{"id":806594,"date":"2024-09-19T14:04:57","date_gmt":"2024-09-19T11:04:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=806594"},"modified":"2024-09-19T14:04:57","modified_gmt":"2024-09-19T11:04:57","slug":"mircea-platon-descolarizarea-romaniei-a-creat-adulti-romani-imaturi-incapabili-sa-si-stapaneasca-tara-si-s-o-lase-mostenire-ca-patrimoniu-cultural-si-material-copiilor-lor-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=806594","title":{"rendered":"Mircea Platon: De\u0219colarizarea Rom\u00e2niei a creat adul\u021bi rom\u00e2ni imaturi, incapabili s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u021bara \u0219i s-o lase mo\u0219tenire, ca patrimoniu cultural \u0219i material, copiilor lor | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Mircea Platon: De\u0219colarizarea Rom\u00e2niei a creat adul\u021bi rom\u00e2ni imaturi, incapabili s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>EDUCA\u021aIE<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Mircea Platon: De\u0219colarizarea Rom\u00e2niei a creat adul\u021bi rom\u00e2ni imaturi, incapabili s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u021bara \u0219i s-o lase mo\u0219tenire, ca patrimoniu cultural \u0219i material, copiilor lor<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
19\/09\/2024<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Mircea Platon, redactor-\u0219ef al revistei \u201eConvorbiri literare\u201d \u0219i autorul unor volume precum \u201eCine ne scrie istoria?\u201d (2007), \u201eCon\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ\u201d (2011), \u201eCe-a mai r\u0103mas de ap\u0103rat?\u201d (2016), \u201eNa\u0163iune, modernizare \u015fi elite rom\u00e2ne\u015fti\u201d (2019), \u201eDe\u015fcolarizarea Rom\u00e2niei\u201d (2020), a explicat cum a fost destructurat \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, dup\u0103 90.<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un interviu acordat Ziarului \u201eLumina\u201d<\/a> al Patriarhiei Rom\u00e2ne, Mircea Platon a ar\u0103tat c\u0103 planul pus \u00een aplicare dup\u0103 90, a mai fost experimentat \u00een SUA, Fran\u021ba sau Marea Britanie, \u00eenainte.<\/p>\n

\u201eDe\u0219colarizarea Rom\u00e2niei<\/a> a fost procesul prin care elevii au fost deposeda\u021bi de cunoa\u0219tere \u0219i de caracter. Procesul s-a desf\u0103\u00ad\u0219urat conform unor metode elaborate \u00een Occident de c\u0103tre echipe de exper\u021bi \u0219i puse apoi \u00een aplicare de mari institu\u021bii interna\u021bionale care func\u021bioneaz\u0103 ca b\u0103nci de memorie institu\u021bional\u0103 a reformei. Nu s-a lucrat la \u00eent\u00e2mplare, ci metodic. Lucrul e dovedit de faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia s-au parcurs exact aceia\u0219i pa\u0219i ai de\u0219colariz\u0103rii care s-au parcurs \u00een, de exemplu, SUA sau Fran\u021ba. \u00cen SUA s-a \u00eenceput din anii \u201850, \u00een Fran\u021ba, din anii \u201870. La noi, \u00een anii \u201890. Sloganurile, manipularea mediatic\u0103, implicarea ONG-urilor, deprofesionalizarea cadrelor didactice, noua scolastic\u0103 psiho-pedagogic\u0103, toate, ca s\u0103-l citez pe Creang\u0103, cumplitele me\u0219te\u00ad\u0219uguri de t\u00e2mpenie ale reformei educa\u021bionale au fost identice \u0219i au circulat \u00eentre America din anii \u201850-\u201960, Fran\u021ba din anii \u201870, America de Sud din anii \u201880, Europa de Est din anii \u201890, Asia Central\u0103 \u0219i \u021b\u0103rile arabe \u00een anii 2000\u201d, a precizat domnia sa.<\/p>\n

