{"id":805441,"date":"2025-03-04T07:11:37","date_gmt":"2025-03-04T04:11:37","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=805441"},"modified":"2025-03-04T07:11:37","modified_gmt":"2025-03-04T04:11:37","slug":"programul-poporul-roman-suveran-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=805441","title":{"rendered":"Programul POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Programul POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN<\/span><\/h1>\n
\n
Incorect Politic<\/strong>
\nMartie 4, 2025<\/header>\n
\"Programul<\/a><\/header>\n
*Am primit acest program politic pentru a-l expune audien\u021bei cu scopul de a \u00eencepe o dezbatere public\u0103.<\/em><\/header>\n
\n

Programul POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN<\/h2>\n<\/header>\n
\n

PROGRAMUL Partidului POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN (P.R.S.).<\/em><\/p>\n

\u2003\u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie ? !\u201d<\/p>\n

Pentru cei care nu \u0219tiu, sau se prefac c\u0103 nu \u0219tiu\u00a0: adev\u0103ratul suveranist TREBUIE s\u0103 fie proprietar de capital. A\u0219adar, pentru ca poporul s\u0103 fie suveran, TREBUIE ca marea majoritate a cet\u0103\u021benilor unei \u021b\u0103ri s\u0103 fie proprietarii marii majorit\u0103\u021bi a capitalului din acea \u021bar\u0103. Prin urmare, politicienii care vorbesc doar de \u201emoralitate \u0219i profesionalism\u201d, de \u201ecredin\u021b\u0103\u201d, \u201efamilie\u201d, \u201etradi\u021bie\u201d \u0219i \u201elibertate\u201d, ori de \u201edreptate \u0219i onoare, la care adaug<\/span>\u0103\u201d \u00eenc\u0103lzirea cu lemne\u201d sau, vorba lui Nene<\/span>a Iancu<\/span>, \u201efac opozi\u021bie la toart\u0103\u201d, sunt orice altceva, numai suverani\u0219ti NU\u00a0!!! Pentru c\u0103 nu mi\u0219c\u0103 un deget astfel ca marea majoritate a cet\u0103\u021benilor s\u0103 fie proprietarii marii majorit\u0103\u021bi a capitalului. S\u0103 fie, deci, cu ADEV\u0102RAT suverani.<\/p>\n

A\u0219adar, pentru a fi vorba despre <\/span>o <\/span>adev\u0103rat\u0103 suveranitate<\/span>, <\/span>nu despre opereta \u00een care joac\u0103 actualele \u201epartide suveraniste\u201d, \u021binta <\/span>schimb\u0103rii trebuie s\u0103 fie nu doar \u00eenlocuirea actualei clase politice (cu o alta), ci \u00ceNLOCUIREA ACTUALEI SOCIET\u0102\u021aII OLIGARHICE (cea \u00een care supravie\u021buim) cu o DEMOCRA\u021aIE AUTENTIC\u0102.<\/p>\n

Este deci OBLIGATORIE apari\u021bia unui adev\u0103rat partid suveranist\/adev\u0103rate mi\u0219c\u0103ri (politice) suveraniste, pentru c\u0103 a\u0219a zisele partide \u201esuveraniste\u201d NU sunt o alternativ\u0103. \u0218i asta pentru c\u0103 \u0219i ele, partidele \u201esuveraniste\u201d (\u0219i nu doar cele din Rom\u00e2nia), sunt ata\u0219ate neoliberalismului \u2013 \u201ecalea regal\u0103\u201d care duce implacabil la oligarhie. Oligarhie care fiin\u021beaz\u0103 politic prin actualele partidele \u201emainstream\u201d.<\/span><\/p>\n

Ceea ce face, mai mult dec\u00e2t necesar\u0103 punerea \u00een practic\u0103 a programului de reform\u0103 mai jos expus.<\/p>\n

A. CONTEXT. EXPUNERE DE MOTIVE<\/p>\n

Acest program propune o reform\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103 profund\u0103, bazat\u0103 pe principiul suveranit\u0103\u021bii poporului, ca premiz\u0103 \u0219i fundament al ei, astfel ca marea majoritate a cet\u0103\u021benilor, practic \u00eentregul popor, s\u0103 poat\u0103 lua deciziile care se impun din punctul de vedere al dezideratelor\/intereselor sale.<\/p>\n

Iar poporul poate lua deciziile care se impun din punctul lui de vedere dac\u0103 este suveran. Adic\u0103 st\u0103p\u00e2n. St\u0103p\u00e2n, adic\u0103 PROPRIETAR al capitalului \u0219i resurselor aflate \u00een Rom\u00e2nia. \u0218i ca poporul rom\u00e2n s\u0103 fie proprietar, adic\u0103 st\u0103p\u00e2n, pentru a putea lua deciziile pe care le vrea, TREBUIE ca, potrivit principiului suveranit\u0103\u021bii \u2013 anterior enun\u021bat \u2013 s\u0103 fie pus \u00een aplicare un program bazat, la r\u00e2ndul lui pe urm\u0103toarele patru teze prioritare\u00a0:<\/p>\n

1.Afirmarea \u0219i recunoa\u0219terea dreptului de proprietate al \u00eentregului popor asupra averii sale comune.<\/p>\n

\u00centregul poporul rom\u00e2n a devenit proprietar \u00een comun al capitalului \u0219i resurselor existente \u00een Rom\u00e2nia prin punerea \u00een aplicare a prevederilor \u201eLegii 119 din 11 iunie 1948 pentru na\u021bionalizarea \u00eentreprinderilor industriale, bancare, de asigur\u0103ri, miniere \u0219i de transporturi.\u201d Respectiva lege, precum \u0219i \u00eentreaga legisla\u021bie subsecvent\u0103 ei fiind date \u00een baza prevederilor Constitu\u021biei Republicii Populare Rom\u00e2ne din 1948.<\/p>\n

Calitatea de proprietar \u00een comun a \u00eentregului popor asupra respectivei averii, precum \u0219i a celei acumulat\u0103 ulterior, a fost apoi reconfirmat\u0103 de prevederile Constitu\u021biei Republicii Populare Rom\u00e2ne din 1952 \u0219i (mai ales) de prevederile Constitu\u021biei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia din 1965, republicat\u0103 \u00een 1986.<\/p>\n

Poporul rom\u00e2n \u0219i-a p\u0103strat calitatea de proprietar \u0219i dup\u0103 22 Decembrie 1989, deoarece prevederile Constitu\u021biei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia din 1965, republicat\u0103 \u00een 1986, privitoare la dreptul s\u0103u de proprietate asupra averii sale de\u021binute \u00een comun, au r\u0103mas \u00een vigoare \u0219i dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103.<\/p>\n

