{"id":807981,"date":"2023-08-10T14:28:00","date_gmt":"2023-08-10T11:28:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=807981"},"modified":"2023-08-10T14:28:00","modified_gmt":"2023-08-10T11:28:00","slug":"analiza-pe-decizia-cjue-privind-prescriptia-hotararea-cjue-din-24-iulie-2023-teaser-pentru-un-recurs-la-viitor-contextul-global-actual-a-aratat-potentialul-de-radicalizare-al-interpretar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=807981","title":{"rendered":"ANALIZA PE DECIZIA CJUE PRIVIND PRESCRIPTIA \u2013 Hotararea CJUE din 24 iulie 2023. Teaser pentru un recurs la viitor: “Contextul global actual a aratat potentialul de radicalizare al interpretarii, existand cu siguranta o suficienta gama de amenintari la adresa suveranitatii statale, fara sa mai fie necesare imbolduri interne in acest scop, context in care interventiile de la nivel central european, inclusiv de la CJUE, vor fi impuse din ce in ce mai des”"},"content":{"rendered":"
\n

ANALIZA PE DECIZIA CJUE PRIVIND PRESCRIPTIA \u2013 Hotararea CJUE din 24 iulie 2023. Teaser pentru un recurs la viitor: “Contextul global actual a aratat potentialul de radicalizare al interpretarii, existand cu siguranta o suficienta gama de amenintari la adresa suveranitatii statale, fara sa mai fie necesare imbolduri interne in acest scop, context in care interventiile de la nivel central european, inclusiv de la CJUE, vor fi impuse din ce in ce mai des”<\/h1>\n
\n

Scris de: Octavian POPESCU, avocat | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
10 August 2023 14:28<\/div>\n
Vizualizari: 5428<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Avocatul Octavian Popescu (foto) <\/span>din Baroul Bucuresti, partener fondator al Popescu & Asociatii, a realizat o analiza ampla dupa Decizia CJUE din 24 iulie 2023, privind interventia prescriptiei raspunderii penale. <\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Lumea Justitiei prezinta intregral aceasta Analiza: <\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00ce<\/span>nc\u0103 de la momentul public\u0103rii, mult a\u0219teptata Hot\u0103r\u00e2re a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (\u201eCJUE<\/em>\u201d) din 24 Iulie 2023, pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza C\u00a0107\/23 PPU (\u201eHot\u0103r\u00e2rea CJUE<\/em>\u201d), a creat \u00een spa\u021biul public o mare rumoare cu privire la efectele a\u0219a-zis \u201enefaste\u201d pe care le va genera asupra sistemului de drept na\u021bional.<\/span><\/span><\/p>\n

Generat\u0103 de demersuri partizanate sistemic, hot\u0103r\u00e2rea a fost amplu contestat\u0103 de ap\u0103r\u0103torii drepturilor aparent limitate, efectele sale fiind aproape stabilite mai \u00eenainte ca aceasta s\u0103 se \u201er\u0103ceasc\u0103\u201d \u0219i\/sau considerentele s\u0103-i fie citite pe de-a-ntregul. S-a argumentat c\u0103 \u00eentreaga jurispruden\u021b\u0103 obligatorie (a Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei \u2013 \u201eCCR<\/em>\u201d \u0219i a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u2013 \u201eICCJ<\/em>\u201d) cu privire la \u00eentreruperea termenului de prescrip\u021bie a fost anihilat\u0103 de c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (\u201eCJUE<\/em>\u201d), r\u0103sturn\u00e2ndu-se practic suprema\u021bia sistemului de drept na\u021bional. S-a mers p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo unde s-a sus\u021binut c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea CJUE ar reprezenta chiar o insult\u0103 la adresa judec\u0103torilor ICCJ \u0219i ai CCR.<\/span><\/span><\/p>\n

Emo\u021bia colectiv\u0103 generat\u0103 \u00een jurul acestui subiect justific\u0103 f\u0103r\u0103 dubiu retorica \u0219i concluziile generate la prima vedere, chiar \u0219i prin raportare doar la dispozitivul Hot\u0103r\u00e2rii CJUE. Privind \u00eens\u0103 mai aprofundat Hot\u0103r\u00e2rea CJUE, \u00een ansamblul s\u0103u (cu o aten\u021bie deosebit\u0103 asupra anumitor considerente din corpul hot\u0103r\u00e2rii) \u0219i nu doar dispozitivul, precum \u0219i prin str\u00e2nsa raportare la Tratatul privind Uniunea Europeana \u0219i Tratatul de Func\u021bionare al Uniunii Europene (\u201eTFUE<\/em>\u201d), concluzia trebuie nuan\u021bat\u0103 \u0219i pus\u0103 \u00een context corect, pentru a produce efecte(le) juridice corespunz\u0103toare.<\/span><\/span><\/p>\n

Se cuvine, a\u0219adar, o analiz\u0103 complex\u0103, pornind de la anumite considera\u021bii socio-juridice na\u021bionale care au ocazionat deja celebra Hot\u0103r\u00e2re CJUE, dar punct\u00e2nd \u00een mod necesar \u0219i anumite aspecte desprinse din chiar cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii Cur\u021bii Europene.<\/span><\/span><\/p>\n

