{"id":804635,"date":"2025-02-13T14:38:41","date_gmt":"2025-02-13T11:38:41","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=804635"},"modified":"2025-02-13T14:38:41","modified_gmt":"2025-02-13T11:38:41","slug":"prof-costea-munteanu-ce-vom-face-asadar-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=804635","title":{"rendered":"Prof. Costea Munteanu: Ce vom face, a\u0219adar ? | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a><\/span>Prof. Costea Munteanu: Ce vom face, a\u0219adar ?<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a>OPINII<\/a>RECOMAND\u0102RI<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Prof. Costea Munteanu: Ce vom face, a\u0219adar ?<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Prof. Costea Munteanu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
13\/02\/2025<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Sursa foto: Stiri pentru Via\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Tr\u0103im vremuri ale nestatorniciei \u0219i nelini\u0219tii, vremuri ciudate, de \u00eenst\u0103p\u00e2nire a \u00een\u0219el\u0103ciunii. Probabil c\u0103 nicic\u00e2nd \u00een istorie nu a fost un num\u0103r at\u00e2t de cople\u0219itor de mare de oameni care, cu u\u0219urin\u021ba faptului firesc \u0219i f\u0103r\u0103 nicio alertare a propriei con\u0219tiin\u021be \u201dzic r\u0103ului bine \u0219i binelui r\u0103u; care numesc lumina \u00eentuneric \u0219i \u00eentunericul lumin\u0103; care socotesc amarul dulce \u0219i dulcele amar !<\/em>\u201d (Isaia 5,20). Vremuri \u00een care adev\u0103rul este ar\u0103tat oficial \u0219i cu solemnitate drept minciun\u0103, iar minciuna drept adev\u0103r.<\/p>\n

Despre un astfel de duh stric\u0103cios al vremurilor pe care le tr\u0103im Sf\u00e2ntul Teofan Z\u0103vor\u00e2tul ne spune: \u201eDuhul lumii, cu toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile v\u0103t\u0103m\u0103toare de suflet care \u00eel \u00eenso\u0163esc, este un duh potrivnic lui Hristos, este duhul lui Antihrist; r\u0103sp\u00e2ndirea lui \u00eenseamn\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea urii fa\u0163\u0103 de credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi r\u00e2nduielile cre\u015ftine de via\u0163\u0103. Se pare c\u0103 \u00een jurul nostru cam \u00eentr-acolo se \u00eendreapt\u0103 lucrurile<\/strong><\/em> (\u2026) Duhul lui Antihrist este \u00eentotdeauna acela\u015fi; ceea ce a fost la \u00eenceput va fi \u015fi acum, poate \u00een alt\u0103 form\u0103, dar cu acela\u015fi \u00een\u0163eles<\/em>\u201d (subl.ns.) [1].<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i \u00een\u021belegere ni se adreseaz\u0103 \u0219i p\u0103rintele athonit Gheorghie (Kapsanis), egumenul Sfintei Marii M\u0103n\u0103stiri Grigoriu: \u201eDe vreme ce am primit porunc\u0103 de la Dumnezeu s\u0103 lu\u0103m aminte la \u00absemnele vremurilor\u00bb, \u015fi fiindc\u0103 vedem c\u0103 globalizarea la nivel politic, economic \u015fi religios \u00eenainteaz\u0103, \u00eendep\u0103rtarea de voia lui Dumnezeu se m\u0103re\u015fte \u015fi cea mai mare parte a lumii tr\u0103ie\u015fte \u00een nep\u0103sare fa\u0163\u0103 de via\u0163a duhovniceasc\u0103, putem vedea aceste situa\u0163ii ca \u00absemne ale vremurilor\u00bb, care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne cultiv\u0103m credin\u0163a, poc\u0103in\u0163a, dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi cugetul mucenicesc. Astfel ne vom putea preg\u0103ti s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m \u00een\u015felarea lui Antihrist<\/strong>, dac\u0103 este ca el s\u0103 vin\u0103 \u00een zilele noastre, cu n\u0103dejdea \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu El \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Tat\u0103lui<\/em>\u201d (subl.ns.) [2].<\/p>\n

A\u0219adar, P\u0103rin\u021bii Bisericii ne pov\u0103\u021buiesc s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi pentru confruntarea cu \u00een\u0219el\u0103ciunea duhului lui Antihrist, care lucreaz\u0103 neostoit \u201dtaina f\u0103r\u0103delegii\u201d \u0219i \u00een zilele noastre. \u0218i se vede c\u0103, dup\u0103 r\u00e2nduiala Bunului Dumnezeu, neamul nostru este deja chemat s\u0103 dea jertf\u0103 \u00een confruntarea cu \u00een\u0219el\u0103ciunea antihristic\u0103<\/strong>, evenimentele politice petrecute la noi \u00eendeosebi \u00een ultimele luni d\u00e2nd m\u0103rturie \u00een acest sens. S\u0103 m\u0103 explic.<\/p>\n

