{"id":805715,"date":"2025-02-25T07:11:32","date_gmt":"2025-02-25T04:11:32","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=805715"},"modified":"2025-02-25T07:11:32","modified_gmt":"2025-02-25T04:11:32","slug":"infiintarea-si-extinderea-nato-xxiii-testamentul-lui-eltin-helsinki-martie-1997-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=805715","title":{"rendered":"\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XXIII – Testamentul lui El\u021b\u00een, Helsinki martie 1997 \u00a0 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XXIII \u2013 Testamentul lui El\u021b\u00een, Helsinki martie 1997 \u00a0<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor
Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 25, 2025<\/p>\n

\"\u00ceNFIIN\u021aAREA<\/a><\/p>\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO<\/strong>\u00a0 \u00a0XXIII<\/strong><\/h1>\n

Testamentul lui El<\/strong>\u021b\u00ee<\/strong>n, Helsinki<\/strong> martie<\/strong> 1997<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea dintre pre\u0219edin\u021bii Bill Clinton \u0219i Boris El\u021b\u00een care a avut loc la Helsinki \u00een 21 martie 1997 este prima de dup\u0103 alegerile preziden\u021biale din 1996, \u00een care ambii au c\u00e2\u0219tigat al doilea mandat preziden\u021bial. Clinton a definit-o ca o \u00eent\u00e2lnire strategic\u0103 \u0219i istoria a dovedit cu prisosin\u021b\u0103 aceast\u0103 apreciere. Ea a impus g\u00e2ndirea politic\u0103 american\u0103 asupra securit\u0103\u021bii europene, rolul dominant al Statelor Unite \u00een Europa \u0219i izolarea Federa\u021biei Ruse. Administra\u021biile Bush junior \u0219i Biden au dus aceast\u0103 g\u00e2ndire p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u021be: r\u0103zboiul din Ucraina dintre Statele Unite, prin procur\u0103, \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, precum \u0219i crahul economic european.<\/p>\n

Discu\u021biile directe \u0219i coresponden\u021ba El\u021b\u00een-Clinton de p\u00e2n\u0103 la alegerile din 1996 s-au caracterizat printr-o anumit\u0103 ambiguitate, evit\u00e2nd confruntarea deschis\u0103 asupra celor dou\u0103 concep\u021bii de securitate colectiv\u0103 european\u0103. El\u021b\u00een am\u00e2nase inevitabilul extinderii NATO spre est \u0219i acceptase, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, semnarea Parteneriatului pentru Pace, ob\u021bin\u00e2nd \u00een schimb sprijinul lui Clinton \u00een campania electoral\u0103 preziden\u021bial\u0103 din Rusia, inclusiv o infuzie de dou\u0103 miliarde de dolari \u0219i speciali\u0219ti de campanie americani. \u00cen acest r\u0103stimp diploma\u021bia american\u0103 a consolidat terenul pentru punerea \u00een practic\u0103 a Strategiei de Expansiune NATO <\/em><\/strong>[1], elaborat\u0103 \u00een 1993.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen 1997 termenii s-au schimbat. Moratoriul cu privire la expansiunea NATO se sf\u00e2r\u0219ise \u0219i urma oficializarea expansiunii spre est \u00a0\u0336 \u00a0ceea ce s-a f\u0103cut la Summitul NATO de la Madrid din 8-9 iunie, prin invitarea Poloniei, Ungariei \u0219i Cehiei\u00a0 \u0336\u00a0 \u0219i institu\u021bionalizarea parteneriatului NATO-Rusia \u00a0\u0336 \u00a0ceea ce, de asemenea, s-a f\u0103cut, prin semnarea la 27 mai, la Paris, a Actului Fondator NATO-Rusia. Planul american de controlare \u201ein toto\u201d a securit\u0103\u021bii europene a fost pus \u00een aplicare p\u00e2n\u0103 la ultimul detaliu, pe fondul incapacit\u0103\u021bii Federa\u021biei Ruse de a reac\u021biona.<\/p>\n

Memoriile personalit\u0103\u021bilor de prim rang care au participat la elaborarea acestor documente au acreditat ideea c\u0103 pre\u0219edintele El\u021b\u00een ar fi fost de acord cu aceste oficializ\u0103ri.<\/p>\n

