{"id":806202,"date":"2025-02-07T06:33:03","date_gmt":"2025-02-07T03:33:03","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=806202"},"modified":"2025-02-07T06:33:03","modified_gmt":"2025-02-07T03:33:03","slug":"nicolae-iorga-viitorul-statelor-mici-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=806202","title":{"rendered":"Nicolae Iorga – Viitorul statelor mici – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Nicolae Iorga \u2013 Viitorul statelor mici<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 7, 2025<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Nicolae Iorga \u2013 Viitorul statelor mici<\/strong><\/h1>\n

VIITORUL STATELOR MICI<\/p>\n

Odat\u0103, pe vremea lui Napoleon I-iu, pe aceea a lui Bismarck, Europa avea un singur st\u0103p\u00e2n. Ast\u0103zi, dup\u0103 rezultatul acelei \u00eent\u00eelniri de la Miinchen, \u00een care s-au pus jaloanele noii politici europene, se poate spune c\u0103 ea are patru. De aceast\u0103 situa\u0163ie va trebui s\u0103 \u0163in\u0103 sam\u0103 oricine, cel pu\u0163in o bucat\u0103 de vreme, mai lung\u0103 sau, cum se arat\u0103, foarte scurt\u0103, p\u00een\u0103 c\u00eend se va dovedi \u015fi ce sl\u0103biciune prezint\u0103 acest sistem al unei tetrarhii, care se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu aib\u0103 mult mai mul\u0163i sor\u0163i de durat\u0103 dec\u00eet Tetrarhia imperial\u0103 care, supt acvila Romei de odinioar\u0103, \u00eemp\u0103r\u0163ea de fapt lumea \u00een patru buc\u0103\u0163i. P\u00een\u0103 la aceast\u0103 prob\u0103 a sistemului celui nou care s-a substituit unui vechi sistem, dovedit netrainic, \u00een zodia aceasta a cetor patru domni ai lumii va trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 orice organiza\u0163ie politic\u0103 de propor\u0163ii mai modeste.<\/p>\n

Evident c\u0103 acei cari vor fi de acum \u00eenainte supraveghea\u0163i, chema\u0163i la ordine, amenin\u0163a\u0163i, adu\u015fi \u00eea hot\u0103r\u00e2ri de multe ori \u00eempotriva intereselor lor. se vor folosi de acest fapt prielnic c\u0103, \u00een loc s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre o singur\u0103 putere dominatoare, vor avea alegerea de a \u00eentreba dup\u0103 voie la Roma, la Berlin, la Londra, la Paris Din rivalitatea fireasc\u0103 \u00eentre membrii acestui condomi-niu, vor folosi aceia cari, dac\u0103 ar fi fost da\u0163i pe sama unuia singur, ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 sacrificii si mai dureroase, s\u0103 se plece la acte de supunere \u015fi mai umilitoare.<\/p>\n

Nimeni nu va spune c\u0103 aceast\u0103 solu\u0163ie este cea bun\u0103. Evident c\u0103 era preferabil sistemul, la care ast\u0103zi nu se mai poate g\u00eendi nimeni, dup\u0103 sf\u00eersitul sfor\u0163\u0103rilor de la Geneva, care au avut numai \u00eendoitul dezavantaj : de a porni de la interesele unei singure mari puteri si de a crede c\u0103 prin discursuri si prin rezolu\u0163ii \u00een vid se poate regulamenta soarta lumii : sistemul de sf\u0103tuirea popoarelor \u00eentre d\u00eensele, de concesii mutuale, de aranjamente pa\u015fnice, de formule legale, care ar fi trebuit c\u0103utate la Haga. Dar ce s\u0103 ne mai glndim la lucrurile pe care le-a voit o nobil\u0103 ideologie, pe care le-au pus \u00een. practic\u0103 anumite interese, destul de vizibile \u015fi care, \u00een fa\u0163a unui \u015fir de brutalit\u0103\u0163i, cum este, \u00eenainte de oricare, atacul japonez \u00eempotriva Chinei, a trebuit s\u0103 abdice de la un prestigiu pe care nu avea nici un mijloc material de a-1 sus\u0163inea !<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eens\u0103, \u00een locul acestui regim de dezbateri interna\u0163ionale \u015fi de rezolu\u0163ii luate \u00een majoritate sau \u00een unanimitate, ar fi r\u0103mas numai o tendin\u0163\u0103 imperialist\u0103, ca acelea mai vechi despre care am pomenit la \u00eenceputul acestei l\u0103muriri, \u015fi mai rea ar fi fost soarta acelor funda\u0163ii de caracter na\u0163ional, datorite unor rase pe care fatalitatea antropologic\u0103, sau numai \u00eemprejur\u0103ri nepri-elinice de-a lungul istoriei \u00eeor le-a \u00eempiedecat de a \u00eentemeia ceea ce se nume\u015fte un stat mare.<\/p>\n