Teza I: Contextul socio-juridic intern.<\/strong> Mai \u00eent\u00e2i de toate, trebuie spus c\u0103, prealabil oric\u0103rui posibil conflict \u00eentre jurisdic\u021bia european\u0103 \u0219i cea na\u021bional\u0103, cauza C\u00a0107\/23 PPU a reliefat un real conflict intern \u00een sistemul justi\u021biei autohtone, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 trimiterea preliminar\u0103 a Cur\u021bii de Apel Bra\u0219ov nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t o expresie (de nepermis de altfel \u00eentr-o realitate juridic\u0103 stabil\u0103 \u0219i consolidat\u0103 a unui stat de drept european al secolului XXI) a refuzului unei instan\u021be na\u021bionale de a aplica (i) deciziile cu putere de lege adoptate de Curtea Constitu\u021bional\u0103<\/strong>, unica autoritate de jurisdic\u021bie constitu\u021bional\u0103 din Rom\u00e2nia, care este independent\u0103 fa\u021b\u0103 de orice alt\u0103 autoritate public\u0103 \u0219i care are, conform Constitu\u021biei Rom\u00e2niei, rolul de garant al suprema\u021biei Constitu\u021biei, \u0219i (ii) deciziile pronun\u021bate de \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie<\/strong>, instan\u021ba judiciar\u0103 suprem\u0103 \u00een ierarhia instan\u021belor judec\u0103tore\u0219ti din Rom\u00e2nia, care asigur\u0103 interpretarea \u0219i aplicarea unitar\u0103 a legii de c\u0103tre celelalte instan\u021be judec\u0103tore\u0219ti[1]<\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o c\u0103utare prea aprofundat\u0103 a temeiurilor unei astfel de conduite judiciare, (nenecesare, neobi\u0219nuite, neutile, neintuitive, nepotrivite etc. \u00een raport de standardul protectiv invocat) demersul a dovedit c\u0103 deciziile cu putere de lege \u0219i\/sau care asigur\u0103 interpretarea \u0219i aplicarea unitar\u0103 a legii, ale acestor autorit\u0103\u021bi jurisdic\u021bionale din Rom\u00e2nia, au putut fi ocolite \u00een mod surprinz\u0103tor, f\u0103r\u0103 mare greutate \u0219i \u00een trecut[2]<\/a>, prin invocarea unor temeiuri din dreptul Uniunii Europene, \u00eentr-o cauz\u0103 penal\u0103 care nu avea ca obiect vreo fraud\u0103 grav\u0103 cu privire la fondurile Uniunii, deci oarecum \u201epe l\u00e2ng\u0103\u201d calea procedural\u0103 clar\u0103 de sesizat CJUE cu o trimitere preliminar\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care aplicarea prioritar\u0103 a vreunei dispozi\u021bii din dreptul Uniunii Europene nu se putea \u00eentrez\u0103ri\/identifica \u00een respectiva cauz\u0103 (relevan\u021ba din acest exemplu este conduita judiciar\u0103 adoptat\u0103 de instan\u021bele de judecat\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103, iar nu efectul generat care, pe axa timpului, ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een negura solu\u021biilor de neurm\u0103rit \u0219i nereferit vreodat\u0103 de vreun practician al dreptului).<\/span><\/span><\/p>\n

Mai poate fi ad\u0103ugat \u00een acest context c\u0103 \u0219i Judec\u0103toria C\u00e2mpina a avut o \u00eencercare similar\u0103, care \u00eens\u0103 a fost \u201esurprinz\u0103tor\u201d sortit\u0103 e\u0219ecului (trimiterea preliminar\u0103 fiind constatat\u0103 ca v\u0103dit inadmisibil\u0103), poate \u0219i dintr-o lips\u0103 de fine\u021be juridic\u0103 a demersului, sau poate din prea mult entuziasm manifestat pe trendul conferit de practica modern\u0103 a CJUE (a se vedea \u00een mod special hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 \u00een cauzele conexate C\u00a0357\/19, C\u00a0379\/19, C\u00a0547\/19, C\u00a0811\/19 \u0219i C\u00a0840\/19, Eurobox \u0219.a. \u00een 21 decembrie 2021) de c\u0103tre t\u00e2n\u0103ra instan\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Poate tot acesta ar fi contextul \u00een care trebuie amintit faptul (deosebit de relevant de altfel) c\u0103, pe fondul \u00eencerc\u0103rilor repetate ale anumitor unit\u0103\u021bi de parchet (SIC!), mai multe Cur\u021bi de Apel au respins cu fermitate \u00eencerc\u0103rile similare de sesizare a CJUE cu o trimitere preliminar\u0103 bazat\u0103 pe acela\u0219i ra\u021bionament, ceea ce ar putea sugera totu\u0219i o g\u00e2ndire sistemic\u0103 quasiunitar\u0103. Insuficient\u0103, \u00eens\u0103, a\u0219a cum s-a dovedit, pentru a fi respinse toate demersurile (sau poate chiar \u00eencerc\u0103rile) de autodiscreditare a sistemului, la care a contribuit inclusiv agentul guvernamental al Rom\u00e2niei care a solicitat, \u00een cadrul procedurii din fa\u021ba Cur\u021bii Europene obligarea judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia s\u0103 nu \u021bin\u0103 seama de deciziile CCR \u0219i \u00ceCCJ cu privire la prescrip\u021bia r\u0103spunderii penale (!!!)<\/strong>, conduita mai mult dec\u00e2t \u201einovatoare\u201d, chiar surprinz\u0103toare \u0219i care poate nu ar trebui omis\u0103 la analiza institu\u021bional\u0103 necesar a fi \u00eentocmit\u0103 cu privire la exercitarea drepturilor \u0219i obliga\u021biilor de c\u0103tre to\u021bi factorii statali \u00een limitele impuse de principiul separa\u021biei puterilor \u00een stat (\u00eenc\u0103 reglementat \u00een Art. 1 din Constitu\u021bie).<\/span><\/span><\/p>\n

