u021b\u0103 devine automat posedat de un duh al urii \u0219i pierde controlul asupra propriului trup? Nu-i de parc\u0103 se treze\u0219te p\u0103\u0219ind \u00een pas de g\u00e2sc\u0103 spre sinagoga local\u0103 \u00een vederea incendierii ei. Nu-i de parc\u0103 v\u0103z\u00e2nd \u201cStrada Ion Antonescu\u201d o s\u0103 \u00eenceap\u0103 spontan s\u0103 bat\u0103 \u021bigani pe strad\u0103. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103 o asemenea abera\u021bie. Este copil\u0103ros \u0219i aiurea s\u0103 crezi c\u0103 un duh al urii poate s\u0103 posede oamenii dup\u0103 ce v\u0103d un nume pe o pl\u0103cu\u021b\u0103. Atunci care e problema cu numele str\u0103zilor?<\/strong><\/p>\n

V\u0103 descifrez eu: problema NU este c\u0103 prinzi ur\u0103 pe minorit\u0103\u021bi de la citirea unui nume, problema real\u0103 este c\u0103 poate cau\u021bi pe internet \u0219i ajungi s\u0103 afli istoria real\u0103<\/span>, nu ce se pred\u0103 \u00een \u0219coli. Problema real\u0103 (din punctul lor de vedere) este c\u0103 poate ajungi s\u0103 admiri personalit\u0103\u021bi na\u021bionaliste<\/span> din istoria Rom\u00e2niei \u0219i atunci nu o s\u0103 te sim\u021bi vinovat<\/span>, ci\u2026m\u00e2ndru. Asta e problema, c\u0103-\u021bi vei iubi neamul, vei fi m\u00e2ndru de istoria lui \u0219i vei avea o orientare pro-rom\u00e2neasc\u0103 \u00een general. Asta vor ei s\u0103 opreasc\u0103 prin redenumirea str\u0103zilor.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

Personalit\u0103\u021bi interzise de neo-bol\u0219evicii de azi<\/em><\/p>\n

\n
\n

De\u0219i numele str\u0103zilor are rol mai degrab\u0103 orientativ \u0219i te ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi geografia unei localit\u0103\u021bi, decizia de a folosi un nume sau altul are, \u00een fond, un scop comemorativ. \u201eCineva care nu \u0219tie cine a fost personajul respectiv presupune c\u0103 este unul pozitiv<\/strong>, important pentru cultura na\u021bional\u0103, cineva care merit\u0103 respect, pentru c\u0103 altfel o strad\u0103 nu ajunge s\u0103 fie numit\u0103 dup\u0103 el\u201d, spune Raul C\u00e2rstocea, lector universitar la Universitatea Maynooth din Irlanda, unde pred\u0103 istoria secolului XX. Este unul dintre cei care au semnat peti\u021bia c\u0103tre Prim\u0103ria Timi\u0219oara, pentru redenumirea a \u0219ase str\u0103zi din ora\u0219. Memoria colectiv\u0103, spune istoricul, e alc\u0103tuit\u0103 din pove\u0219tile personale care se transmit \u00een familie din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, dar \u0219i din nara\u021biunile \u0219i personajele pe care statul le valideaz\u0103 \u00een spa\u021biul public, prin monumente, nume de str\u0103zi, statui, steaguri, chiar \u0219i figurile de pe bancnote.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Ce caut\u0103 un rector din Irlanda s\u0103 dicteze cum ne denumim str\u0103zile din Timi\u0219oara? Stai naibii acolo \u0219i las\u0103-ne \u00een pace.<\/p>\n

\n

\u00cen prezent, perioada interbelic\u0103 e conservat\u0103 \u00een memoria oficial\u0103 a Rom\u00e2niei drept o epoc\u0103 de aur a culturii noastre. Personaje care s-au remarcat atunci sunt azi elogiate sau studiate strict pentru opera lor, iar rolul politic pe care l-au jucat este decupat din con\u0219tiin\u021ba public\u0103. \u201eInterbelicul a fost o perioad\u0103 de criz\u0103 major\u0103\u201d, explic\u0103 Cosmin Cercel, profesor \u00een filosofia dreptului de la Universitatea din Gent, \u0219i el semnatar al peti\u021biei. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 problemele economice \u0219i inegalit\u0103\u021bile sociale, angajamentele politice au fost parte din activitatea publicistic\u0103, eseistic\u0103, \u0219.a.m.d a autorilor lor\u201d.<\/p>\n