Dar, trebuind ca statele mici de acum \u00eenainte s\u0103 asculte, \u00een at\u00eetea chestiuni, fa\u0163\u0103 de preten\u0163iile c\u00eend ale unuia, c\u00eend ale altuia din ce\u00ee patru dominan\u0163i, ele pot opune, \u00een lipsa unor mijloace militare \u015fi economice capabile de a le garanta existen\u0163a \u015fi integritatea hotarelor, argumente de drept \u015fi de bun sim\u0163, dintre care, dac\u0103 cele din\u0163ii pot fi u\u015for r\u0103spinse de oamenii obi\u015fnui\u0163i cu acte ilegale, celelalte nu se poate sa nu fie \u0163inute \u00een sam\u0103.<\/p>\n

Desigur c\u0103 nu mai este vremea iluziilor care consistau \u00een a crede c\u0103, dac\u0103 un num\u0103r de state mai mici se unesc \u00eentre d\u00eensele, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele pot s\u0103 constituie o putere mare. A\u015fa s-a crezut \u00een momentul c\u00eend aici, la noi, ni se d\u0103dea recomanda\u0163ia de a fi ,,buni cet\u0103\u0163eni ai Micii \u00een\u0163elegeri\u201d\u00a0 \u015fi c\u00eend aceast\u0103 ,,Mic\u0103 \u00een\u0163elegere\u201d era prezentat\u0103 a\u015fa ca \u00eenc\u0103 o Mare Putere care, vorbind c\u00eend prin gura cehoslovac\u0103, c\u00eend printr-una iugoslav\u0103, c\u00eend printr-una rom\u00e2neasc\u0103, ar fi putut s\u0103 impun\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103streze o anumit\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n

Nu. Statele mici s\u00eent datoare de acum \u00eenainte s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103 nu Ia astfel de ,,pacte\u201d, care s-au dovedit trec\u0103toare \u015fi neefective, ci la propria lor ap\u0103rare si, pe Ung\u0103 aceasta, la con\u015ftiin\u0163a care se desface pentru d\u00eensele din cunoa\u015fterea rosturilor lor, din convingerea c\u0103 aceste rosturi s\u00eent suficiente pentru ca s\u0103 pretind\u0103 a li se men\u0163inea libertatea \u015fi ceea ce se mai poate numi, \u00een timpurile noastre, independen\u0163a.<\/p>\n

N-a existat p\u00een\u0103 acum nici o epoc\u0103 din istoria omenirii an care neamurile s\u0103 nu fi fost silite, s\u0103 nu se fi sim\u0163it datoare de a se lega de un principiu, de a se reclama de la o teorie.<\/p>\n

Toate aceste principii \u015fi toate aceste teorii au \u00een-tr-\u00eensele, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o \u00eendrept\u0103\u0163ire, de\u015fi nici una nu poate s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163irea aceasta este a\u015fa de mare, \u00eenc\u00eet s\u0103 nu se g\u00eendeasc\u0103 cineva la alte idei dec\u00eet acelea pe care se sprijin\u0103 ele. In succesiunea acestor principii dominante, ast\u0103zi are o trecere deosebit\u0103 principiul na\u0163ional. Potrivit cu acest principiu na\u0163ional, to\u0163i oamenii cari fac parte dintr-o na\u0163iune trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een acela\u015fi stat. Nimic nu poate fi mai atr\u0103g\u0103tor dec\u00eet aceast\u0103 lozinc\u0103, \u00een care s-ar zice c\u0103 se p\u0103streaz\u0103 si un fel de caracter sacru. Na\u0163iunea este deci sf\u00e2nt\u0103 si, \u00een sfin\u0163enia ei, ea \u00ee\u015fi \u00eeng\u0103duie tot ce poate s\u0103 serveasc\u0103 intereselor ei legitime, care decurg din \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a ei, p\u0103strat\u0103 \u00een anumite hotare, c\u00eend mai largi, c\u00eend mai strimte, de-a lungul veacurilor.<\/p>\n

Anglia reprezint\u0103 poporul englez : \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 nu poate fi nici o \u00eendoial\u0103. Prin opera minunat\u0103 a regilor Franciei, oper\u0103 a\u015fa de pu\u0163in recunoscut\u0103 de urma\u015fii lor, din mai multe semin\u0163ii a ajuns sa se \u00eentemeieze poporul francez, deplin unitar \u00een ce prive\u015fte tendin\u0163ele sale, cu toate c\u0103 ici \u015fi co\u00eeo se p\u0103streaz\u0103, peste deosebirile de ras\u0103, pe care nu le poate desfiin\u0163a nimeni, \u015fi amintirile de limb\u0103, care arata c\u00eet\u0103 deosebire a fost \u00een trecut.<\/p>\n