Drept urmare, \u201elegea 15\/1990 privind reorganizarea unit\u0103\u021bilor de stat ca regii autonome \u0219i societ\u0103\u021bi comerciale\u201d, promulgat\u0103 de c\u0103tre Ion Ilici IIiescu, la data de 7 august 1990, lege prin care \u00eentreprinderile socialiste, aflate \u00een proprietatea comun\u0103 a \u00eentregului popor, au fost transferate \u2013 prin \u00eenc\u0103lcarea flagrant\u0103 a unor prevederi constitu\u021bionale aflate \u00een vigoare \u2013 \u00een proprietatea public\u0103 \u0219i privat\u0103 a statului este ILEGITIM\u0102, ILEGAL\u0102 \u0219i INFRAC\u021aIONAL\u0102.<\/p>\n

\u0218i, de aceea, \u00een baza dreptului INALIENABIL \u0219i IMPRESCRIPTIBIL, acordat de prevederile constitu\u021bionale men\u021bionate, poporul rom\u00e2n a r\u0103mas \u0219i este \u0219i \u00een continuare proprietar \u00een comun, at\u00e2t al averii acumulate \u00eenainte de 1990, c\u00e2t \u0219i al bunurilor rezultate din exploatarea ILEGITIM\u0102, ILEGAL\u0102 \u0219i INFRAC\u021aIONAL\u0102 a capitalului FURAT de c\u0103tre statul rom\u00e2n prin promulgarea \u0219i punerea \u00een aplicare a prevederilor legii 15\/1990 \u0219i a legisla\u021biei subsecvente ei.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103 legea 15\/1990, precum \u0219i \u00eentreaga legisla\u021bie care \u00eei succede trebuie ANULATE.<\/p>\n

2. Confiscarea extins\u0103 a averii furate de statul rom\u00e2n<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu anularea legii 15\/1990 \u0219i a legisla\u021biei subsecvente ei, se va trece la CONFISCAREA EXTINS\u0102, F\u0102R\u0102 DESP\u0102GUBIRE a bunurilor provenite din averea FURAT\u0102 de c\u0103tre statul rom\u00e2n, prin promulgarea \u0219i punerea \u00een aplicare a prevederilor legii 15\/1990 \u0219i a legisla\u021biei subsecvente ei, precum \u0219i la CONFISCAREA EXTINS\u0102, F\u0102R\u0102 DESP\u0102GUBIRE a bunurilor rezultate din exploatarea ILEGITIM\u0102, ILEGAL\u0102 \u0219i INFRAC\u021aIONAL\u0102 a capitalului furat prin numita lege 15\/1990.<\/p>\n

Excep\u021bie de la confiscarea extins\u0103 va (putea) fi f\u0103cut\u0103 cu referire la\u00a0:<\/p>\n

\u2013 bunuri\/propriet\u0103\u021bi care \u2013 \u00eentr-un anumit cuantum \u0219i \u00een condi\u021bii stabilite prin lege \u2013 pot avea (\u0219i) calitatea de a fi folosite drept capital (de exemplu\u00a0: terenuri, locuin\u021be). Bunuri\/propriet\u0103\u021bi care au fost restituite \u00een mod corect \u2013 adic\u0103 f\u0103r\u0103 comiterea de malversa\u021biuni \u2013 cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni. \u0218i care bunuri\/propriet\u0103\u021bi sunt de\u021binute \u0219i \u00een momentul de fa\u021b\u0103 de c\u0103tre respectivii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, sau de urma\u0219ii lor legali.<\/p>\n

\u2013 bunuri\/propriet\u0103\u021bi care \u2013 \u00eentr-un anumit cuantum \u0219i \u00een condi\u021bii stabilite prin lege \u2013 pot avea (\u0219i) calitatea de a fi folosite drept capital (de exemplu\u00a0: terenuri pentru construirea de locuin\u021be, locuin\u021be din fondul administrat de stat, (prin fostele ICRAL-uri, sau, dup\u0103 caz, prin alte entit\u0103\u021bi administrative). Bunuri\/propriet\u0103\u021bi care au fost achizi\u021bionate \u00een mod corect \u2013 adic\u0103 f\u0103r\u0103 comiterea de malversa\u021biuni \u2013 de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni. \u0218i care bunuri\/propriet\u0103\u021bi sunt de\u021binute \u0219i \u00een momentul de fa\u021b\u0103 de c\u0103tre respectivii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, sau de urma\u0219ii lor legali.<\/p>\n

3. Distribuirea gratuit\u0103 a averii recuperate<\/p>\n

Averea comun\u0103 a \u00eentregului popor, astfel reconstituit\u0103 \u00een fapt, va fi DISTRIBUIT\u0102, \u00een proprietate privat\u0103, \u00een mod gratuit, cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei, proprietarii ei de drept. Distribuirea va fi f\u0103cut\u0103 prin punerea \u00een aplicare a unei metodologii actualizate potrivit datelor din prezent \u0219i av\u00e2nd la baz\u0103 VARIANTA COJOCARU, \u00een versiunea ei ini\u021bial\u0103 din 1990.<\/p>\n

4. Edificarea economiei democratice de pia\u021b\u0103 \u0219i a democra\u021biei directe.<\/p>\n

Distribuirea averii comune a \u00eentregului popor, \u00een proprietatea privat\u0103 a cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei va da na\u0219tere, \u00een mod IMPLACABIL, condi\u021biilor necesare \u2013 de fapt obligatorii \u2013 de punere \u00een aplicare a principiilor \u0219i de exprimare a valorilor care au f\u0103cut obiectul acestei expuneri. Motiva\u021bia fiind aceea c\u0103, prin distribuirea propriet\u0103\u021bii \u00een masa cet\u0103\u021benilor, va lua na\u0219tere ECONOMIA DEMOCRATIC\u0102 DE PIA\u021a\u0102, opus\u0103 actualei economii (neo) liberale, OLIGARHICE. Economia democratic\u0103 de pia\u021b\u0103 fiind cea \u00een care marea majoritate a capitalului se va afla \u00een proprietatea privat\u0103 a marii majorit\u0103\u021bi a cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

Ceea ce va face ca toate deciziile majore care privesc societatea \u2013 inclusiv, \u00een mod prioritar, deciziile politice, cele care au \u00een vedere SUVERANITATEA \u2013 s\u0103 poat\u0103 fi luate de c\u0103tre majoritatea cet\u0103\u021benilor PROPRIETARI. Astfel, \u00een mod necesar, va lua na\u0219tere \u0219i se va consolida DEMOCRA\u021aIA AUTENTIC\u0102\/DIRECT\u0102, opus\u0103 actualei false democra\u021bii OCULTE, autointitulat\u0103 \u00een MOD MINCINOS, reprezentativ\u0103.<\/p>\n

Enun\u021barea principiilor de mai sus, de natur\u0103 politic\u0103, economic\u0103, ideologic\u0103, st\u0103 pe o temelie care implic\u0103 revalorizarea principiilor morale pe care civiliza\u021bia rom\u00e2nilor s-a construit, pe care le-a integrat \u0219i practicat juridic\u00a0: cinstirea \u00eenainta\u0219ilor, interdic\u021bia \u0219i pedepsirea omicidului, a furtului, deci respectul propriet\u0103\u021bii, blamarea desfr\u00e2n\u0103rii, a m\u0103rturiei mincinoase.<\/p>\n