Irina N\u0103stas\u0103, care pred\u0103 \u0219tiin\u021be politice la Universitatea din Bucure\u0219ti \u0219i a semnat la r\u00e2ndul ei peti\u021bia, e de p\u0103rere c\u0103 idealizarea interbelicului e rezultatul unei dorin\u021be colective frustrate, aceea ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 o putere cultural\u0103 important\u0103 pe plan mondial. \u201eCred ca\u0306 roma\u0302nii i\u0302s\u0326i doresc as\u0326a de mult acest except\u0326ionalism, i\u0302nca\u0302t prefera\u0306 sa\u0306 ignore sau chiar sa\u0306 considere ca\u0306 toata\u0306 atitudinea fascista\u0306 a acestor oameni a fost, de fapt, un fel de atitudine anticomunista\u0306\u201d, spune N\u0103stas\u0103. Alte figuri interbelice glorificate \u00een con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 sunt scriitorii Emil Cioran,\u00a0Mircea Eliade<\/u> sau Constantin Noica, to\u021bi filo-legionari.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Pe bun\u0103 dreptate, to\u021bi au fost ni\u0219te v\u00e2rfuri. Ar trebui s\u0103 le poarte numele mult mai multe str\u0103zi \u0219i \u0219coli, dar iat\u0103 cum fantoma bol\u0219evismului b\u00e2ntuie societatea rom\u00e2neasc\u0103 prin interven\u021biile acestor pigmei care ur\u0103sc tot ce-i rom\u00e2nesc.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\n

Atunci c\u00e2nd idealiz\u0103m \u00eens\u0103 momente ale trecutului, ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de realitatea factual\u0103. \u201eDe multe ori, memoria este un du\u0219man al istoriei\u201d, spune cercet\u0103torul Raul C\u00e2rstocea. \u201eMemoria\u00a0<\/strong>trebuie<\/strong><\/i> s\u0103 fie o nara\u021biune inteligibil\u0103, preferabil frumoas\u0103.<\/strong> Nu e bine s\u0103 fie prea deranjant\u0103 \u0219i nu e bine s\u0103 ie\u0219im noi prea r\u0103u din ea\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n

Peti\u021bia adresat\u0103 Prim\u0103riei Timi\u0219oara a ap\u0103rut ca demers civic \u00een urma unui eveniment artistic. Ini\u021biatorii, Valentin Cernat, Ovidiu Pop \u0219i Arnold Schlachter, au organizat o expozi\u021bie \u00een cadrul programului Timi\u0219oara \u2013 Capital\u0103 european\u0103 a culturii, \u00een care au pus \u00een discu\u021bie mo\u0219tenirea fascist\u0103 \u00een spa\u021biul public, de la statui \u0219i monumente donate de c\u0103tre extremi\u0219ti, la cl\u0103diri importante construite sau reconsolidate \u00een spiritul arhitecturii fasciste. Cei trei \u0219i-au oprit privirile asupra unor puncte turistice precum Opera Na\u021bional\u0103 din Timi\u0219oara, ridicat\u0103 \u00een baza planului realizat de arhitectul Duiliu Marcu, un mare admirator al arhitecturii fasciste din timpul lui Mussolini, statuia cu Lupa capitolin\u0103 d\u0103ruit\u0103 ora\u0219ului de c\u0103tre Mussolini \u00eensu\u0219i, \u00een 1926, \u0219i dezvelit\u0103 \u00een prezen\u021ba reprezentan\u021bilor fasci\u0219ti din Italia, sau placa memorial\u0103 d\u0103ruit\u0103 de actualul pre\u0219edinte populist al Statelor Unite, Donald Trump, cu ocazia \u00eemplinirii a 30 de ani de la Revolu\u021bie. \u201eAm vorbit despre ce \u00eenseamn\u0103 un trecut fascist \u00eentr-o capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103. Cum ne uit\u0103m la toate elementele astea turistice \u0219i ce vrem de la tipul \u0103sta de turism de hiperconsum\u201d, explic\u0103 Valentin Cernat, unul dintre autorii expozi\u021biei, \u00een urma c\u0103reia a fost creat\u0103 \u0219i peti\u021bia pentru redenumirea celor c\u00e2teva str\u0103zi din ora\u0219.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\n
\n
\n

\u0218ase biografii cu trecut extremist\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine miza peti\u021biei, am f\u0103cut o scurt\u0103 recapitulare a rolului pe care l-a jucat fiecare dintre cele \u0219ase personaje istorice \u00een trecutul nostru comun, dincolo de informa\u021bii din manuale \u0219i elogii.<\/p>\n