Ar mai fi multe de ad\u0103ugat \u00eens\u0103 esen\u021ba celor de mai sus poate fi explicat\u0103 prin aceea c\u0103 situa\u021bia actual\u0103 a sistemului nostru de justi\u021bie reflect\u0103 poate insuficient\u0103 maturitate, comparabil\u0103 ca nivel, de ce nu, cu a oric\u0103rui alt sistem public din Rom\u00e2nia, pornind de la cel politic, legislativ \u0219i guvernamental (cu toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale, inclusiv cele recente de foarte mare interes pentru sistemul justi\u021biei privind pensiile magistra\u021bilor, care au \u0219i generat un val important de reac\u021bii), pentru a tran\u0219a intern chestiuni de tipul acestei \u201dne\u00een\u021belegeri\u201d. Hot\u0103r\u00e2rea CJUE din 24.07.2023 vine chiar s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 acest aspect, dac\u0103 este s\u0103 o analiz\u0103m din perspectiva r\u0103spunsurilor sau dezleg\u0103rilor principiale pe care Curtea le-a acordat.<\/span><\/span><\/p>\n

Teza a II-a: Ce a analizat \u0219i stabilit CJUE prin Hot\u0103r\u00e2rea din 24.07.2023<\/strong>. Trec\u00e2nd la aspecte ceva mai concrete, tehnice, hot\u0103r\u00e2rea cu pricina a fost pronun\u021bat\u0103 de CJUE, a\u0219a cum am ar\u0103tat deja, ca urmare a sesiz\u0103rii de c\u0103tre Curtea de Apel Bra\u0219ov cu cererea de pronun\u021bare a unei decizii preliminare, \u00een condi\u021biile \u00een care aceast\u0103 instan\u021b\u0103 a apreciat (nejustificat \u0219i de nepermis, dup\u0103 cum deja am afirmat mai sus) c\u0103 se ridic\u0103 o nou\u0103 chestiune de interpretare care prezint\u0103 un interes general pentru aplicarea uniform\u0103 a dreptului UE, jurispruden\u021ba existent\u0103 fiind insuficient\u0103 pentru a furniza clarificarea necesar\u0103 pentru abordarea situa\u021biei juridice determinate de aplicarea \u00een dreptul intern a Deciziilor CCR nr. 297\/2018 \u0219i nr. 358\/2022 \u0219i a Deciziei ICCJ nr. 67\/2022.<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, CJUE a fost \u00eenvestit\u0103 cu analiza a trei \u00eentreb\u0103ri \u00eenaintate de c\u0103tre instan\u021ba na\u021bional\u0103, ce privesc solu\u021bionarea concursului dintre o institu\u021bie de drept apar\u021bin\u00e2nd politicii penale a unui stat membru (care \u00een acest caz a fost prescrip\u021bia r\u0103spunderii penale, analiza f\u0103cut\u0103 av\u00e2nd \u00eens\u0103 valoare de principiu, indiferent de institu\u021bia de drept na\u021bional analizat\u0103) \u0219i reglement\u0103rile din materia intereselor financiare ale Uniunii Europene.<\/span><\/span><\/p>\n

Primele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri au privit, \u00een esen\u021b\u0103, dac\u0103 dispozi\u021biile invocate trebuie interpretate \u00een sensul c\u0103 instan\u021bele unui stat membru sunt obligate s\u0103 lase neaplicate decizii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i ale instan\u021bei supreme a statului membru men\u021bionat prin care este invalidat\u0103 dispozi\u021bia legislativ\u0103 na\u021bional\u0103 care reglementeaz\u0103 cauzele de \u00eentrerupere a termenului de prescrip\u021bie \u00een materie penal\u0103 din cauza unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a principiului legalit\u0103\u021bii infrac\u021biunilor \u0219i pedepselor, invalidare ce poate avea ca efect aplicarea retroactiv\u0103 ca lege penal\u0103 mai favorabil\u0103 (mitior lex<\/em>), pentru a repune \u00een discu\u021bie hot\u0103r\u00e2ri definitive de condamnare, \u00een condi\u021biile \u00een care aceste decizii au drept consecin\u021b\u0103 \u00eencetarea, ca urmare a prescrierii r\u0103spunderii penale, a unui num\u0103r considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infrac\u021biuni de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la aceste \u00eentreb\u0103ri reunite, Curtea a aplicat un ra\u021bionament diferen\u021biat bazat pe existen\u021ba \u00een cadrul \u00eentreb\u0103rilor a dou\u0103 ipoteze distincte.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd<\/em>, analiza Cur\u021bii europene a eviden\u021biat c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 prin interven\u021biile asupra fondului legislativ na\u021bional realizate prin Deciziile CCR \u0219i ICCJ s-a acordat efect standardului na\u021bional de protec\u021bie care \u201eurm\u0103rea s\u0103 consacre cerin\u021bele de previzibilitate, de precizie \u0219i de neretroactivitate a legii penale, inclusiv a regimului de prescrip\u021bie referitor la infrac\u021biuni\u201d <\/em>(a se vedea paragraful 116), <\/em>instan\u021bele na\u021bionale nu erau \u021binute de a aplica cu prioritate alt standard de protec\u021bie, respectiv cel comunitar, \u00een condi\u021biile \u00een care nu s-a pus niciodat\u0103 problema \u00eenc\u0103lc\u0103rii standardului de protec\u021bie stabilit la nivel comunitar<\/strong>.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd<\/em>, Curtea a apreciat c\u0103 instan\u021bele na\u021bionale nu pot, \u00een cadrul procedurilor jurisdic\u021bionale prin care se urm\u0103re\u0219te sanc\u021bionarea \u00een plan penal a infrac\u021biunilor de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii<\/strong>, s\u0103 aplice standardul na\u021bional de protec\u021bie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile \u201elex mitior<\/em>\u201d (\u00een baza acelora\u0219i Decizii CCR \u0219i ICCJ), astfel cum este men\u021bionat la punctul 119 din hot\u0103r\u00e2re, pentru a repune \u00een discu\u021bie \u00eentreruperea termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei nr. 297\/2018 a Cur\u021bii Constitu\u021bionale (ce presupune situa\u021bia formul\u0103rii unei c\u0103i extraordinare de atac \u00een cadrul c\u0103reia s\u0103 se solicite \u00eencetarea procesului penal ca urmare a interven\u021biei prescrip\u021biei in baza deciziilor CCR).<\/span><\/span><\/p>\n