Mircea Platon a spus c\u0103 distrugerea \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti are ca efect crearea de indivizi imaturi, incapabili s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u021bara.<\/p>\n

\u201ePractic, de\u0219cola\u00adri\u00adzarea Rom\u00e2niei a dus la un viitor incert pentru Rom\u00e2nia, la distrugerea \u0219colii ca motor al ascensiunii sociale bazate pe munc\u0103 \u0219i merit, vorba lui Eminescu, \u0219i la certitudinea unui viitor dominat fie de adul\u021bi rom\u00e2ni imaturi, slab pre\u00adg\u0103ti\u021bi \u0219i incapabili s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 s\u0103-\u0219i locuiasc\u0103, gospod\u0103reasc\u0103 \u0219i lase mo\u0219tenire copiilor lor, \u021bara, fie de imigran\u021bi. Practic, de\u0219colarizarea a contribuit decisiv la \u00eempiedicarea transmiterii Rom\u00e2niei, ca patrimoniu material \u0219i cultural, dinspre str\u0103mo\u0219i \u00eenspre urma\u0219i\u201d, a continuat istoricul.<\/p>\n

Autorul acuz\u0103 faptul c\u0103 sl\u0103birea \u0219colii \u0219i generalizarea analfabetismului sunt urm\u0103rite de cei care conduc \u021bara.<\/p>\n

\u201eCei afla\u021bi la c\u00e2rma Rom\u00e2niei \u00ee\u0219i concep interesele strategice \u00eentr-un fel care include de\u0219colarizarea Rom\u00e2niei \u0219i generalizarea analfabetismului. Trusturile de pres\u0103 sunt perfect aliniate acestui program\u201d, a mai afirmat el.<\/p>\n

Mircea Platon afirm\u0103 c\u0103 tr\u0103im \u00een plin\u0103 inginerie social\u0103, \u00een care modul de via\u021b\u0103 al omului este atacat cu toat\u0103 puterea.<\/p>\n

\u201e\u0218coala nu \u00ee\u0219i propune s\u0103 \u00eenve\u021be, ci s\u0103 educe. Dar educ\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se ocupe de caracter. Cu alte cuvinte, formateaz\u0103. Infra\u00adstructura mental\u0103 e softul nostru, \u00een viziunea acestor ingineri sociali care ne conduc. Societatea nu e inuman\u0103 pentru c\u0103 doar performan\u021bele conteaz\u0103, societatea este inuman\u0103 pentru c\u0103 nu conteaz\u0103 dec\u00e2t ce decid elitele administrativ-corporatiste c\u0103 e cazul s\u0103 conteze: ieri perfor\u00adman\u021bele, azi diversitatea \u0219i incluziunea. Atacurile la adresa performan\u021bei sunt atacuri la adresa vechiului neoliberalism venind dinspre noua st\u00e2ng\u0103, preocupat\u0103 chipurile de om. De fapt, orizonturile programatice ale Reset\u0103rii Verzi sunt sinistre \u0219i antiumane. Transumanismul este o realitate avansat\u0103 prin politici, prin imigra\u021bie \u00een mas\u0103, prin tot ce \u021bine de agenda DEI (diversitate, echitate, incluziune, n. red.). Omul este atacat \u0219i dislocat \u0219i de imigra\u021bia \u00een mas\u0103, \u0219i de AI, \u0219i de politicile economice, financiare \u0219i energetice impuse de Resetarea Verde. \u0218i aceste lucruri nu au nimic de-a face nici cu eficien\u021ba sau performan\u021ba \u2013 pentru c\u0103 sunt masiv subven\u021bionate din bugetul statului, din banii contribuabililor -, nici cu umanismul sau empatia, pentru c\u0103 strivesc omul, cu via\u021ba lui de familie, sub imperative utopice a\u0219ternute \u00een asfaltul jargonului tehnocratic\u201d, a mai afirmat redactorul \u0219ef al \u201eConvorbirilor literare\u201d.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n