Octavian Goga<\/strong>\u00a0e considerat unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi rom\u00e2ni. \u00cen jur de\u00a090 de ora\u0219e<\/u> \u00eei conservau memoria \u00een spa\u021biul public, \u00een 2021. Dar dincolo de contribu\u021bia lui de scriitor, Goga a fost un politician cu putere de decizie \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i \u00een cel De-al Doilea R\u0103zboi Mondial. A condus o vreme Partidul Na\u021bional Agrar, cunoscut pentru agenda antisemit\u0103 \u0219i fascist\u0103, apoi \u0219i-a unit for\u021bele cu un alt intelectual rom\u00e2n extremist, A.C. Cuza, liderul unui partid cu viziuni similare, Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional Cre\u0219tine. \u00centre 1937-1938, timp de 44 de zile, poetul a fost premierul Rom\u00e2niei. Una dintre cele mai antidemocratice decizii pe care le-a luat a fost s\u0103 retrag\u0103 cet\u0103\u021benia a peste 200.000 de evrei rom\u00e2ni. Totodat\u0103, a militat pentru\u00a0deportarea<\/u> a jum\u0103tate de milion dintre ei \u00een Madagascar, inspirat de\u00a0planul ini\u021bial<\/u> al guvernului german nazist \u00eenainte de \u00eenfiin\u021barea lag\u0103relor de exterminare. A murit \u00een 1938,\u00a0\u00eenmorm\u00e2ntat cu svastica pe piept<\/strong>,\u00a0a\u0219a cum \u0219i-a dorit<\/u>.\u00a0Goga nu este inclus \u00een programa pentru bacalaureat, dar apare pe lista de lectur\u0103 \u0219i opera lui poate fi studiat\u0103 ca text auxiliar.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Od\u0103 pentru Octavian Goga<\/strong><\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Bazat. Recomand s\u0103 merge\u021bi la Ciucea la domeniul Goga si s\u0103-l vizita\u021bi \u0219i s\u0103 intra\u021bi \u00een vorb\u0103 cu doamnele care se ocup\u0103 de muzeu. \u201cEste adev\u0103rat c\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat cu zvastica la piept?\u201d \u00eentreba\u021bi cu un z\u00e2mbet inocent. \u201cBine c\u0103 po\u021bi s\u0103 cumperi secera \u0219i ciocanul de la tarabe, dar zvastica e interzis\u0103\u201d pute\u021bi comenta s\u0103 ar\u0103ta\u021bi dubla m\u0103sur\u0103 cu care se trateaz\u0103 ideologiile politice. Fi\u021bi decen\u021bi \u0219i fi\u021bi \u00een general o companie pl\u0103cut\u0103, z\u00e2mbi\u021bi des, vorbi\u021bi relaxat, a\u0219a se normalizeaz\u0103 discu\u021biile despre anumite subiecte.<\/p>\n

\n

Din partidul extremist Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional Cre\u0219tine a f\u0103cut parte \u0219i profesorul de fiziologie\u00a0Nicolae Paulescu<\/strong>, care d\u0103 numele unei str\u0103zi nu departe de Pia\u021ba Victoriei din Timi\u0219oara. El a crescut \u00een memoria colectiv\u0103 \u00een jurul unui regret istoric: ca inventator al insulinei care nu a primit premiul Nobel. [\u2026]<\/p>\n<\/blockquote>\n

Mare savant, descoperitorul insulinei, dar care n-a primit premiul Nobel cum ar fi trebuit deoarece a scris c\u0103r\u021bi despre jidani \u0219i, deci, e un antisemit care n-are voie s\u0103 fie recunoscut pentru meritele sale \u0219tiin\u021bifice. A\u0219a func\u021bioneaz\u0103 ordinea mondial\u0103 actual\u0103, condus\u0103 de apostolii Talmudului.<\/p>\n

\n

O informa\u021bie mai pu\u021bin circulat\u0103 despre Paulescu este c\u0103, \u00een perioada interbelic\u0103, a fost unul dintre autorii cu cel mai violent \u0219i discriminatoriu limbaj la adresa evreilor, iar c\u0103r\u021bile sale erau adesea inscrip\u021bionate cu\u00a0svastici<\/u>. \u00cen\u00a0Degenerarea rasei jid\u0103ne\u0219ti<\/i> sus\u021bine, printre altele, c\u0103 evreii sunt inferiori \u201earienilor\u201d pentru c\u0103 greutatea creierului lor e mai mic\u0103. \u00cen felul \u0103sta, Paulescu a \u00eencercat\u00a0<\/strong>s\u0103 ridice antisemitismul la rangul de \u0219tiin\u021b\u0103<\/u><\/strong>. \u00centr-o alt\u0103\u00a0carte<\/u><\/a>, fiziologul rom\u00e2n pune problema extermin\u0103rii evreilor asemenea\u00a0plo\u0219ni\u021belor<\/u>. \u00cen 2022, primarul Emil Boc a\u00a0\u00eempiedicat<\/u> redenumirea unei str\u0103zi clujene cu numele lui.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Zvastica \u0219i Incultura Jurnali\u0219tilor<\/strong><\/h2>\n

Zvastica nu a fost inventat\u0103 de Adolf Hitler, ea reprezint\u0103 mult mai multe lucruri dec\u00e2t sunt \u00een stare ace\u0219ti mercenari s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. De ce nu fac peti\u021bii ca India s\u0103-\u0219i schimbe principalul simbol religios?<\/p>\n

Oare \u0219tiu aceste l\u0103turi umane faptul c\u0103 ZVASTICA a fost folosit\u0103 de guvernul bol\u0219evic provizoriu de la 1917, cu peste un deceniu \u00eenainte s-o foloseacs\u0103 Hitler?<\/p>\n

Probabil c\u0103 nu \u0219tiu, cultura lor se rezum\u0103 la citirea raportului anual al institutului terorist Elie Wiesel.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Bancnot\u0103 emis\u0103 de guvernul provizoriu de la 1917. Zvastica ocup\u0103 un loc central.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