Este \u00eens\u0103 important de observat c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii europene face referire la principiul general al neretroactivit\u0103\u021bii legii penale, a c\u0103rui \u00eenc\u0103lcare ar intra \u00een conflict cu alte principii fundamentale ale UE, cum ar fi suprema\u021bia, unitatea \u0219i efectivitatea dreptului Uniunii, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se referi la excep\u021bia, consacrat\u0103, de la principiul neretroactivit\u0103\u021bii legii, respectiv cazul legii penale mai favorabile, care de altfel este expres reglementat \u0219i la nivelul dreptului comunitar de art. 49 alin. (1) teza final\u0103 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.<\/span><\/span><\/p>\n

De altfel, ceea ce se men\u021bioneaz\u0103 de c\u0103tre Curte cu privire la neaplicarea unui \u201estandard na\u021bional de protec\u021bie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea \u00een discu\u021bie, inclusiv \u00een cadrul unor c\u0103i de atac \u00eendreptate \u00eempotriva unor hot\u0103r\u00e2ri definitive, a \u00eentreruperii termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale \u00een astfel de procese prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de o asemenea invalidare<\/em>\u201d prive\u0219te mai degrab\u0103 o perspectiv\u0103 procesual\u0103 a institu\u021biei \u00eentreruperii cursului termenelor de prescrip\u021bie \u0219i nu perspectiva substan\u021bial\u0103 (care \u021bine de principiul legii penale mai favorabile, reglementat de art. 49 alin. 1 teza final\u0103 din Cart\u0103).<\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la cea de-a treia \u00eentrebare care a pus \u00een discu\u021bie legisla\u021bia na\u021bional\u0103 privind abaterea disciplinar\u0103 ce ar putea fi imputat\u0103 magistra\u021bilor \u00een cazul nerespect\u0103rii deciziilor obligatorii CCR \u0219i ICCJ (f\u0103r\u0103 a distinge \u00een cazul \u00een care aceast\u0103 nerespectare era motivat\u0103 pe suprema\u021bia unei dispozi\u021bii a dreptului Uniunii), Curtea a statuat cum trebuie interpretat principiul suprema\u021biei dreptului Uniunii Europene, \u00eentr-o cheie arhicunoscut\u0103 \u0219i deloc t\u0103g\u0103duit\u0103, aceea a aplic\u0103rii prioritare a dreptului comunitar \u00een cazul constat\u0103rii existen\u021bei vreunui conflict \u00eentre acesta \u0219i reglement\u0103rile na\u021bionale, care teoretic ar trebui sa urmeze direc\u021biile trasate de Uniune \u00een vederea asigur\u0103rii principiilor de func\u021bionare ale pie\u021bei comune.<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, de\u0219i perspectiva teoretic\u0103 poate fi laborioas\u0103, nici analiza referitoare la principiul suprema\u021biei dreptului Uniunii Europene nu aduce elemente de noutate, s\u0103 le spunem, \u00een condi\u021biile \u00een care este bine-cunoscut \u0219i era deja consacrat, pe cale jurispruden\u021bial\u0103, c\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, acest principiu presupune, prin defini\u021bie, tocmai aplicarea cu prioritate a dreptului european\/unional atunci c\u00e2nd cel na\u021bional nu este conform.<\/span><\/span><\/p>\n

Prin urmare, se poate observa c\u0103 analiza Cur\u021bii nu prive\u0219te, \u00een esen\u021b\u0103, institu\u021bia prescrip\u021biei r\u0103spunderii penale, ci concursul dintre principiile de drept \u0219i standardele de protec\u021bie na\u021bionale<\/strong>, pe de o parte, \u0219i principiile \u00een baza c\u0103rora func\u021bioneaz\u0103 Uniunea, pe de alt\u0103 parte,<\/strong> astfel \u00eenc\u00e2t dezlegarea dat\u0103 prezint\u0103 relevan\u021b\u0103 cu privire la toate institu\u021biile de drept penal ale unui stat membru \u0219i, totodat\u0103, pentru toate statele membre<\/strong>.<\/span><\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, nu trebuie omis faptul c\u0103 de\u0219i hot\u0103r\u00e2rea CJUE din 24.07.2023<\/strong> este relevant\u0103 pentru toate sistemele de drept penal ale statelor membre, aplicarea acesteia este \u00een fapt mult limitat\u0103, ca efect al competen\u021bei limitate a Uniunii \u00een domeniul politicii penale<\/strong>, aplicarea prioritar\u0103 a dreptului unional put\u00e2nd fi incident\u0103 doar atunci c\u00e2nd reglementarea intern\u0103 vizeaz\u0103 infrac\u021biunile de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.<\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219a fiind, dac\u0103 ar trebui sintetizat \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103 ce a analizat \u0219i a stabilit Curtea european\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea CJUE din 24.07.2023, atunci se poate spune c\u0103 printre stufoasele considera\u021bii de principiu, rezultate fie din interpretarea direct\u0103 a dreptului comunitar, fie din jurispruden\u021ba Cur\u021bii, domin\u0103 considerentele hot\u0103r\u00e2rii, la finalul c\u0103rora sunt trase concluzii referitoare la prerogativa statelor membre de auto-organizare a politicii penale, sub condi\u021bia de a nu aduce atingere nivelului de protec\u021bie garantat la nivel comunitar \u0219i a respect\u0103rii principiului securit\u0103\u021bii juridice.<\/span><\/span><\/p>\n