Violen\u021ba, consumul de droguri, egoismul, anarhia, irespectul pentru \u00eenainta\u0219i, sectarismul, comunitarismul, instalate dup\u0103 1989, au erodat baza social\u0103 \u0219i moral\u0103 a poporului Rom\u00e2niei. Ea trebuie s\u0103 fie reconstituit\u0103 prin educa\u021bie cet\u0103\u021beneasc\u0103, care devine un obiectiv prioritar. Derivele globaliste anti-identitare pot fi eliminate pe aceast\u0103 cale.<\/p>\n

B.\u00a0OBIECTIVE CONCRETE<\/p>\n

Este iluzoriu a crede c\u0103 orice obiective concrete, menite a scoate \u021aara din criza profund\u0103 \u00een care se afl\u0103, vor putea fi propuse, puse \u00een practic\u0103 \u0219i duse la \u00eendeplinire \u00een lipsa \u00eenf\u0103ptuirii celor PATRU teze mai sus enun\u021bate. Pentru c\u0103 doar prin punerea \u00een aplicare a celor 4 puncte din program, suveran va fi POPORUL, nu statul. Cu alte cuvinte statul va fi independent fa\u021b\u0103 de alte state, dar va fi indisolubil \u0219i intrinsec dependent de popor.<\/p>\n

1. Suveranitatea politic\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/p>\n

Poporul rom\u00e2n va fi chemat s\u0103 se pronun\u021be asupra \u00eenlocuirii actualei constitu\u021bii, care serve\u0219te exclusiv intereselor oligarhiei autohtone \u0219i ocupantului str\u0103in, cu o nou\u0103 constitu\u021bie care s\u0103 serveasc\u0103 exclusiv interesele \u00eentregului popor. O constitu\u021bie care s\u0103 stabileasc\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc rolul suveran al poporului \u00een rela\u021bia popor-stat. O constitu\u021bie care s\u0103 conduc\u0103 la rescrierea legisla\u021biei \u00een folosul marii majorit\u0103\u021bi a cet\u0103\u021benilor, nicidecum \u00een slujba unei minorit\u0103\u021bi autohtone \u0219i a str\u0103inilor.<\/p>\n

Drept urmare, actul constitu\u021bional fundamental va stabili\u00a0:<\/p>\n

a.\u00a0\u00cen ceea ce prive\u0219te cet\u0103\u021benii.<\/p>\n

Cet\u0103\u021benii se vor manifesta ca indivizi suverani \u2013 fiecare cet\u0103\u021bean fiind parte a poporului rom\u00e2n suveran \u2013 prin\u00a0:<\/p>\n

\u2013 ini\u021biative cet\u0103\u021bene\u0219ti directe, participarea direct\u0103 a cet\u0103\u021benilor la via\u021ba politic\u0103<\/p>\n

\u2013 vot direct \u0219i vot suveran (adic\u0103 vot negativ pe tot parcursul unui ciclu electoral) dat tuturor func\u021biilor \u00een stat, de la consilier local p\u00e2n\u0103 la pre\u0219edinte. Ceea ce va conduce la reformarea sistemului de partide \u0219i a sistemului electoral<\/p>\n

\u2013 control cet\u0103\u021benesc direct al puterilor \u0219i institu\u021biilor statului. Ceea ce va conduce la reformarea institu\u021biilor publice prin totala lor depolitizare<\/p>\n

b. \u00cen ceea ce prive\u0219te statul<\/p>\n

\u2013 \u00een plan intern va fi consolidat statul na\u021bional unitar, pentru a fi pus \u00een pozi\u021bia de a ap\u0103ra \u0219i promova f\u0103r\u0103 rezerve drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale cet\u0103\u021benilor \u0219i a satisface, cu prioritate cerin\u021bele \u0219i interesele acestora.<\/p>\n

\u2013 \u00een plan extern \u2013 ca o consecin\u021b\u0103 obligatorie a satisfacerii primului deziderat, statul va ac\u021biona pentru cre\u0219terea gradului s\u0103u de independen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de celelalte alte state, \u00een plan politic, economic \u0219i social. \u00cen acest sens va avea loc renegocierea tratatelor interna\u021bionale, concentrat\u0103 pe restabilirea independen\u021bei statului \u00een rela\u021biile cu mediul extern\u00a0: statal \u0219i nestatal.<\/p>\n

\u2013 ca un corolar al celor dou\u0103 comandamente expuse anterior, statul va ac\u021biona pentru recuperarea teritoriilor rom\u00e2ne\u0219ti recunoscute prin tratatele interna\u021bionale de la Versailles \u0219i Trianon \u0219i aflate sub ocupa\u021bie str\u0103in\u0103.<\/p>\n

Statul va fi \u00een m\u0103sur\u0103 \u2013 ba chiar mai mult, va fi obligat \u2013 s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestor cerin\u021be \u00eentruc\u00e2t, poporul suveran, poporul de cet\u0103\u021beni PROPRIETARI de capital, pe de o parte, \u00eei va pune lui, statului, la dispozi\u021bie mijloacele materiale necesare, generate de economia democratic\u0103 de pia\u021b\u0103 \u0219i, pe de cealalt\u0103 parte, poporul va dispune de p\u00e2rghiile de control a statului, proprii democra\u021biei autentice\/directe.<\/p>\n

2. Suveranitatea economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/p>\n

Suveranitatea economic\u0103 a poporului rom\u00e2n va decurge din faptul c\u0103, \u00een marea lor majoritate, cet\u0103\u021benii vor fi proprietari priva\u021bi ai marii majorit\u0103\u021bi a capitalului. Inclusiv ai capitalului financiar. Principalele p\u00e2rghii de manifestare a suveranit\u0103\u021bii economice a poporului vor fi\u00a0:<\/p>\n

\u2013 Reindustrializarea \u0219i retehnologizarea industriei, agriculturii \u0219i serviciilor prin\u00a0:<\/p>\n

recapitalizarea provenit\u0103 din distribuirea capitalului \u00een masa popula\u021biei.<\/p>\n

favorizarea, dup\u0103 caz, a ramurilor strategice\u00a0: energie, hran\u0103, ap\u0103rare.<\/p>\n

practicarea unei politici financiare fundamental diferit\u0103 prin\u00a0:<\/p>\n

p\u0103strarea monedei na\u021bionale \u0219i emiterea ei de c\u0103tre Guvern, nu de c\u0103tre BNR.<\/p>\n

extragerea B\u0103ncii Na\u021bionale din circuitul Fondului Monetar Interna\u021bional.<\/p>\n

finan\u021barea capitalului industrial \u0219i agricol prin eliminarea mecanismului dob\u00e2nzilor \u0219itransformarea b\u0103ncilor, din entit\u0103\u021bi speculative\/c\u0103m\u0103t\u0103re\u0219ti, \u00een entit\u0103\u021bi direct cooperante la procesele productive \u0219i ale celor legate de servicii.<\/p>\n

taxarea progresiv\u0103 a profitului \u00een scopul declarat al INTERZICERII acumul\u0103rii \u0219i concentr\u0103rii capitalului \u00een proprietatea unei oligarhii restr\u00e2nse, \u0219i\/sau a migr\u0103rii capitalului<\/p>\n

renegocierea datoriei statului \u00een condi\u021biile \u00een care, datoria statului este o datorie odioas\u0103 prin faptul c\u0103 statul a acumulat-o pretinz\u00e2nd c\u0103 este proprietarul unei averi aflate, \u00een realitate, \u00een proprietatea poporului rom\u00e2n \u0219i a garantat \u00eemprumuturile cu bunuri FURATE.<\/p>\n