Petre \u021au\u021bea\u00a0<\/strong>a fost unul dintre ideologii Mi\u0219c\u0103rii Legionare. Din perioada interbelic\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a r\u0103mas \u00een memoria colectiv\u0103 drept eseist \u0219i filosof, ale c\u0103rui maxime sunt distribuite periodic pe Facebook sau sunt\u00a0citate<\/u> de c\u0103tre figuri publice precum premierul Marcel Ciolacu. Odat\u0103 ce guvernul legionar a preluat puterea, \u021au\u021bea a devenit un\u00a0politician activ<\/u> \u00een rolul de secretar general, apoi director al Ministerului Economiei Na\u021bionale, \u0219i \u0219ef de sec\u021bie la Ministerul R\u0103zboiului. \u00cenainte de cariera politic\u0103, \u021au\u021bea a fost numit \u0219ef de cuib \u00een organizarea legionar\u0103 \u0219i a participat la Rebeliune, unul dintre cele mai s\u00e2ngeroase momente din istoria grup\u0103rii de extrem\u0103 dreapta autohtone. \u00cen volumul\u00a0322 de vorbe memorabile ale lui Petre \u021au\u021bea<\/i>, autorul\u00a0cugeta astfel: \u201eAntisemitismul nu e o reac\u0163ie spontan\u0103 a rom\u00e2nilor, a germanilor, a polonilor, a maghiarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei, ca spaim\u0103, crez\u00e2nd c\u0103-l previn\u201d. \u00cen \u021bar\u0103 sunt mai multe str\u0103zi care-i poart\u0103 numele, inclusiv la Ia\u0219i \u0219i la Bucure\u0219ti, aproape de Pia\u021ba Progresul.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u201crebeliunea\u201d nu era \u201cunul dintre cele mai s\u00e2ngeroase momente\u201d, \u00een majoritatea ora\u0219elor aceast\u0103 \u201crebeliune\u201d n-a fost deloc violent\u0103. Despre ea pute\u021bi citi mai multe pe Ion Coja<\/a>.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0219ti\u021bi cine a mai definit antisemitismul astfel, gunoaielor? Jidanul Albert Einstein, care definea antisemitismul ca o reac\u021bie social\u0103 fireasc\u0103 la antagonismul grupurilor organizate iudaice<\/em>.<\/p>\n

Dac\u0103 fi\u021buici ur\u00e2t mirositoare ca Scena 9 n-ar primi bani din str\u0103in\u0103tate, acestea ar da faliment \u0219i mercenarii jurnali\u0219ti ar fi nevoi\u021bi s\u0103 cer\u0219easc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 la Profi.<\/p>\n

\n

Fost avocat \u0219i membru al mi\u0219c\u0103rii de rezisten\u021b\u0103 armat\u0103 anticomunist\u0103, creat\u0103 spontan de oameni de toate culorile politice, ca reac\u021bie de nesupunere civil\u0103 fa\u021b\u0103 de regimul stalinist impus la Bucure\u0219ti,\u00a0Spiru Bl\u0103naru<\/strong> a condus, \u00een perioada interbelic\u0103, filiale ale comunit\u0103\u021bilor legionare din \u021bar\u0103, dedicate tinerilor care aveau s\u0103 devin\u0103 solda\u021bi legionari. A fost, pe r\u00e2nd,\u00a0\u0219ef de cuib<\/u><\/a> la Facultatea de Drept din Ia\u0219i \u0219i conduc\u0103tor al Fr\u0103\u021biei de Cruce din Oradea.<\/p>\n

Un alt scriitor interbelic cu condei plin de ur\u0103 la adresa evreilor \u0219i minorit\u0103\u021bilor a fost\u00a0Nicolae Ilie\u0219iu<\/strong>, cel de-al cincilea nume din peti\u021bia trimis\u0103 c\u0103tre Prim\u0103ria Timi\u0219oarei. Articolele lui, \u00een care\u00a0vorbea<\/u> despre \u201er\u0103zboiul sf\u00e2nt\u201d \u00eempotriva \u201erasei jidove\u0219ti inferioare\u201d, erau preluate de presa de propagand\u0103 a regimului nazist din Germania.<\/p>\n

Ultimul nume din peti\u021bie e al poetului\u00a0Radu Gyr<\/strong>, care a compus numeroase imnuri ale Mi\u0219c\u0103rii Legionare, fredonate \u0219i ast\u0103zi la \u00eent\u00e2lnirile \u0219i\u00a0co<\/u><\/a>m<\/u>emor\u0103rile<\/u><\/a> extremi\u0219tilor contemporani: \u201eSuim biserici, st\u0103m viteji \u00een \u00eenchisori \/ \u00cen prigoana ori\u0219ic\u00e2t de-amar\u0103 \/ C\u00e2nt\u0103m \u0219i ne g\u00e2ndim la Nicadori \/ Purt\u0103m \u00een criv\u0103\u021b \u0219i \u00een soare \/ Lumini pentru biruitori \/ Pentru cei viteji zidim altare \/ \u0218i-avem doar gloan\u021be pentru tr\u0103d\u0103tori!\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u0218ti\u021bi ce a mai f\u0103cut Radu Gyr? \u00cen timpul guvern\u0103rii legionare a \u00eenfiin\u021bat primul teatru evreiesc din Bucure\u0219ti. Asta e recuno\u0219tin\u021ba pentru gestul s\u0103u, s\u0103 fie denigrat post-mortem de ni\u0219te ipochimeni mancurtiza\u021bi.<\/p>\n