Teza a III-a: Limitele puterii hot\u0103r\u00e2rilor CJUE \u00een materie penal\u0103.<\/strong> Analiza hot\u0103r\u00e2rii CJUE nu poate pierde din vedere limitele puterii \u0219i \u00eentinderea competen\u021bei Uniunii Europene \u0219i implicit a CJUE \u00een materie penal\u0103, sens \u00een care prezint\u0103 relevan\u021b\u0103 normele diriguitoare prev\u0103zute de art. 2, art. 4 \u0219i art. 83 din TFUE, care consacr\u0103 at\u00e2t regula, exprimat\u0103 sintetic prin aceea c\u0103 politica penal\u0103 a statelor membre r\u0103m\u00e2ne \u00een competen\u021ba acestora<\/strong>, c\u00e2t \u0219i excep\u021biile \u00een ceea ce prive\u0219te competen\u021ba \u00een materie penal\u0103 a Uniunii, care sunt marcate de anumite interven\u021bii minime \u0219i absolut necesare din partea Uniunii pentru asigurarea aplic\u0103rii eficiente a politicilor sale (prin directive se pot stabili norme minime referitoare la definirea infrac\u021biunilor \u0219i a sanc\u021biunilor \u00een domeniul \u00een cauz\u0103).<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen lumina delimit\u0103rii sferelor de atribu\u021bii, interven\u021biile \u00een materie penal\u0103 ale Uniunii Europene (inclusiv pe cale de interpretare, prin intermediul CJUE) au fost extrem de rezervate, pentru a asigura dezideratul de a permite statelor membre s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze autonomia \u00een domeniul politicii penale (ce reprezint\u0103 una dintre cele mai sensibile zone din \u00eentreaga legisla\u021bie a unui stat).<\/span><\/span><\/p>\n

Un exemplu de excep\u021bie de la aceast\u0103 regul\u0103 \u00eel reprezint\u0103 interven\u021bia Parlamentului European \u0219i a Consiliului, prin Directiva 2017\/1371 ce are drept obiectiv Protec\u021bia intereselor financiare ale Uniunii care \u201cprive\u0219te nu numai gestionarea creditelor bugetare, ci \u0219i toate m\u0103surile care afecteaz\u0103 sau care risc\u0103 s\u0103 aib\u0103 un efect negativ asupra activelor sale \u0219i ale statelor membre, \u00een m\u0103sura \u00een care m\u0103surile respective sunt relevante pentru politicile Uniunii.\u201c<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, prin aceast\u0103 Directiv\u0103 a luat na\u0219tere competen\u021ba Uniunii Europene cu privire la politicile penale privind frauda asupra intereselor financiare ale Uniunii, \u00eens\u0103 nu oricum, ci \u00een mod limitativ \u0219i la nivel minimal, \u00een conformitate cu art. 83 din TFUE.<\/span><\/span><\/p>\n

Foarte important de observat este \u00eens\u0103 \u0219i faptul c\u0103 aceast\u0103 Directiv\u0103 a intrat \u00een vigoare \u00eencep\u00e2nd cu data de 06.07.2019, deci competen\u021ba (limitat\u0103) a Uniunii \u00een aceast\u0103 materie penal\u0103 poate fi aplicat\u0103 doar ulterior acestei date, ceea ce presupune, \u00een mod firesc, \u0219i premisa c\u0103 \u00een sfera ei intr\u0103 doar faptele s\u0103v\u00e2r\u0219ite dup\u0103 respectiva dat\u0103, lucru de altfel confirmat \u00een mod expres \u00een hot\u0103r\u00e2rea CJUE analizat\u0103 (a se vedea paragraful 64 din Hot\u0103r\u00e2rea CJUE).<\/span><\/span><\/p>\n

Prin urmare, ar fi foarte dificil de identificat o alt\u0103 cheie de interpretare a Hot\u0103r\u00e2rii CJUE din 24.07.2023 \u00een afara celei de exprimare a unor recomand\u0103ri cu privire la aplicarea principiilor fundamentale ale dreptului unional \u0219i a standardelor de protec\u021bie garantate de Uniunea European\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Teza a IV-a: Efecte ale Hot\u0103r\u00e2rii CJUE<\/strong>. Av\u00e2nd \u00een vedere dezleg\u0103rile date cu privire la anumite principii fundamentale de drept, abordarea Cur\u021bii Europene de Justi\u021bie poate fi evaluat\u0103 \u0219i dintr-o perspectiv\u0103 diriguitoare, care tinde la men\u021binerea unui echilibru sistemic european, fragil el \u00eensu\u0219i pe suficiente paliere, care ar putea fi diseminat sau chiar preluat \u0219i \u00een sistemele de justi\u021bie ale statelor membre.<\/span><\/span><\/p>\n