\u2013 Germania si-a \u00eensu\u015fit teritoriul austriac si a ciop\u00eer\u0163it Statul creat la sf\u0103tuiri\u00eee din Paris pentru poporul ceh \u015fi pentru poporul slovac, considerate ca o singur\u0103 ras\u0103, apel\u00eend \u00eea acest caracter na\u0163ional, din care Berlinul a c\u0103utat s\u0103 trag\u0103 p\u00een\u0103 ast\u0103zi numai o parte din conse-cin\u0163e, c\u0103ci ne putem a\u015ftepta \u015fi la altele.<\/p>\n

Dar, daca se invoac\u0103 principiul na\u0163ional pentru unii, nu se poate a se declara, \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, c\u0103 acest principiu nu are nici o valoare pentru al\u0163ii.<\/p>\n

N-ar fi existat o garan\u0163ie pentru statele mici, dac\u0103 \u2022el ar fi avut un caracter ambiguu de\u015fi, din cauza unor interese care s\u00eent capabile s\u0103 \u00eenfrunte sentimentul na\u0163ional \u015fi s\u0103-1 biruie m\u0103car \u00een parte, putem vedea ast\u0103zi o lume mul\u0163\u0103mit\u0103, de\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre trei, patru rase, \u00een Elve\u0163ia \u015fi, cu toat\u0103 discordia dintre valonii de limb\u0103 francez\u0103 si flamanzii de dialect german, nu s-a cerut In Belgia niciodat\u0103, f\u0103\u0163i\u015f, o desfacere dup\u0103 elementele acestea na\u0163ionale divergente.<\/p>\n

Dar, pentru deosebirile acestea na\u0163ionale, care s\u00eent, dac\u0103 observ\u0103 cineva lucrurile de aproape, deosebiri de limb\u0103, Suedia, legat\u0103 o bucat\u0103 de vreme, supt dinastia Bernadotte, de Norvegia, s-a desp\u0103r\u0163it de tovar\u0103\u015fii cari s\u00eent vecinii ei de ast\u0103zi.<\/p>\n

Tot a\u015fa, tratatele d.n Viena creaser\u0103, pentru dinastia de Orange, un stat al \u0162\u0103rilor-de-Jos, \u00een care belgienii, a\u015fa cum s\u00eent ei cu caracter dublu, se g\u0103seau al\u0103turi de olandezi, \u015fi \u00eenc\u0103 de la 1830 desp\u0103r\u0163irea \u00eentre aceste dou\u0103 elemente componente s-a impus.<\/p>\n

Ce mai r\u0103m\u00eene prin urmare \u00een Europa, cu o foarte slab\u0103 excep\u0163ie, nu este altceva dec\u00eet un num\u0103r de state mici, sprijinite pe principiul na\u0163ional.<\/p>\n

Pot cei patru, tuspatru dominatori, s\u0103 cear\u0103 ceea ce s-ar putea cere, \u00een virtutea altui principiu, acela care izoleaz\u0103 Statul Sovietelor : ca o na\u0163iune s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 forma pe care \u015fi-a dat-o, \u00een margenile acestei vorbiri a unei singure limbi ? Evident c\u0103 nu.<\/p>\n

Dar, dac\u0103, totu\u015fi, aceasta s-ar face, \u00eempotriva unui principiu pe care l-a rostit domnul Hitler \u00een zilele din urma, zic\u00eend c\u0103 lui nu-i trebuie cehoslovaci, ci numai germani de ai s\u0103i, cei c\u00ee\u015ftigati astfel, \u00eempotriva drepturilor na\u0163ionale, ar putea ei fi pref\u0103cu\u0163i vreodat\u0103 \u00een cet\u0103\u0163eni credincio\u015fi ai statului cuceritor ?<\/p>\n

\u015ei, s\u0103 se bage de sam\u0103, nu este vorba de un grup na\u0163ional care s-ar fi desf\u0103cut din \u00eentregimea rasei pentru a se alipi la un stat de alt\u0103 limb\u0103, ci de oameni cari vin, aduc\u00eend cu din\u015fii, de o singur\u0103 genera\u0163ie, sau de mai multe, de-a lungul secolelor, amintirea unui stat care \u015fi-a avut si zilele bune \u015fi momentele de glorie.<\/p>\n

Iat\u0103 ceea ce, \u00een principiu, ca si \u00een imposibilitatea unei amalgam\u0103ri cu acei cari ar fi s\u0103 \u00eenvie vechiul imperiu, mi se pare c\u0103 ar constitui o garan\u0163ie a viitorului statelor pe care un ne\u00eendrept\u0103\u0163it sentiment de trufie le nume\u015fte \u201estatele mici\u201d ale Europei.
\n14 octombrie 1938.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n