Ace\u0219ti demen\u021bi deconecta\u021bi de realitate au \u00eenceput s\u0103 atace inclusiv Memorialul Durerii, difuzat la TVR din anii \u201990.<\/p>\n

\n

\u2026<\/p>\n<\/blockquote>\n

\n
\n
\n

Cum am ajuns s\u0103 comemor\u0103m figuri extremiste<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 nara\u021biunea ce idealizeaz\u0103 perioada interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, memoria noastr\u0103 colectiv\u0103 mai este modelat\u0103 de pozi\u021bia ferm\u0103 \u00eempotriva comunismului, mo\u0219tenit\u0103 de la Revolu\u021bia din \u201889. Pe fondul r\u0103zvr\u0103tirii \u00eempotriva dictaturii, \u00een anii \u201890, mul\u021bi dintre cei care trecuser\u0103 prin \u00eenchisorile comuniste au primit o portavoce la televizor, \u00een universit\u0103\u021bi sau Parlament.<\/p>\n

De pild\u0103, \u201eMemorialul Durerii\u201d<\/strong>, o\u00a0produc\u021bie<\/u><\/a> a Televiziunii Rom\u00e2ne din 1991, realizat\u0103 de Lucia Hossu Longin \u0219i difuzat\u0103 intens dup\u0103 Revolu\u021bie, \u00eei prezint\u0103 drept victime ale comunismului deopotriv\u0103 pe \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti, liberali \u0219i legionari, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 cont c\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 au contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea urii fa\u021b\u0103 de evrei \u0219i alte minorit\u0103\u021bi, la dec\u0103derea lor din drepturi, apoi la uciderea lor.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\n

Lucia Hossu Longin a scris mai multe c\u0103r\u021bi despre \u00eenchisorile comuniste. \u00cen cele mai recente dintre ele,\u00a0lansate la finalul anului trecut,\u00a0vorbe\u0219te<\/u> cu admira\u021bie, printre altele, despre fostul poli\u021bist legionar Gogu Puiu, despre fostul \u0219ef de cuib legionar Gavril\u0103 Ogoranu \u0219i chiar despre grupul condus de Spiru Bl\u0103naru, unul dintre fasci\u0219tii men\u021biona\u021bi \u00een peti\u021bia de la Timi\u0219oara. A fost, de asemenea, invitat\u0103 de-a lungul timpului s\u0103 vorbeasc\u0103 la evenimente tematice\u00a0al\u0103turi de Florin Dobrescu, vicepre\u0219edintele Funda\u021biei Ion Gavril\u0103 Ogoranu \u0219i organizatorul comemor\u0103rilor legionarilor care au participat la rezisten\u021ba anticomunist\u0103 de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cen 2016, Longin \u0219i Dobrescu\u00a0au mers <\/span>la fosta \u00eenchisoare comunist\u0103 din Jilava, transformat\u0103 \u00een muzeu, \u00een curtea c\u0103reia se afl\u0103\u00a0troi\u021ba<\/u> dedicat\u0103 lui Antonescu.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Ocultarea legionarilor\u00a0<\/strong><\/h3>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

L-a\u021bi interzis pe eroul Gogu Puiu inclusiv dup\u0103 moartea lui, prin faptul c\u0103 asocia\u021biei care \u00eei poart\u0103 numele i s-a interzis prezen\u021ba \u00een \u0219coli. Asocia\u021bia Gogu Puiu Haiducii Dobrogei n-a instigat la violen\u021b\u0103, a fost mereu pa\u0219nic\u0103 \u0219i programul ei educativ dirijat elevilor a fost menit s\u0103 dezvolte caracterul, dar ast\u0103zi aceast\u0103 asocia\u021bie, al\u0103turi de Funda\u021bia Ion Gavril\u0103 Ogoranu, sunt interzise \u00een \u0219coli.<\/p>\n