\u2013 \u00cen baza faptului c\u0103 marea majoritate cet\u0103\u021benilor vor fi proprietarii marii majorit\u0103\u021bi a capitalului ei, cet\u0103\u021benii vor avea acces ne\u00eengr\u0103dit \u00een ceea ce prive\u0219te controlul exploat\u0103rii acelor p\u0103r\u021bi din capital (este vorba, de regul\u0103 de resursele naturale \u0219i de p\u0103r\u021bi din infrastructur\u0103) care vor fi date spre administrare statului sau, dup\u0103 caz, unor entit\u0103\u021bi private.<\/p>\n

Astfel, din cele de mai sus rezult\u0103 c\u0103 vor fi create condi\u021biile opririi hemoragiei de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de capital c\u0103tre Occident<\/p>\n

3. Suveranitatea Identitar\u0103, Educa\u021bional\u0103 \u0219i Cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/p>\n

a. Suveranitatea identitar\u0103 a poporului rom\u00e2n trebuie s\u0103 fie urmarea cercet\u0103rii, stabilirii \u0219i afirm\u0103rii f\u0103r\u0103 complexe a originilor, evolu\u021biilor \u0219i drepturilor sale (istorice \u0219i nu numai) inalienabile \u0219i imprescriptibile urm\u00e2nd a avea urm\u0103toarele scopuri\u00a0:<\/p>\n

\u2013 coagularea unui proiect de \u021aar\u0103 ca\u00a0: vatr\u0103 a genera\u021biei actuale \u0219i ramp\u0103 de lansare a genera\u021biilor viitoare<\/p>\n

\u2013 eliminarea inhibi\u021biei \u0219i frustr\u0103rii rom\u00e2nilor prin educa\u021bie.<\/p>\n

\u2013 eliminarea discrimin\u0103rilor pozitive acordate etniilor conlocuitoare.<\/p>\n

\u2013 ob\u021binerea \u00een decursul a dou\u0103, trei genera\u021bii a omogenit\u0103\u021bii etnice a popula\u021biei.<\/p>\n

b.\u00a0Suveranitatea educa\u021bional\u0103 a poporului rom\u00e2n va deveni opera\u021bional\u0103 prin\u00a0:<\/p>\n

\u2013 reforma educativ\u0103 patriotic\u0103 fundamental\u0103 la nivelul \u0219colii de toate gradele.<\/p>\n

\u2013 reformarea sistemului educativ prin exersare (\u00een principal) de c\u0103tre stat a responsabilit\u0103\u021bii educa\u021biei. Motiva\u021bia fiind aceea c\u0103 educa\u021bia este un drept, NU o marf\u0103.<\/p>\n

Drept urmare, entit\u0103\u021bilor \u0219colare private li se vor impune \u00een func\u021bionare\u00a0:<\/p>\n

\u2013 respectarea acelora\u0219i standarde \u0219i programe folosite \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de stat.<\/p>\n

\u2013 reeducarea patriotic\u0103 a actualelor genera\u021bii<\/p>\n

c.\u00a0Suveranitatea cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n va fi urmarea promov\u0103rii Culturii Na\u021bionale \u00een sensul SUVERAN \u00een care na\u021biunea este alc\u0103tuirea indisolubil\u0103 dintre popor \u0219i stat. Poporul este, \u00een sensul larg al termenului, creatorul \u0219i proprietarul statului, iar statul este crea\u021bia \u0219i proprietatea poporului.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103 crea\u021bia cultural\u0103 va fi liber\u0103 \u0219i ne\u00eengr\u0103dit\u0103, la fel \u0219i informa\u021bia, inclusiv \u00een baza exercit\u0103rii de c\u0103tre popor a libert\u0103\u021bilor fundamentale unanim recunoscute.<\/p>\n

Prin urmare, statul va fi administratorul, depozitarul \u0219i paznicul patrimoniului cultural de orice fel \u0219i, \u00een sensul satisfacerii acestor atribu\u021bii ale sale, va lua toate m\u0103surile ce decurg din \u00eendeplinirea lor. Drept urmare, func\u021bionarii statului \u00een calitatea lor de adminstratori, \u00eenzestra\u021bi cu atribute executive, vor fi responsabili (inclusiv material \u0219i penal) pentru orice proast\u0103 administrare.<\/p>\n

La r\u00e2ndul lui poporul, ca proprietar, va avea obliga\u021bia (nu doar dreptul) fa\u021b\u0103 de genera\u021biile viitoare s\u0103 vegheze la \u00eendeplinirea de c\u0103tre stat a obliga\u021biilor asumate ca administrator.<\/p>\n

4. Suveranitatea Justi\u021biei, Ap\u0103r\u0103rii \u0219i S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n<\/p>\n

a. Suveranitatea Justi\u021biei poporului rom\u00e2n \u00eenseamn\u0103\u00a0:<\/p>\n

\u2013 controlul direct al cet\u0103\u021benilor asupra procurorilor \u0219i judec\u0103torilor prin alegerea \u0219i revocarea lor de c\u0103tre cet\u0103\u021beni prin vot direct \u0219i vot suveran.<\/p>\n

\u2013 (re) \u00eenfiin\u021barea institu\u021biei jura\u021bilor ca reprezentan\u021bi ai cet\u0103\u021benilor \u0219i factor decizional \u00een stabilirea vinov\u0103\u021biei sau nevinov\u0103\u021biei inculpa\u021bilor<\/p>\n

b.\u00a0Suveranitatea Ap\u0103r\u0103rii \u00eenseamn\u0103 OBLIGATIVITATEA serviciului militar cu tot ceea ce decurge din aceast\u0103 obligativitate.<\/p>\n

c.\u00a0Suveranitatea S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n este, de fapt, cheia de bolt\u0103 a suveranit\u0103\u021bii sale. C\u0103ci lipsa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 extinc\u021bie. \u00cen consecin\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tatea fiind un drept fundamental NU este o marf\u0103. Drept urmare statul va fi cel RESPONSABIL de s\u0103n\u0103tatea poporului rom\u00e2n \u0219i va fi OBLIGAT s\u0103 o asigure la cele mai \u00eenalte standarde \u00een condi\u021biile stabilite de poporul suveran. Existen\u021ba medicinii private va fi justificat\u0103 (doar) \u00een condi\u021biile \u00een care func\u021bionarea ei la parametrii medicinii de stat se va face \u00een acelea\u0219i condi\u021bii de competitivitate financiar\u0103.<\/p>\n