Un ultim lot de documente referitoare la acea perioad\u0103 a fost desecretizat \u00een 2024, la aniversarea a 75 de ani de la \u00eenfiin\u021barea NATO. Un grupaj esen\u021bial a fost publicat \u00een iulie 2024 [2]. Cel mai important dintre aceste documente relateaz\u0103 discu\u021bia Clinton \u2013 El\u021b\u00een din 27 martie 1997 de la Helsinki, care a avut dou\u0103 obiective strategice: definitivarea textului Acordului de Cooperare NATO-Rusia \u0219i fixarea parametrilor unor noi acorduri de dezarmare bilateral\u0103 ([2]. Doc.14; \u0219i [3]). Discu\u021bia a fost deschis\u0103, \u00een contradictoriu \u0219i pe alocuri dur\u0103. Pasajul ei definitoriu este explicitarea de c\u0103tre pre\u0219edintele El\u021b\u00een a pozi\u021biei Federa\u021biei Ruse fa\u021b\u0103 de evenimentele \u00een curs:<\/p>\n

\u00a0\u201ePozi\u021bia noastr\u0103 nu s-a schimbat. R\u0103m\u00e2ne o gre\u0219eal\u0103 mi\u0219carea NATO spre est. Dar trebuie s\u0103 fac pa\u0219i pentru a atenua consecin\u021bele acestei mi\u0219c\u0103ri pentru Rusia. Sunt preg\u0103tit s\u0103 intru \u00eentr-un acord cu NATO, nu pentru c\u0103 vreau, ci pentru c\u0103 sunt for\u021bat\u201d (\u00abit is a forced step\u00bb). Nu exist\u0103 alt\u0103 solu\u021bie \u00een acest moment. (\u00abThere is no other solution for today\u00bb).\u201d <\/strong>Acest pasaj poate fi considerat testamentul pre\u0219edintelui El\u021b\u00een \u0219i mo\u0219tenirea pre\u0219edintelui Putin \u00een materie de politic\u0103 extern\u0103.<\/p>\n

O bun\u0103 parte a discu\u021biei la de la Helsinki s-a purtat pe problema eventualei extinderi a NATO la fostele republici sovietice, \u00een special Ucraina. \u00cen prim\u0103 instan\u021b\u0103 El\u021b\u00een a spus c\u0103 nu poate semna niciun acord NATO-Rusia care s\u0103 nu prevad\u0103 o excludere a extinderii NATO la fostele republici sovietice. Clinton, la r\u00e2ndul lui, a afirmat c\u0103 nu poate semna un acord cu o astfel de limitare, referindu-se explicit la \u021a\u0103rile Baltice. La refuzul intransigent al lui Clinton, El\u021b\u00een a f\u0103cut pa\u0219i \u00eenapoi, solicit\u00e2ndu-i un \u201egentlement agreement, care s\u0103 nu fie trecut \u00een Acord\u201d, c\u0103 o astfel de extindere nu va avea loc, apoi c\u0103 nu va avea loc \u00een viitorul apropiat (\u00abnear future\u00bb), \u00een viitorul cel mai apropriat (\u00abnearest future\u00bb) \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, nu \u00een primele valuri (\u00abnot in the first waves\u00bb). \u201eBill, \u00een\u021belege-m\u0103, ar fi extrem de dificil pentru mine s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103 l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 am acceptat l\u0103rgirea NATO. Foarte dificil.\u201d \u00a0Clinton a refuzat orice concesie, folosind, repetat, o nou\u0103 marot\u0103 verbal\u0103: Acest Acord NATO-Rusia va dovedi lumii c\u0103 este vorba de \u201eun nou NATO\u201d \u0219i \u201eo nou\u0103 Rusie\u201d care nu mai sunt \u00eentr-o rela\u021bie de adversitate.<\/p>\n

\u00cen cursul \u00eendelungatei dispute de la Helsinki, Clinton i-a reamintit lui El\u021b\u00een eforturile pe care le-a f\u0103cut pentru a-l ajuta atunci c\u00e2nd \u201eera la p\u0103m\u00e2nt\u201d \u0219i i-a subliniat, \u00een termeni destul de ap\u0103sa\u021bi, care este, de facto, cadrul de mi\u0219care al Rusiei: \u201dA ne\u00a0 consulta \u00eenseamn\u0103\u00a0 a vorbi despre, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim siguri c\u0103 noi suntem la curent cu preocup\u0103rile\/interesele voastre (\u00abyour concerns\u00bb) \u0219i c\u0103 voi \u00een\u021belege\u021bi deciziile noastre<\/strong>, pozi\u021biile noastre \u0219i g\u00e2ndirea noastr\u0103.\u201d<\/p>\n