\n

Jilava e doar una dintre fostele temni\u021be comuniste care au fost reabilitate \u0219i deschise publicului ca muzee dup\u0103 Revolu\u021bie. Poate cel mai important proiect de acest tip este\u00a0Muzeul de la Sighet<\/u><\/a>, fondat de poeta Ana Blandiana \u0219i scriitorul Romulus Rusan, \u00een 1993. Dincolo de valoarea istoric\u0103 a m\u0103rturiilor, arhivei \u0219i spa\u021biului, muzeul dedicat celor oprima\u021bi de dictatura comunist\u0103 amestec\u0103 viziunile politice ale victimelor \u0219i nu ofer\u0103 o abordare critic\u0103 fa\u021b\u0103 de reprezentan\u021bii Mi\u0219c\u0103rii Legionare care au fost \u00eenchi\u0219i acolo. \u201ePunctul cel mai dificil e prezentarea unor personaje cunoscute ale rezisten\u021bei anticomuniste care au avut simpatii legionare sau au fost chiar legionari<\/strong>\u201d, explic\u0103 Ingrid Baltag, cadru didactic la Facultatea de Limbi Romanice, de la Universitatea Humboldt din Berlin. \u00cen urm\u0103 cu cinci ani, a organizat o excursie cu studen\u021bii \u00een Rom\u00e2nia, ca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum sunt amintite \u00een spa\u021biul public fascismul, Holocaustul \u0219i memoria victimelor comunismului. Cu ocazia asta, au ajuns \u0219i la Sighet. \u201eAce\u0219tia sunt eroiza\u021bi f\u0103r\u0103 a spune ce provenien\u021b\u0103 politic\u0103 aveau. Ar fi bine dac\u0103 nu s-ar ocoli astfel de informa\u021bii. Am \u00eenv\u0103\u021ba mai bine [trecutul nostru], iar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 denigr\u0103m eroii luptei anticomuniste\u201d,<\/strong> e de p\u0103rere Baltag, care a semnat \u0219i ea peti\u021bia de la Timi\u0219oara.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Paradoxal, sunt de acord cu Baltag aici. Problema cu Muzeul de la Sighet este ocultarea laturii predominant legionare a rezisten\u021bei anti-comuniste, cuv\u00e2ntul \u201clegionar\u201d put\u00e2nd fi num\u0103rat pe degete la c\u00e2t de rar apare \u00een documentele afi\u0219ate de muzeu. Ana Blandiana ne-a facut o cheie. Da, ar trebui s\u0103 se scrie c\u0103 majoritatea au fost legionari, acest lucru ar spori interesul tinerilor pentru studiul Mi\u0219c\u0103rii Legionare.<\/p>\n

\n

\u2026<\/p>\n<\/blockquote>\n

\n
\n
\n

O reform\u0103 a memoriei \u00een spa\u021biul public<\/strong><\/p>\n

Grija fa\u021b\u0103 de\u00a0ce<\/i> \u0219i\u00a0cum<\/i> afi\u0219\u0103m trecutul \u00een spa\u021biul public a fost mereu o nevoie colectiv\u0103 \u0219i o preocupare pentru fiecare regim politic ce a dorit s\u0103 scoat\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 simboluri conforme cu propria ideologie. \u00cen ultimii ani, invadarea Ucrainei de c\u0103tre Rusia a\u00a0st\u00e2rnit<\/u> furia ucrainenilor fa\u021b\u0103 de simboluri \u0219i figuri publice ale culturii ruse\u0219ti pe teritoriul lor. Moartea unor persoane de culoare a\u00a0adunat<\/u> sute de mii de oameni pe str\u0103zile mai multor ora\u0219e din Statele Unite, culmin\u00e2nd cu apari\u021bia unui fenomen \u2013 Black Lives Matter<\/i> \u2013 \u0219i cu\u00a0d\u0103r\u00e2marea<\/u> unor monumente confederate. [.<\/strong>..]<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Solu\u021bia lor: D\u0103r\u00e2marea monumentelor<\/strong><\/h2>\n

Este fenomenal cum nu se mai ascund. Solu\u021bia lor la \u201cproblema monumentelor fasciste\u201d este o reac\u021bie de tip Black Lives Matter care s-a soldat cu distrugerea statuilor \u201cextremiste\u201d??<\/p>\n

Autorii articolului se pl\u00e2ng de faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, aceast\u0103 reform\u0103 este \u201c\u00eenc\u0103 la \u00eenceput\u201d, c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-au d\u0103r\u00e2mat statui. Totu\u0219i deja a \u00eenceput cu \u00eenl\u0103turarea bustului lui Mircea Vulc\u0103nescu din Bucure\u0219ti, care ast\u0103zi st\u0103 pentru p\u0103strare la sediul funda\u021biei Ion Gavril\u0103 Ogoranu.<\/p>\n

\n

\u00cen Rom\u00e2nia, ini\u021biativele pentru o reform\u0103 critic\u0103 a memoriei \u00een spa\u021biul public sunt \u00eenc\u0103 la \u00eenceput.<\/strong> Un prim pas a fost f\u0103cut odat\u0103 cu adoptarea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea\u00a0legii<\/u><\/a> care incrimineaz\u0103 con\u021binutul fascist local \u00een spa\u021biul public \u0219i interzice propaganda de extrem\u0103 dreapt\u0103, precum \u0219i comemorarea personajelor istorice condamnate definitiv pentru crime de r\u0103zboi la noi \u00een \u021bar\u0103. \u00cens\u0103 legea e rareori sau mai deloc pus\u0103 \u00een aplicare, de\u0219i exist\u0103 peti\u021bii \u0219i \u00eent\u00e2mpin\u0103ri \u00een instan\u021be.<\/p>\n