Merg\u00e2nd mai departe, cu privire la efectele generate \u00een plan intern, dac\u0103 analiza Hot\u0103r\u00e2rii CJUE \u00een spe\u021b\u0103 se face cu con\u0219tiinciozitate, cu bun\u0103-credin\u021b\u0103 \u0219i responsabilitate institu\u021bional\u0103 de c\u0103tre to\u021bi actorii \u00eendritui\u021bi la aplicarea acesteia, dar mai ales \u00een scopul de a produce efecte juridice (posibile \u00een limitele \u0219i standardele impuse de Constitu\u021bia Rom\u00e2niei) se va constata cu u\u0219urin\u021b\u0103, nu doar c\u0103 nu exist\u0103 incompatibilitate \u00eentre deciziile pronun\u021bate de CCR \u0219i de ICCJ disputate \u00een cauza \u0219i dreptul Uniunii Europene, ci, dimpotriv\u0103, c\u0103 aceste decizii reprezint\u0103 o aplicare particular\u0103 a principiului securit\u0103\u021bii juridice, principiu garantat at\u00e2t intern c\u00e2t \u0219i de dreptul Uniunii<\/span><\/strong>.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest sens, Curtea a ar\u0103tat expressis verbis<\/em> c\u0103 \u201eatunci c\u00e2nd a statuat, \u00eentr\u00a0o prim\u0103 etap\u0103, c\u0103 legiuitorul rom\u00e2n a \u00eenc\u0103lcat principiul constitu\u021bional al previzibilit\u0103\u021bii \u0219i preciziei legii penale prin faptul c\u0103 a permis ca actele de procedur\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103 termenul de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale chiar dac\u0103 aceste acte nu erau comunicate suspectului sau inculpatului, <\/em>Curtea Constitu\u021bional\u0103 din Rom\u00e2nia a aplicat un standard na\u021bional de protec\u021bie a drepturilor fundamentale<\/strong> care vine \u00een completarea protec\u021biei \u00eempotriva arbitrariului \u00een materie penal\u0103, <\/em>astfel cum este asigurat\u0103 de dreptul Uniunii<\/strong>, \u00een temeiul principiului securit\u0103\u021bii juridice.<\/em>\u201d (a se vedea paragraful 115)<\/span><\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Curtea a ar\u0103tat c\u0103 \u201einstan\u021bele rom\u00e2ne nu sunt obligate s\u0103 lase neaplicat\u0103 jurispruden\u021ba na\u021bional\u0103 men\u021bionat\u0103 la punctul 111 din prezenta hot\u0103r\u00e2re <\/em>(n.n. Deciziile CCR nr. 297\/2018 \u0219i nr. 58\/2022 \u0219i Decizia ICCJ nr. 67\/2022), conform articolului 325 alineatul (1) TFUE \u0219i articolului 2 alineatul (1) din Conven\u021bia PIF, <\/em>\u00een pofida existen\u021bei unui risc sistemic de impunitate<\/strong> a unor infrac\u021biuni de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, <\/em>\u00een m\u0103sura \u00een care deciziile men\u021bionate la acest punct 111 se \u00eentemeiaz\u0103 pe principiul legalit\u0103\u021bii infrac\u021biunilor \u0219i pedepselor<\/strong>, astfel cum este protejat \u00een dreptul na\u021bional, sub aspectul cerin\u021belor acestuia referitoare la previzibilitatea \u0219i la precizia legii penale, inclusiv a regimului de prescrip\u021bie referitor la infrac\u021biuni.<\/em>\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

Se poate afirma, astfel, c\u0103 nu exist\u0103 niciun dubiu cu privire la faptul c\u0103 sistemul de drept al Uniunii Europene nu se opune aplic\u0103rii deciziilor CCR nr. 297\/2018 \u0219i nr. 358\/2022 \u0219i Deciziei ICCJ nr. 67\/2022. Iar acest aspect este confirmat \u00een mod expres de Curtea European\u0103, sub cupola principiului legalit\u0103\u021bii infrac\u021biunilor \u0219i pedepselor.<\/span><\/span><\/p>\n

Orice tez\u0103 contrar\u0103 ar conduce la crearea unui conflict artificial \u00eentre deciziile CCR \u0219i\/sau ICCJ pe de o parte, a c\u0103ror for\u021b\u0103 \u0219i aplicabilitate constitu\u021bional\u0103 cu dificultate poate fi pus\u0103 \u00een discu\u021bie \u00een cadrul unui dialog juridic serios \u0219i efectele deciziilor CJUE, pe de cealalt\u0103 parte, care niciunde \u00een cuprinsul s\u0103u nu instituie o prioritate, ci o coexisten\u021b\u0103 a celor doi vectori, \u00een raport de principiile care reglementeaz\u0103 \u00een materia drepturilor fundamentale.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest sens sunt de exemplu chiar standardele CEDO[3]<\/a> cu privire la securitatea raporturilor juridice care re\u021bin acest principiu ca fiind unul dintre elementele fundamentale ale suprema\u021biei dreptului[4]<\/a>. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103 Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat c\u0103, odat\u0103 ce statul adopt\u0103 o solu\u021bie, aceasta trebuie s\u0103 fie pus\u0103 \u00een aplicare cu claritate \u0219i coeren\u021ba rezonabile pentru a evita pe c\u00e2t este posibil insecuritatea juridic\u0103 \u0219i incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de c\u0103tre m\u0103surile de aplicare a acestei solu\u021bii[5]<\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n

Respectarea dreptului la un proces echitabil a fost adesea asociat\u0103 cu no\u021biunea de securitate juridic\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, CEDO a re\u021binut \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 \u201edreptul la un proces echitabil \u00een fa\u021ba unui tribunal, garantat prin art. 6 din Conven\u021bie, trebuie s\u0103 fie interpretat \u00een lumina preambului Conven\u021biei, care enun\u021ba <\/em>preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al Statelor contractante<\/strong>. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securit\u0103\u021bii raporturilor juridice, care urm\u0103re\u0219te, printre altele, c\u0103 \u00een orice litigiu hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de tribunale ca solu\u021bie definitiv\u0103 s\u0103 nu mai fie pus\u0103 \u00een discu\u021bie<\/em>\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