Peste dou\u0103 luni, la 27 mai 1997, \u0219efii de State \u0219i Guverne ai celor 16 State NATO \u0219i pre\u0219edintele El\u021b\u00een au semnat, la Paris, \u00a0Actul Fondator NATO-Rusia<\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/a>privind Rela\u021biile Mutuale, Cooperarea \u0219i Securitatea<\/em><\/strong>dintre NATO \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103<\/em><\/strong>, al c\u0103rui principiu fundamental declarat era c\u0103 \u201eNATO \u0219i Rusia nu se consider\u0103 adversari. Ele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc scopul comun \u00a0de a dep\u0103\u0219i vestigiile confrunt\u0103rii \u0219i competi\u021biei anterioare \u0219i de a \u00eent\u0103ri \u00eencrederea reciproc\u0103 \u0219i cooperarea.\u201d Capitolul II al Actului Fondator stabile\u0219te constituirea Consiliului Comun Permanent NATO-Rusia<\/em><\/strong> \u201emecanism de consultare, coordonare, de cooperare \u0219i, \u00een maxima m\u0103sur\u0103 posibil\u0103, de luare de decizii comune \u0219i ac\u021biuni comune \u00een probleme de securitate de interes comun.\u201d Canalele de comunicare politic\u0103 \u0219i militar\u0103 ale CCP (redenumit \u0219i redefinit NRC \u0336 \u00a0Consiliul NATO-Rusia, prin Declara\u021bia de la Roma din 2002) au func\u021bionat eficient, cu unele sincope \u00een momentele de dezacord fundamental.<\/p>\n

Actul Fondator NATO-Rusia\u00a0 \u0219i oficializarea extinderii NATO au constituit practic un act \u00a0politic unitar (27 mai-Paris \u0219i 8-9 iunie-Madrid), care a impus g\u00e2ndirea \u0219i voin\u021ba politic\u0103 american\u0103 de dup\u0103 implozia Uniunii Sovietice \u00een privin\u021ba securit\u0103\u021bii europene. Actul Fondator \u0219i Consiliul NATO \u2013\u00a0 Rusia\u00a0 au constituit formula prin care Rusia nu a fost exclus\u0103 \u0219i nu a fost inclus\u0103 \u00een deciziile de securitate european\u0103. \u00cen memoriile sale, Strobe Talbott define\u0219te foarte expresiv aceast\u0103 situa\u021bie: \u201escopul este de a include Rusia \u00eentr-un fel de grup de conducere, altminteri constituit din alia\u021bii no\u0219tri NATO principali, sub acela\u0219i acoperi\u0219, dar \u00eentr-o rezerva\u021bie. <\/strong>Vederile Rusiei contau prea pu\u021bin pe arena interna\u021bional\u0103 \u0219i ea era \u021binut\u0103 la un bra\u021b distan\u021b\u0103, docil\u0103 pentru moment, \u00eentr-o rezerva\u021bie\u201d (\u00abit was still being kept at arm\u2019s length, docile for the moment, but confined to a reservation\u00bb) ([4],p.24; [5],p.123).<\/p>\n

Rev\u0103z\u00e2nd ansamblul documentelor desecretizate \u00een ultimul deceniu care devoaleaz\u0103 cel mai \u00eenalt nivel de decizie al jocului politic de atunci, r\u0103m\u00e2i cu impresia unei table de \u0219ah cu un singur juc\u0103tor, juc\u00e2nd cu albele \u0219i manipul\u00e2nd negrele \u00een func\u021bie de c\u00e2t de mult voia s\u0103 prelungeasc\u0103 sau s\u0103 nuan\u021beze jocul.<\/p>\n