\u00centr-un\u00a0articol<\/u> despre memoria Holocaustului \u0219i antisemitismul din Rom\u00e2nia zilelor noastre, istoricul \u0219i profesorul universitar Raul C\u00e2rstocea discut\u0103 contextul \u00een care a ap\u0103rut demersul legislativ \u0219i reac\u021biile de contestare care l-au \u00eenso\u021bit. Legea care reglementeaz\u0103 memoria fascist\u0103 \u00een spa\u021biul public a ap\u0103rut, spune C\u00e2rstocea, ca urmare a \u201eeuropeniz\u0103rii memoriei Holocaustului\u201d \u0219i adoptarea, \u00een toate statele membre ale Uniunii Europene, a unor legi care s\u0103 valideze suferin\u021ba \u0219i demnitatea victimelor acestui episod s\u00e2ngeros din istoria comun\u0103. Rom\u00e2nia s-a aliniat \u0219i ea la acest consens european, iar un motiv pentru care publicul larg nu \u00een\u021belege aceast\u0103 lege poate fi faptul c\u0103 decizia a venit de sus \u00een jos \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce nu are \u00eenc\u0103 un consens \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it fa\u021b\u0103 de crimele regimurilor extremiste. \u201eMemoria fasci\u0219tilor \u0219i a antisemi\u021bilor interbelici este\u00a0<\/strong>absolvit\u0103<\/strong><\/i> de suferin\u021ba lor sub comunism, un regim care, de multe ori, este asociat cu evreii<\/strong>\u201d, scrie istoricul. \u201eAstfel de nara\u021biuni au o aur\u0103 de respectabilitate \u0219i legitimitate ce poate fi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 nu doar de simpatizan\u021bii extremei drepte, ci \u0219i de intelectualii mainstream, care pun semnul egal \u00eentre comunism \u0219i fascism, dar \u0219i de c\u0103tre publicul pentru care crimele ultimului regim sunt mai aproape de experien\u021ba personal\u0103 dec\u00e2t cele ale fascismului\u201d.<\/p>\n

C\u00e2rstocea mai crede c\u0103 primul pas pentru a reforma felul \u00een care imprim\u0103m memoria istoric\u0103 \u00een spa\u021biul public ar fi o dezbatere na\u021bional\u0103, dup\u0103 modelul unor \u021b\u0103ri ca Fran\u021ba \u0219i Germania, care au organizat, dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, discu\u021bii televizate despre personajele istorice colonialiste, criminale sau genocidare. \u201eAnumi\u021bi eroi francezi, olandezi, etc. au fost implica\u021bi \u00een colaborarea cu nazi\u0219tii, \u00een ideologii fasciste locale. A fost nevoie de dezbateri publice \u00eendelungi, ce au provocat multe sentimente negative\u201d, spune cercet\u0103torul. \u201eF\u0103r\u0103 dezbatere, ne a\u0219tept\u0103m cumva ca rom\u00e2nii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 peste noapte c\u0103 Holocaustul \u00een Rom\u00e2nia a fost o poveste \u00een care am fost implica\u021bi noi, nu nazi\u0219tii.\u00a0<\/strong>Nu e o poveste \u00een care Germania a omor\u00e2t evrei \u0219i rom\u00e2nii n-au avut nimic de-a face cu asta. Dar educa\u021bia lipse\u0219te. \u00cen \u0219coli ne chinuim s\u0103 b\u0103g\u0103m orice fel de informa\u021bie care s\u0103 explice c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 a omor\u00e2t evreii \u00een teritoriile ocupate de rom\u00e2ni, nu nem\u021bii\u201d, explic\u0103 istoricul.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Exorcism prin Dezbatere<\/strong><\/h2>\n

Nu cred c\u0103 vre\u021bi s\u0103 deschide\u021bi aceast\u0103 cutie a Pandorei. Dac\u0103 s-ar organiza dezbateri libere la televizor, unde s\u0103 fie invita\u021bi at\u00e2t angaja\u021bi ai institutului Elie Wiesel, istorici holocaust-ologi, profesori antirom\u00e2ni, dar \u0219i istorici \u0219i profesori ai \u0219colii revizioniste, na\u021bionali\u0219ti sau intelectuali ca profesorul Ion Coja, rezultatul ar fi previzibil.<\/p>\n

Adversarii no\u0219tri nu sunt capabili s\u0103 poarte un dialog civilizat \u0219i o dezbatere public\u0103, ei prefer\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 etichete \u0219i s\u0103 cenzureze discursul.<\/strong><\/p>\n

S-au obi\u0219nuit a\u0219a de zeci de ani, va fi extrem de greu pentru ei s\u0103 stea la mas\u0103 cu un revizionist \u0219i s\u0103 c\u00e2\u0219tige dezbaterea prin argumente. Va fi imposibil, de aceea evit\u0103 dezbaterea.<\/strong><\/p>\n