Din aceea\u0219i perspectiv\u0103, a respect\u0103rii dreptului la un proces echitabil, CEDO a statuat \u0219i c\u0103 jurispruden\u021ba trebuie s\u0103 fie unitar\u0103 \u0219i constant\u0103[6]<\/a>, \u0219i prin urmare nu ar putea fi acceptat ca \u00een lumina criteriilor comunitare de lecturare a viziunii politico-juridice europene, s-ar putea na\u0219te conflicte de interpretare \u00eentre instan\u021ba european\u0103 pe de o parte \u0219i cele na\u021bionale pe de cealalt\u0103 parte.<\/span><\/span><\/p>\n

Prin urmare, pentru a putea identifica \u0219i lectura corect efectele Hot\u0103r\u00e2rii CJUE, cu prioritate trebuie stabilit\u0103 \u00een mod corect ipoteza, respectiv cea a inexisten\u021bei unui concurs de for\u021b\u0103 \u00eentre emolumentul decizional european \u0219i cel na\u021bional, judiciar sau constitu\u021bional, scopul interpret\u0103rii convergente fiind acela de a da efect(e) solu\u021biilor propuse, iar nu de a asana drepturi fundamentale ale omului \u00een sus\u021binerea ideii de interese financiare, chiar \u0219i ale Uniunii Europene.<\/span><\/span><\/p>\n

Teza final\u0103 (\u00een loc de concluzii)<\/strong>. Despre hot\u0103r\u00e2rea CJUE din 24.07.2023 s-au spus deja foarte multe, mai ales \u00een mass media, de pe diferite pozi\u021bii, unele alarmiste, altele mai degrab\u0103 \u00eencurajatoare.<\/span><\/span><\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, \u00een continuare, se vor mai spune \u0219i se vor mai scrie multe, inclusiv \u00een plan jurispruden\u021bial na\u021bional, unde ne r\u0103m\u00e2ne speran\u021ba c\u0103 interpret\u0103rile originale nu vor exista sau, cel mult, vor r\u0103m\u00e2ne izolate, \u0219i va fi conturat\u0103 o practic\u0103 unitar\u0103 \u0219i previzibil\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Desigur, \u00een m\u0103sura \u00een care hot\u0103r\u00e2rea CJUE va genera aplic\u0103ri diferite \u0219i practic\u0103 neunitar\u0103, \u00een final, va reveni tot ICCJ dreptul \u0219i obliga\u021bia de a asigura uniformizarea jurispruden\u021bei, prin mecanismele cunoscute. De altfel, f\u0103r\u0103 a se putea discuta, \u00eenc\u0103, despre o practic\u0103 neunitar\u0103, \u00eentr-o cauz\u0103 penal\u0103 mediatizat\u0103 public, modalitatea de aplicare a hot\u0103r\u00e2rii CJUE a fost deja ridicat\u0103 ca o chestiune de drept care trebuie dezlegat\u0103 de ICCJ.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ce prive\u0219te interven\u021bia CJUE \u00een acest caz pe t\u0103r\u00e2mul suveranit\u0103\u021bii dreptului na\u021bional, aceasta este una deocamdat\u0103 extrem de limitat\u0103, circumscris\u0103 unui ideal oarecum comun, cel al \u00eenl\u0103tur\u0103rii, spre binele \u00eentregii comunit\u0103\u021bi, a fraudelor care afecteaz\u0103 bugetul Uniunii, din care toate statele membre ajung s\u0103 \u201ese hr\u0103neasc\u0103\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

Nu se poate \u0219ti \u00eens\u0103, dac\u0103, pe viitor, Uniunea European\u0103 \u0219i institu\u021biile sale, cu o privire special\u0103 la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, nu \u00ee\u0219i vor lua mai \u00een serios rolul de \u201eunificator\u201d al tuturor sistemelor publice de func\u021bionare a statelor membre, inclusiv cel penal, prin hot\u0103r\u00e2ri mai tran\u0219ante, mai directe \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe posibilit\u0103\u021bi de interpretare, ceea ce poate ar impune o mai serioas\u0103 \u0219i atent\u0103 reflectare asupra trimiterilor preliminare pe care Rom\u00e2nia, prin instan\u021bele sale, le formuleaz\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai \u00eenainte de a \u00eemp\u0103r\u021bi concluzii categorice cu privire la cele de mai sus, este de reflectat \u0219i asupra modalit\u0103\u021bii \u00een care actorii din sistemul na\u021bional de justi\u021bie \u00een\u021beleg s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 rolurile, fiecare \u00een limitele \u0219i standardele reglementate constitu\u021bional, fie dac\u0103 este vorba despre legiuitorul penal care mai omite (nu de pu\u021bine ori) s\u0103 pun\u0103 \u00een acord cu Constitu\u021bia prevederile legale declarate neconstitu\u021bionale, despre instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti care elaboreaz\u0103 trimiterile preliminare, de\u0219i interferen\u021ba cu sistemul de drept unional este quasi-inexistent\u0103, fie despre reprezentan\u021bii Statului Rom\u00e2n \u00een fa\u021ba CJUE a c\u0103ror pozi\u021bie procesual\u0103 poate na\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00eentreb\u0103ri legitime cu privire la respectarea prevederilor OUG nr. 11\/2017 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, precum \u015fi pentru Curtea de Justi\u0163ie a Asocia\u0163iei Europene a Liberului Schimb.<\/span><\/span><\/p>\n

Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t contextul global actual a ar\u0103tat poten\u021bialul de radicalizare al interpret\u0103rii, exist\u00e2nd cu siguran\u021b\u0103 o suficient\u0103 gam\u0103 de amenin\u021b\u0103ri la adresa suveranit\u0103\u021bii statale, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie necesare imbolduri interne \u00een acest scop, context \u00een care interven\u021biile de la nivel central european, inclusiv de la CJUE, vor fi impuse din ce \u00een ce mai des.<\/span><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

<\/span><\/span><\/p>\n

[1]<\/a> In ce prive\u0219te deciziile cu putere de lege a c\u0103ror aplicare a fost sub semnul intreb\u0103rii, sunt arhicunoscute deja deciziile privitoare la \u201eprescrip\u021bie\u201d, respectiv Deciziile CCR nr. 297\/2018 \u0219i nr. 358\/2022, prin care CCR a constatat neconstitu\u021bionalitatea dispozi\u021biilor legale referitoare la \u00eentreruperea termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale \u0219i, ulterior, eliminarea din dreptul pozitiv a institu\u021biei \u00eentreruperii termenului de prescrip\u021bie (din cauza pasivit\u0103\u021bii legiuitorului penal, care, ca \u0219i \u00een alte situa\u021bii, a omis cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire punerea dispozi\u021biei legale \u00een acord cu Constitu\u021bia, \u00een termenul de 45 de zile reglementat \u00een acest sens) \u0219i Decizia ICCJ nr. 67\/2022 prin care, dezleg\u00e2nd chestiunea de drept sesizat\u0103, instan\u021ba suprem\u0103 a stabilit c\u0103 normele care reglementeaz\u0103 efectul \u00eentreruptiv de prescrip\u021bie al actelor de procedur\u0103 sunt norme de drept substan\u021bial susceptibile de a fi aplicate ca lege penal\u0103 mai favorabil\u0103.
[2]<\/a> A se vedea \u00een acest sens Decizia 41\/07.04.2022 pronun\u021bat\u0103 de Inalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, care \u00eens\u0103 nu face obiectul prezentei analize;
[3]<\/a> In ceea ce prive\u0219te aplicarea prioritar\u0103 a dispozi\u021biilor Conven\u021biei CEDO, precum \u0219i posibilitatea instan\u021bei de a \u00eenl\u0103tura de la aplicare dispozi\u021biile legii interne \u00een m\u0103sura \u00een care acestea contravin dispozi\u021biilor Conven\u021biei, urmeaz\u0103 a fi avute \u00een vedere prevederile art. 20 alin. 1 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei potrivit c\u0103rora <\/span>\u201edispozi\u021biile constitu\u021bionale privind drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor vor fi interpretate \u0219i aplicate \u00een concordan\u021b\u0103 cu Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, cu pactele \u0219i cu celelalte tratate la care Rom\u00e2nia este parte\u201d, <\/span>precum \u0219i cele ale art. 20 alin 2, potrivit c\u0103rora<\/span> \u201edac\u0103 <\/span>exist\u0103 neconcordan\u021be<\/span><\/strong> \u00eentre <\/span>pactele<\/span><\/strong> \u0219i <\/span>tratatele<\/span><\/strong> privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom\u00e2nia este parte <\/span>\u0219i legile interne<\/span><\/strong>, <\/span>au prioritate reglement\u0103rile interna\u021bionale,<\/span><\/strong> cu excep\u021bia cazului \u00een care Constitu\u021bia sau legile interne con\u021bin dispozi\u021bii mai favorabile\u201d.<\/span>
[4]<\/a> A se vedea \u00een acest sens: Hot\u0103r\u00e2rea din 6 iunie 2005, pronun\u021bat\u0103 \u00een Cauza Androne \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 44; Hot\u0103r\u00e2rea din 7 octombrie 2009, pronun\u021bat\u0103 \u00een Cauza Stanca Popescu \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 99;
[5]<\/a> A se vedea \u00een acest sens: Hot\u0103r\u00e2rea din 1 decembrie 2005, pronun\u021bat\u0103 \u00een Cauza P\u0103duraru \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 92; Hot\u0103r\u00e2rea din 6 decembrie 2007, pronun\u021bat\u0103 \u00een Cauza Beian \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 33;
[6]<\/a> A se vedea \u00een acest sens: Hot\u0103r\u00e2rea din 6 iunie 2007, pronun\u021bat\u0103 \u00een Cauza Beian \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 39;<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/span><\/i><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tdulapul securelii , pelticiunii si pierzaniei nationale <\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t10 August 2023 14:44
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+245<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

TRAIASCA SUPREMATIA SI SUVERANITATEA CONSTITUTIEI ROMANIEI si DECIZIILOR CURTII CONSTITUTIONALE si ICCJ! TRAIASCA MAGISTRATII ROMANI LIBERI si INDEPENDENTI APARATORI AI SUVERANIT\u0102\u021aII CONSTITUTIEI ROMANIEI si DECIZIILOR CURTII CONSTITUTIONALE si ICCJ! TRAIASCA MAGISTRATII ROMANI LIBERI si INDEPENDENTI, PROFESIONISTI si NESUPUSI INTERESELOR STRAINE Si NEOSECURELII, HASTAGISMULUI, SOROSISMULUI, CUCUVELISMULUI, LULUTZISMULUI, TFLIsmului, PROGRESISMULUI \u0219i altor INTERESE OBSCURE! JOS LABELE DE PE PENSIILE si DREPTURILE MAGISTRA\u021aILOR ROMANI LIBERI si INDEPENDENTI GARANTIA INDEPENDENTEI JUSTITIEI! aista-i o opinie TRAIASCA DREPTUL si PRINCIPIILE LUI SECULARE APLICATE DE PROFESIONISTI !<\/div>\n