C.\u00a0CONCLUZII.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 punerea \u00een aplicare a programului anterior prezentat, societatea rom\u00e2neasc\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u201e\u00eencremenit\u0103 \u00een proiectul\u201d ocult ce ne-a fost inoculat \u00eencep\u00e2nd cu 22 Decembrie 1989.<\/p>\n

Punerea \u00een aplicare a programului va fi cea care va duce la \u00eenlocuirea oligarhiei cu democra\u021bia autentic\u0103. A\u0219adar, orice partid, care pretinde c\u0103 este unul suveranist este OBLIGAT s\u0103 adopte acest program.<\/p>\n

\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, nu numai orice politician\/om politic care se pretinde a fi exponentul intereselor cet\u0103\u021benilor care l-au ales, dar chiar \u0219i orice \u201esimplu cet\u0103\u021bean\u201d responsabil, preocupat de bunul mers al treburilor cet\u0103\u021bii \u2013 ca factor determinant al propriei bun\u0103st\u0103ri \u0219i nu doar bun\u0103st\u0103ri \u2013 sunt OBLIGA\u021aI s\u0103 i se ralieze.<\/p>\n

Textul Programului<\/span> aici prezentat este publicat \u00een revista Asymetria.org<\/span><\/p>\n

Textul Programului<\/span> aici prezentat este distribuit pe re\u021belele sociale, la adresele de coresponden\u021b\u0103 publice ale senatorilor \u0219i deputa\u021bilor Rom\u00e2niei, c\u0103tre redac\u021biile principalelor ziare, posturi de televiziune, c\u0103tre forma\u021biunile politice active \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103tre actualul guvern al Rom\u00e2niei \u0219i c\u0103tre candida\u021bii declara\u021bi la alegerile preziden\u021biale \u00een curs. De asemenea c\u0103tre diversele loje masonice active din Rom\u00e2nia, c\u0103tre ambasadele statelor reprezentate la nivel diplomatic la Bucure\u0219ti, implicit \u0219i direct guvernelor acestor state.<\/span><\/p>\n

Ini\u021bial, \u00eentr-o prim\u0103 form\u0103, anterioar\u0103 PROGRAMULUI Partidului POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN mai sus prezentat, a fost publicat un Program de Reform\u0103 Politic\u0103 \u0219i Economic\u0103 <\/span>S<\/span>uveranist\u0103 Radical\u0103 pentru Rom\u00e2nia<\/span> \u00een revista on line Asymetria. http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=1531<\/span><\/a> \u0219i pe situl ziarului Cotidianul. https:\/\/www.cotidianul.ro\/program-de-reforma-politica-si-economica-suveranista-radicala-pentru-romania-2024\/<\/span><\/a><\/p>\n

Programul de Reform\u0103 Politic\u0103 \u0219i Economic\u0103 <\/span>S<\/span>uveranist\u0103 Radical\u0103 pentru Rom\u00e2nia \u2013 2024, <\/span>mai jos prezentat, a fost g\u00e2ndit \u0219i redactat,<\/span> \u00een cadrul unui grup de reflec\u021bie extins \u0219i autonom, ca un model <\/span><\/p>\n

Program de Reform\u0103 Politic\u0103 \u0219i Economic\u0103 Suveranist\u0103 Radical\u0103 pentru Rom\u00e2nia \u2013 2024<\/strong><\/p>\n

Context \u0219i Obiective\u00a0:<\/p>\n

Acest program propune o reform\u0103 politic\u0103 \u0219i economic\u0103 profund\u0103, bazat\u0103 pe principiul suveranit\u0103\u021bii na\u021bionale, pentru a cre\u0219te independen\u021ba Rom\u00e2niei \u00een plan politic, economic \u0219i social. Scopul este consolidarea capacit\u0103\u021bii statului de a r\u0103spunde nevoilor cet\u0103\u021benilor, reducerea dependen\u021bei de structuri suprana\u021bionale \u0219i multina\u021bionale \u0219i crearea unui model de dezvoltare sustenabil \u0219i centrat pe interesele na\u021bionale.<\/p>\n

1. Suveranitatea Politic\u0103<\/p>\n

1.1 Reforma Constitu\u021bional\u0103<\/p>\n

Redefinirea rela\u021biilor cu Uniunea European\u0103\u00a0: Rom\u00e2nia va propune o reform\u0103 a tratatelor UE, concentrat\u0103 pe restabilirea suveranit\u0103\u021bii na\u021bionale \u00een domenii-cheie precum politica monetar\u0103, fiscal\u0103, energie \u0219i agricultur\u0103. Dac\u0103 aceste reforme nu sunt acceptate, Rom\u00e2nia va organiza un referendum pentru recalibrarea rela\u021biilor cu UE.<\/p>\n

Consolidarea statului na\u021bional unitar\u00a0: Interzicerea oric\u0103ror propuneri de regionalizare sau federalizare. Politicile de descentralizare vor fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a pune \u00een pericol unitatea statului.<\/p>\n

Reforma sistemului de partide\u00a0: Limitarea num\u0103rului de partide politice care pot participa la alegeri, prin ridicarea pragului electoral \u0219i impunerea unor standarde clare de integritate. Orice partid implicat \u00een scandaluri de corup\u021bie sau cu leg\u0103turi cu entit\u0103\u021bi externe neautorizate va fi dizolvat.<\/p>\n

1.2 Reforma Institu\u021biilor Publice<\/p>\n

Reducerea birocra\u021biei\u00a0: Simplificarea \u0219i digitalizarea procedurilor administrative prin implementarea unui sistem unic de management public, accesibil tuturor cet\u0103\u021benilor. Restructurarea aparatului de stat, cu focus pe eficien\u021b\u0103 \u0219i reducerea costurilor.<\/p>\n

Lupta \u00eempotriva corup\u021biei\u00a0: \u00cent\u0103rirea legisla\u021biei anti-corup\u021bie prin crearea unei institu\u021bii independente de control financiar, care s\u0103 investigheze orice cazuri suspecte de deturnare de fonduri publice. Orice politician condamnat pentru corup\u021bie va fi interzis pe via\u021b\u0103 din func\u021biile publice.<\/p>\n

1.3 Reforma Electoral\u0103<\/p>\n

Introducerea votului obligatoriu\u00a0: Cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni vor fi obliga\u021bi s\u0103 participe la alegeri, ca o m\u0103sur\u0103 de responsabilizare civic\u0103.<\/p>\n

Sistem electoral majoritar\u00a0: Implementarea unui sistem majoritar \u00een dou\u0103 tururi pentru alegerile parlamentare, reduc\u00e2nd fragmentarea \u0219i instabilitatea politic\u0103.<\/p>\n

Transparen\u021b\u0103 \u0219i control strict al finan\u021b\u0103rii campaniilor electorale\u00a0: Limitarea finan\u021b\u0103rii externe a partidelor \u0219i control strict asupra surselor de finan\u021bare. Fiecare partid trebuie s\u0103 publice \u00een mod transparent cheltuielile de campanie \u0219i sursele de venit.<\/p>\n