Cei care au iluzia c\u0103 au jucat un rol mai mult sau mai pu\u021bin important \u00een \u201eprocesul dificil de aderare a Rom\u00e2niei la NATO\u201d ar trebui s\u0103 studieze aceste documente. Absorbirea Rom\u00e2niei, ca \u0219i a celorlalte state central \u0219i est-europene \u00een NATO era sigur\u0103 \u0219i inevitabil\u0103 (dac\u0103 cineva ar fi dorit s\u0103 o evite) \u00een 1993 [1]. Calendarul era fixat \u0336 Rom\u00e2nia era planificat\u0103 pentru Valul al Doilea [1], \u0219i a\u0219a a fost absorbit\u0103. Nici mai devreme, nici mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Ceea ce au f\u0103cut ei, \u0219i poart\u0103 \u00eendeob\u0219te numele de \u201esatisfacere a criteriilor NATO\u201d (\u0219i, la fel, UE), a fost:<\/p>\n

\u2013 destructurarea, dezasamblarea \u0219i demolarea \u00een ritm alert a economiei na\u021bionale \u0219i punerea resturilor ei sub controlul corpora\u021biilor \u0219i marii finan\u021be interna\u021bionale [6], dezna\u021bionalizarea institu\u021biilor de for\u021b\u0103 ale \u021b\u0103rii, \u00een primul r\u00e2nd desfiin\u021barea armatei na\u021bionale \u0219i reorganizarea resturilor ei, via NATO, sub control american, inclusiv ac\u021biuni de mercenariat militar acolo unde interesele Statelor Unite au cerut-o.<\/p>\n

\u2013 crearea unei clase politice (politicianiste) \u0219i de pres\u0103 total obediente fa\u021b\u0103 de dictatul politic american. \u00cen particular, aceast\u0103 clas\u0103 de mercenari politici, extrem de periculoas\u0103 pentru interesele noastre na\u021bionale, a sus\u021binut cu fervoare, timp de trei decenii, interesele na\u021bionalismului xenofob kievean \u0219i continu\u0103 s\u0103 le sus\u021bin\u0103 \u0336 \u00eentr-o iner\u021bie a absurdului \u0336 \u0219i \u00een noul context geopolitic, \u00een care orientarea politicii americane pentru Europa s-a schimbat.<\/p>\n

Restul sunt prafuri, reunite sub un termen generic\u00a0 \u0336 \u201edimocraci\u201d.<\/p>\n

Pentru cei care s-au trezit, exist\u0103 o scuz\u0103 \u0219i o consolare: toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i la case mai mari, toate acestea erau \u00een mod obiectiv inevitabile, \u021bineau de modul \u00een care istoria e modelat\u0103 de marile puteri. Dintre care \u00een 1993 r\u0103m\u0103sese una singur\u0103 \u0336 Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

[1] Strategy for NATO\u2019 s Expansion and Transformation<\/em><\/strong>https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/document\/16374-document-02-strategy-nato-s-expansion-and<\/a>
\n[2] Svetlana Savranskaya and Tom Blanton,NATO-Russia charter 1997 was \u201cforced step,\u201d said Yeltsin,<\/em><\/strong> \u00a0Briefing Book\u00a0 864, <\/strong>published: Jul 9, 2024 https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/briefing-book\/nato-75-russia-programs\/2024-07-09\/nato-russia-charter-1997-was-forced-step-said<\/a>
\n[3] https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/document\/32237-document-14-memorandum-conversation-clinton-yeltsin-summit-helsinki-finland-subject<\/a>
\n[4] S. Radchenko,<\/em>Nothing but humiliation for Russia<\/em><\/strong>, Journal of Strategic Studies, 43<\/strong> (6-7), https:\/\/orca.cardiff.ac.uk\/id\/eprint\/135043\/1\/Nothing+but+Humiliation+for+Russia.pdf<\/a>
\n[5] Strobe Talbott, The Russia Hand<\/em><\/strong>: A Memoir of Presidential Diplomacy<\/em><\/strong>,\u00a0<\/em>New York Random House, 2002, p.123<\/p>\n

[6]Ilie \u0218erb\u0103nescu, Rom\u00e2nia, o\u00a0<\/strong><\/em>colonie<\/em><\/strong>\u00a0la marginea Europei, <\/strong><\/em>Editura Arhiepiscopiei Sucevei \u0219i R\u0103d\u0103u\u021bilor, 2016.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/em><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n