Altfel ei pot s\u0103 se prefac\u0103 \u0219i s\u0103 organizeze \u201cdezbateri\u201d \u00een care dezbat doar \u00eentre ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 invitat pe cineva care s\u0103-i conteste.<\/p>\n

\n

\u2026<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cenapoi la Timi\u0219oara<\/strong><\/p>\n

\n

A trecut aproape un an \u0219i jum\u0103tate de c\u00e2nd semnatarii peti\u021biei de la Timi\u0219oara au cerut Prim\u0103riei redenumirea a \u0219ase str\u0103zi. \u00centr-un r\u0103spuns oficial, reprezentan\u021bii Institu\u021biei Arhitectului \u0218ef, de la Serviciul de Planificare Urban\u0103, le-au r\u0103spuns ini\u021biatorilor c\u0103 \u0219edin\u021ba comisiei ce va evalua cererea lor va avea loc la sf\u00e2r\u0219itul lui august 2024. P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, autorit\u0103\u021bile nu le-au comunicat nimic ini\u021biatorilor.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Pentru c\u0103 sunte\u021bi irelevan\u021bi \u0219i penibili, o minoritate vocal\u0103 enervant\u0103, ca un \u021b\u00e2n\u021bar b\u00e2z\u00e2ind pe la ureche.<\/p>\n

\n

Reprezentan\u021bii Prim\u0103riei Timi\u0219oarei spun c\u0103 \u0219edin\u021ba de evaluare a peti\u021biei a avut loc anul trecut, c\u00e2nd a discutat denumirea a 23 de str\u0103zi noi, dar c\u0103 comisia \u201eare nevoie de mai mult timp s\u0103 ia o decizie corect\u0103\u201d \u00een cazul redenumirii celor \u0219ase cazuri semnalate. Prim\u0103ria a omis s\u0103-i informeze pe ini\u021biatorii peti\u021biei \u0219i oricum pa\u0219ii urm\u0103tori din proces sunt bloca\u021bi. Pentru a stabili urm\u0103toarea \u0219edin\u021b\u0103, e nevoie de refacerea comisiei \u0219i de modificarea dispozi\u021biei primarului, care nume\u0219te componen\u021ba acestei comisii.\u00a0Nu se \u0219tie c\u00e2nd se vor relua discu\u021biile legate de peti\u021bie.<\/p>\n

Emanuel Copila\u0219, profesor universitar la Universitatea de Vest, semnatar al peti\u021biei \u0219i locuitor al Timi\u0219oarei, spune c\u0103 nu e prima oar\u0103 c\u00e2nd are loc un astfel de demers \u00een ora\u0219. \u201eS-a mai atras aten\u021bia asupra acestui subiect \u0219i sub administra\u021bia Robu. Nu a p\u0103rut o problem\u0103 suficient de relevant\u0103 din punct de vedere electoral pentru a fi abordat\u0103\u201d, continu\u0103 profesorul. \u201e\u00centr-un oras\u0326 care se pretinde european, lucrurile acestea trebuiau sa\u0306 dispara\u0306 cu mult i\u0302naintea obt\u0326inerii statutului de capitala\u0306 cultural\u0103, era un minim de civism\u201d.<\/p>\n

Pe viitor, ini\u021biatorii vor s\u0103 elaboreze un ghid dedicat celor care vor s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru \u00een ora\u0219ele lor, cu informa\u021bii despre ce trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103 o astfel de peti\u021bie, unde s\u0103 o trimi\u021bi \u0219i ce ar trebui s\u0103 prime\u0219ti din partea institu\u021biilor statului.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Buturuga Mic\u0103 le d\u0103 insomnie<\/strong><\/h2>\n

Ia te uit\u0103 ce vor s\u0103 fac\u0103. Un ghid de distrugere a istoriei, cum s\u0103 pui presiune pe prim\u0103rii s\u0103 \u00eenl\u0103ture statui \u0219i s\u0103 schimbe numele str\u0103zilor<\/strong>. Fenomenal c\u00e2t tupeu pe antirom\u00e2nii care nu ne mai suport\u0103.<\/p>\n

Au \u00eencercat s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 plec\u0103m din \u021bar\u0103 \u0219i \u00een mare parte au reu\u0219it, cu peste \u0219ase milioane de rom\u00e2ni fiind afar\u0103. Au \u00eencercat s\u0103 ne otr\u0103veasc\u0103 cu seruri experimentale vreme de doi ani plandemici. Au \u00eencercat \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne aresteze pentru c\u0103 mergem la comemor\u0103ri religioase, s\u0103 ne intimideze ca s\u0103 st\u0103m cu capul plecat \u0219i s\u0103 devenim simpli spectatori la dispari\u021bia noastr\u0103.<\/p>\n

Dar uite c\u0103 buturuga asta mic\u0103 se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tare \u0219i s\u0103 r\u0103stoarne carul bol\u0219evic cel mare.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n