2. Suveranitatea Economic\u0103<\/p>\n

2.1 Politici Economice Independente<\/p>\n

Na\u021bionalizarea resurselor strategice\u00a0: Petrolul, gazele naturale, energia electric\u0103, p\u0103durile \u0219i resursele minerale vor reveni sub controlul statului rom\u00e2n. Acest lucru va permite statului s\u0103 controleze pie\u021bele interne \u0219i s\u0103 gestioneze pre\u021burile pentru a proteja consumatorii \u0219i a asigura independen\u021ba energetic\u0103.<\/p>\n

Dezvoltarea industriei locale\u00a0: Crearea de stimulente fiscale \u0219i subven\u021bii pentru industriile strategice precum tehnologia, energia regenerabil\u0103, industria agro-alimentar\u0103 \u0219i industria auto. \u021ainta este crearea de locuri de munc\u0103 de calitate \u0219i reducerea importurilor.<\/p>\n

Politic\u0103 monetar\u0103 suveran\u0103\u00a0: Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i va p\u0103stra moneda na\u021bional\u0103 (leul) \u0219i va \u00eent\u0103ri Banca Na\u021bional\u0103 ca institu\u021bie suveran\u0103, responsabil\u0103 pentru politica monetar\u0103 independent\u0103 de Banca Central\u0103 European\u0103. Reconstituirea \u0219i m\u0103rirea rezervei de aur a Rom\u00e2niei prin exploatarea de c\u0103tre Stat sub controlul B\u0103ncii Na\u021bionale a resurselor minerale interne.<\/p>\n

2.2 Reforma Fiscal\u0103 \u0219i Bugetar\u0103<\/p>\n

Taxarea progresiv\u0103 \u0219i combaterea evaziunii fiscale\u00a0: Introducerea unui sistem de taxare progresiv\u0103, unde cet\u0103\u021benii cu venituri mari \u0219i companiile multina\u021bionale vor pl\u0103ti un procent mai mare din venituri. Implementarea unui sistem de control digital \u0219i automatizat pentru a elimina evaziunea fiscal\u0103.<\/p>\n

Taxe pe profitul companiilor str\u0103ine\u00a0: Impunerea unei taxe suplimentare pentru companiile multina\u021bionale care export\u0103 profiturile din Rom\u00e2nia, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la dezvoltarea infrastructurii na\u021bionale.<\/p>\n

Reevaluarea datoriei externe\u00a0: \u00cenceperea unui audit independent al datoriei externe \u0219i renegocierea termenilor cu creditorii interna\u021bionali pentru a reduce povara asupra bugetului de stat.<\/p>\n

2.3 Reforma Agriculturii \u0219i Reindustrializarea<\/p>\n

Suveranitate alimentar\u0103\u00a0: Implementarea unor politici agricole care s\u0103 asigure c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i poate produce majoritatea necesarului de alimente. Crearea de cooperative agricole finan\u021bate de stat \u0219i protejarea produc\u0103torilor locali de importuri ieftine. Spijinirea de c\u0103tre stat cooperativelor de orice fel, pentru realizarea unei colabor\u0103ri ra\u021bionale, organiz\u0103rii efortului \u0219i dot\u0103rii materiale.<\/p>\n

Reindustrializare\u00a0: Investi\u021bii masive \u00een re\u00eenvierea industriei manufacturiere din Rom\u00e2nia, cu accent pe produc\u021bia de bunuri tehnologice, energie verde \u0219i produse industriale complexe.<\/p>\n

3. Suveranitatea Energetic\u0103<\/p>\n

3.1 Controlul Na\u021bional asupra Energiei<\/p>\n

Na\u021bionalizarea sectorului energetic\u00a0: Toate activele energetice strategice vor fi na\u021bionalizate. Rom\u00e2nia va dezvolta capacit\u0103\u021bi proprii de extrac\u021bie, rafinare \u0219i distribu\u021bie a resurselor naturale.<\/p>\n

Dezvoltarea energiei regenerabile\u00a0: \u00cen paralel cu na\u021bionalizarea resurselor tradi\u021bionale, Rom\u00e2nia va investi masiv \u00een energia regenerabil\u0103, cu scopul de a deveni independent\u0103 energetic p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n

\u00cenfiin\u021barea unei b\u0103nci na\u021bionale de energie\u00a0: Aceasta va finan\u021ba proiectele de infrastructur\u0103 energetic\u0103, asigur\u00e2nd resursele necesare pentru extinderea \u0219i modernizarea re\u021belei electrice \u0219i a surselor de energie.<\/p>\n

4. Suveranitatea \u00een Educa\u021bie \u0219i Cultur\u0103<\/p>\n

4.1 Reforma Sistemului Educa\u021bional<\/p>\n

Educa\u021bie orientat\u0103 c\u0103tre nevoile na\u021bionale\u00a0: Curricula \u0219colar\u0103 va fi restructurat\u0103 pentru a include mai multe elemente de educa\u021bie civic\u0103, economic\u0103 \u0219i patriotism. Elevii vor \u00eenv\u0103\u021ba despre istoria, economia \u0219i cultura Rom\u00e2niei \u00eentr-un mod care s\u0103 le ofere un sens clar al identit\u0103\u021bii na\u021bionale. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul diplomatic \u0219i de securitatate na\u021bional\u0103 va fi organizat exclusiv \u00een linia intereselor na\u021bionale \u0219i sub controlul organismelor specifice ale Statului Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt dual\u00a0: Dezvoltarea de parteneriate \u00eentre stat \u0219i mediul privat pentru programe de formare profesional\u0103, care s\u0103 sprijine tinerii \u00een a dob\u00e2ndi competen\u021be necesare pentru reindustrializarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

4.2 Promovarea Culturii Na\u021bionale<\/p>\n

Fond de sprijin pentru cultur\u0103 na\u021bional\u0103\u00a0: Crearea unui fond special pentru finan\u021barea produc\u021biilor culturale (filme, c\u0103r\u021bi, arte vizuale) care s\u0103 promoveze valorile \u0219i istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Protejarea patrimoniului na\u021bional\u00a0: Resursele culturale \u0219i istorice ale \u021b\u0103rii vor fi protejate de privatiz\u0103ri \u0219i vor fi administrate direct de stat.<\/p>\n

5. Suveranitatea \u00een Politica Extern\u0103<\/p>\n

5.1 Independen\u021ba Politicii Externe<\/p>\n

Politic\u0103 extern\u0103 multipolar\u0103\u00a0: Rom\u00e2nia va men\u021bine rela\u021bii echilibrate cu toate puterile globale, f\u0103r\u0103 a deveni dependent\u0103 de un bloc geopolitic. Accent pe cooperarea economic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 cu \u021b\u0103rile din afara UE \u0219i NATO, inclusiv China, Rusia, \u0219i statele BRICS.<\/p>\n

Neutralitate militar\u0103 activ\u0103\u00a0: Rom\u00e2nia va r\u0103m\u00e2ne membr\u0103 NATO dar va milita pentru reformarea structurilor \u0219i func\u021bion\u0103rii democratice a acestei organiza\u021bii defensive, pentru o pozi\u021bie independent\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i va insista asupra neutralit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei \u00een conflictele globale, \u00een care \u021bara nu este direct implicat\u0103.<\/p>\n

Acest program reprezint\u0103 un angajament pentru protejarea suveranit\u0103\u021bii \u0219i intereselor Rom\u00e2niei, consolid\u00e2nd un stat puternic, responsabil \u0219i capabil s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor globale \u00eentr-o manier\u0103 independent\u0103 \u0219i suveran\u0103.<\/p>\n

Autorii PROGRAMULUI Partidului POPORUL ROM\u00c2N SUVERAN (P.R.S.)., difuzat spre destina\u021biile pertinente, sunt Dr. ph. Dan Culcer, sociolog specializat \u00een analiza cenzurii, ziarist, scriitor, \u0219i \u0218erban Popa, arhitect, ziarist.<\/p>\n

DAN CULCER<\/strong><\/p>\n

Dan CULCER. S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de ardeleni afla\u021bi \u00een refugiu, dup\u0103 Dictatul de la Viena<\/span><\/a>, ca fiu al medicului prof. univ. Alexandru Culcer \u0219i al profesoarei de limba rom\u00e2n\u0103<\/span><\/a>,<\/span> Ersilia (n. Gutu). Urmeaz\u0103 studii universitare de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Cluj-Napoca<\/span><\/a>. Emigreaz\u0103 \u0219i beneficiaz\u0103 de statutul de refugiat politic \u00een Fran\u021ba<\/span><\/a> din 1987<\/span><\/a> p\u00e2n\u0103 \u00een 1992<\/span><\/a>, c\u00e2nd ob\u021bine cet\u0103\u021benia francez\u0103.<\/p>\n

Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filologie, specialitate limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj \u00een 1963, \u00eencepe o carier\u0103 universitar\u0103 la Institutul Maghiar de Teatru din T\u00e2rgu Mure\u0219, apoi devine cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Centrul de cercet\u0103ri al Academiei din aceia\u0219i localitate. Fondeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva prieteni, Romulus Guga<\/span><\/a> \u0219i Mihai Sin<\/span><\/a>, revista lunar\u0103 de cultur\u0103 \u201eVatra\u201d, care apare \u00eencep\u00e2nd cu mai\u00a01971. Dan Culcer devine redactor de rubrica, redactor \u0219ef-adjunct, degradat din motive politice \u00een urma c\u00e2torva gafe politice inten\u021bionate, expresia a unei opozi\u021bii politice precaute dar tot mai manifest\u0103. Securitatea, poli\u021bia politic\u0103 a regimului, \u00eei dedic\u0103 un dosar de urm\u0103rire informativ\u0103 (D. U. I. ) pe numele \u201eDinu\u201d, deschis \u00een 1972.<\/p>\n

Dup\u0103 stabilirea ca emigrant, refugiat politic, \u00een Fran\u021ba, din 1987, face o cariera de grafician pe computer \u0219i de ziarist, secretar de redac\u021bie, \u00een presa sindical\u0103 francez\u0103, \u0219ef de serviciu editur\u0103 la Conf\u00e9d\u00e9ration fran\u00e7aise d\u00e9mocratique du travail (CFDT-Sant\u00e9), \u00eencep\u00e2nd cu 1993.<\/p>\n

\u00centre venirea sa \u00een Fran\u021ba \u0219i momentul \u00een care i se ofer\u0103 un post stabil, face ziaristic\u0103 ocazional\u0103 la posturile de radio franceze (Radio France International- RFI, serviciul rom\u00e2n) \u0219i engleze (BBC, serviciul rom\u00e2n), la Radio Solidarnosc (un post parizian al rezistentei anticomuniste poloneze).<\/p>\n

\u00cenfiin\u021beaz\u0103 \u00een mai\u00a02000 revista electronic\u0103 (on-line) Asymetria<\/span><\/a> (http:\/\/www.asymetria.org<\/span><\/a>), La 7 decembrie 2000 \u00eenfiin\u021beaz\u0103 grupul de discu\u021bii Yahoo\u00a0: Societatea de m\u00e2ine. Militeaz\u0103 pentru organizarea unui procesul al comunismului, al\u0103turi de activistul civic Ioan Ro\u0219ca, pentru reprezentarea drepturilor victimelor sistemului penitenciar \u0219i carceral comunist, pentru aplicare lustra\u021biei \u0219i pentru reintegrarea lui Paul Goma \u00een drepturile sale cet\u0103\u021bene\u0219ti.<\/p>\n

Scrieri. Un loc geometric (texte), Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a>, Bucure\u0219ti, 1973\u00a0; Citind \u0219i tr\u0103ind literatura, eseuri de sociologia literaturii, Editura Dacia, Cluj, 1976\u00a0; Serii \u0219i grupuri, eseuri de sociologia literaturii, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, Bucure\u0219ti, 1981\u00a0; Utopia, texte pentru o stare, (poeme), Editura Ardealul & Asymetria, T\u00e2rgu Mure\u0219-Elancourt, 2010, edi\u021bie bilingv\u0103 rom\u00e2n\u0103-original \u0219i maghiar\u0103 (traducerea realizat\u0103 de poetul Cseke Gabor), ISBN 978-973-8406-80-3\u00a0; Cenzur\u0103 \u0219i ideologie \u00een comunismul real, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016. 2 vol., 1558 p. ISBN 978-973-109-740-4 . Studiu de sociologie \u0219i politic\u0103 a culturii. La origini o tez\u0103 de doctorat sus\u021binut\u0103 \u00een 2013, Universitatea Petru Maior, T\u00e2rgu-Mure\u0219.<\/p>\n

Bilingv din copil\u0103ria sa ardelean\u0103, scriitorul, face traduceri din maghiar\u0103 (pentru care e onorat cu un premiu al Uniunii Scriitorilor \u00een 1975\u00a0: Domokos Samuel, Octavian Goga, anii studen\u021biei, Editura Kriterion<\/span><\/a>, Bucure\u0219ti, Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia, Editura Kriterion, Bucure\u0219t, edi\u021bia a II-a, Editura Dacia, Cluj, 2002.<\/p>\n

Colabor\u0103ri la Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a>,<\/span>Tribuna<\/span><\/a>,<\/span>Steaua<\/span><\/a>,<\/span>Familia<\/span><\/a>,<\/span>Convorbiri literare<\/span><\/a>, Rom\u00e2nia literar\u0103<\/span><\/a>, Ateneu<\/span><\/a>,<\/span>Tomis<\/span><\/a>,<\/span>Utunk<\/span><\/a>,<\/span>Korunk<\/span><\/a>,<\/span> Ifjumunkas (unde debuteaz\u0103 cu poeme scrise \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i traduse \u00een maghiar\u0103 de Cseke G\u00e1bor, Igaz Sz\u00f3 etc.<\/p>\n

\u00cen exil colaboreaz\u0103 la revistele Hermes<\/span><\/a> (CNRS<\/span><\/a>), Iztok, Cahiers de l\u2019Est, Lupta, BIRE (Fran\u021ba) \u0219i la Curentul<\/span><\/a> (Germania). Ini\u021biaz\u0103 \u0219i particip\u0103, \u00een 1988, la lansarea unei Societ\u0103\u021bi a Scriitorilor Rom\u00e2ni, ac\u021biune sindical\u0103, profesional\u0103 \u0219i protestatar\u0103 care, \u00eenainte de decembrie 1989, dorea s\u0103 se opun\u0103 colabora\u021bioni\u0219tilor din Uniunea Scriitorilor din R. S.\u00a0Rom\u00e2nia, institu\u021bie profesional\u0103 pe care Partidul Comunist Rom\u00e2n \u00eencerca s\u0103 o supun\u0103 exigen\u021belor propagandei. Fondeaz\u0103 la 13\u00a0mai 1991, \u00eempreuna cu al\u021bi ziari\u0219ti rom\u00e2ni din exil, Asocia\u021bia Jurnali\u0219tilor Rom\u00e2ni-Vest, cu sediul la Paris. Dup\u0103 1990, devine redactor pentru Fran\u021ba la revista Vatra. Continu\u0103 colaborarea la presa din exil, Origini (SUA), reia colaborarea cu presa din Rom\u00e2nia\u00a0: public\u0103 comentarii \u0219i documente \u00een Vatra<\/span><\/a>,<\/span> cu o rubric\u0103 de Sociograme, articole politice \u0219i polemice, \u00een Familia<\/span><\/a>,<\/span>Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a>,<\/span> \u00een ziarele Cotidianul, Expres magazin, Rom\u00e2nia liber\u0103<\/span><\/a>,<\/span> Acolada (Satu-Mare) \u0219i Confesiuni, (T\u00e2rgu-Jiu).<\/p>\n

Referin\u021b\u0103. Revista Vatra, 2019, nr. 5. Dosar Dan Culcer, Portret \u00een palimpsest.(https:\/\/revistavatra.org\/2019\/09\/06\/vatra-nr-5-2019\/#more-6427<\/span>)<\/span><\/a><\/p>\n

\u0218ERBAN POPA<\/strong><\/h3>\n

\u0218erban Alexandru POPA<\/span> (n. 11.06.1950, Bucure\u0219ti) arhitect diplomat. Este fiul Eugeniei Popa (n. Dobre), croitoreas\u0103 \u0219i al lui Ioan Popa, mecanic. Face \u0219coala elementar\u0103 \u0219i studiile medii la Liceul \u201eIon Luca Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti. Absolv\u0103 Facultatea de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u0219ti \u00een 1975. Lucreaz\u0103 ca arhitect proiectant \u00een cadrul \u201eInstitutului de Studii \u0219i Proiect\u0103ri Hidroenergetice\u201d din Bucure\u0219ti, p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 1990. Din februarie 1990 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 1992 este redactor la ziarul \u201eDreptatea\u201d \u0219i colaboreaz\u0103 la ziarul \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d. Din iunie 1993 deschide propria firm\u0103 de arhitectur\u0103\u00a0: S.C. \u201ePOPA +\u00a0PARTNERS\u201d srl, pe care o \u00eenchide \u00een 1998 \u0219i deschide o a doua firm\u0103 de arhitectur\u0103\u00a0: S.C. \u201eBIG Ltd\u201d srl, la care renun\u021b\u0103 \u00een 2006. \u00centre aprilie 2004 \u0219i august 2009 este angajat consilier tehnic pe probleme de urbanism \u0219i arhitectur\u0103 la Prim\u0103ria Sectorului 1 din Bucure\u0219ti. Din noiembrie 2009 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este proprietarul Biroului Individual de Arhitectur\u0103 \u201e\u0218erban Alexandru Popa\u201d. Este autorul a peste 25 de proiecte de biserici \u0219i m\u00e2n\u0103stiri ortodoxe.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1994 \u00eenfiin\u021beaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Dr.\u00a0\u00een economie Constantin Cojocaru, asocia\u021bia \u201eSolidaritatea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, a c\u0103rei activitate \u00eenceteaz\u0103 la jum\u0103tatea anilor 2000.<\/p>\n

Public\u0103 \u00een \u201eEvenimentul zilei\u201d, \u00een octombrie 1994, articolul \u201eStatul vinde ce nu este (numai) al lui\u201d, urmat de publicarea \u00een \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, \u00een decembrie acela\u0219i an, a articolului \u201eBune zece puncte, dar \u0219i mai bune sunt zece milioane de lei.\u201d<\/p>\n

\u00cen ambele articole aduce, \u00een premier\u0103, la cuno\u0219tin\u021ba opiniei publice, dreptul de proprietate al cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei asupra averii comune acumulate \u00een timpul regimului comunist.<\/p>\n

Publicarea articolelor este urmat\u0103 de o activitate sus\u021binut\u0103 de \u00eencercare de a ralia argumentat acestei idei politice diverse entit\u0103\u021bi, sindicate, organiza\u021bii civice, partide politice etc., precum \u0219i personalit\u0103\u021bi cunoscute, active \u00een via\u021ba societ\u0103\u021bii. To\u021bi cei contacta\u021bi refuz\u0103 dialogul pe tema dreptului de proprietate al \u00eentregului popor asupra averii sale comune.<\/p>\n

Demersurile jurnalistice pe tema \u00een spe\u021b\u0103 sunt reluate dup\u0103 2019 \u00een revista \u201eCertitudinea\u201d unde public\u0103 aproape o sut\u0103 de articole printre care\u00a0: \u2013 \u201eRom\u00e2nia de azi este o \u021bar\u0103 comunist\u0103\u201d- \u201eProprietatea \u0219i revolu\u021bia\u201d- \u201eInfrac\u021biunea primordial\u0103\u00a0: legea 15\/1990\u201d- \u201eUnde a gre\u0219it Constantin Cojocaru\u00a0?\u201d- \u201eFalsa privatizare comis\u0103 prin falsa v\u00e2nzare\u201d, \u2013 \u201eDecalogul capitalului rom\u00e2nesc\u201d- \u201eCe este un na\u021bionalist rom\u00e2n\u00a0? Este un proprietar de capital\u201d- \u201eGlobalism \u0219i multipolarism\u201d- \u201eManifestul revistei Certitudinea\u201d- \u201eScoate\u021bi capul din nisip \u0219i lua\u021bi taurul de coarne\u201d- \u201eRom\u00e2nii nu sunt un popor de milogi\u201d, \u2013 \u201eF\u0103r\u0103 proprietate nu exist\u0103 suveranitate\u201d,- \u201eProgramul Partidului Suveranist Rom\u00e2n (model)\u201d, \u2013 \u201eScrisoare deschis\u0103 c\u0103tre C\u0103lin Georgescu\u201d<\/p>\n<\/article>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n