I<\/strong>.Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei din 6 decembrie 2024 de anulare a turului I al alegerilor preziden\u021biale din 24 noiembrie 2024 reprezint\u0103, ne\u00eendoios, o lovitur\u0103 de stat<\/strong>. Este un prim nivel<\/em> al confrunt\u0103rii noastre cu \u00een\u0219el\u0103ciunea duhului stric\u0103cios al vremurilor ce le tr\u0103im, nivelul ordinii constitu\u021bionale<\/strong>: institu\u021bia menit\u0103 s\u0103 apere Constitu\u021bia \u021b\u0103rii o \u00eencalc\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, justific\u00e2nd c\u0103 o face \u00een numele ap\u0103r\u0103rii ei. Iar complici la aceast\u0103 mi\u0219care anticonstitu\u021bional\u0103 \u2013 \u0219i la deciziile oficiale ce i-au urmat \u2013 \u00eei sunt toate institu\u021biile vitale ale statului: Pre\u0219eden\u021bia, Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii, Guvernul, Parlamentul, serviciile secrete \u0219i, cel mai dureros lucru, instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti.<\/p>\n

Iar demisia lui Klaus Iohannis la aproape dou\u0103 luni dup\u0103 expirarea mandatului s\u0103u legal nu schimb\u0103 cu nimic datele problemei. A fost sacrificat \u0219i scos de pe scen\u0103 unul dintre personajele cele mai nocive ale urzelii anticonstitu\u021bionale s\u0103v\u00e2r\u0219ite la 6 decembrie 2024, dar statul iohannian a r\u0103mas tot acolo, neclintit, cu toat\u0103 toxicitatea ce o r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, complicitatea instan\u021belor judec\u0103tore\u0219ti doare, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eentruc\u00e2t ea consfin\u021be\u0219te e\u0219ecul unui principiu fundamental al statului de drept, separarea puterilor. \u00cens\u0103 nu trebuie s\u0103 ne \u0219i surprind\u0103: fiind o ramur\u0103 a statului, justi\u021bia este de facto<\/em> monopolizat\u0103 de c\u0103tre acesta. Lucru de natur\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la o evolu\u021bie implacabil\u0103 de-a lungul timpului \u0219i \u00een toate locurile, \u0219i anume faptul c\u0103 justi\u021bia monopolizat\u0103 de stat a l\u0103rgit \u00een mod inexorabil, \u0219i nu a limitat, puterea statului. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201dstatul a putut transforma \u00eens\u0103\u0219i supervizarea juridic\u0103, dintr-o metod\u0103 limitativ\u0103, \u00eentr-un instrument puternic de ob\u021binere a legitimit\u0103\u021bii pentru ac\u021biunile sale \u00een ochii publicului.<\/em> [3] \u00cen felul acesta, statul a reu\u0219it s\u0103 se instituie drept judec\u0103tor \u00een propriul caz, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd \u00een acest mod un principiu juridic fundamental pentru ob\u021binerea oric\u0103rei decizii juste. \u0218i, pe cale de consecin\u021b\u0103, constitu\u021bia s-a dovedit a fi de fapt un instrument de ratificare a expansiunii puterii statale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t invers: \u201d(\u2026) orice limite scrise care las\u0103 statului posibilitatea de a-\u0219i interpreta propriile puteri sunt sortite<\/strong> s\u0103 fie interpretate ca aprob\u0103ri pentru expansiunea acelor puteri, \u0219i nu pentru constr\u00e2ngerea lor. \u00centr-un sens profund, idea prinderii puterii \u00een lan\u021burile unei constitu\u021bii scrise s-a dovedit a fi un nobil experiment ratat<\/strong><\/em>.\u201d (subl.ns.) [4]<\/p>\n

    \n
  1. II<\/strong>. Privind lucrurile mai \u00een profunzime, a\u0219 spune c\u0103 lovitura de stat instrumentat\u0103 prin decizia anticonstitu\u021bional\u0103 a CCR consfin\u021be\u0219te atingerea stadiului \u00een care statul (iohannian) s-a \u00eentors \u00eempotriva propriilor cet\u0103\u021beni<\/strong>. Este cel de-al doilea nivel <\/em>la care d\u0103m piept cu \u00een\u0219el\u0103ciunea antihristic\u0103, cel al oprim<\/strong>\u0103rii<\/strong> libert\u0103\u021bii politice<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n

    De fapt, o astfel de deriv\u0103 totalitar\u0103 este prezent\u0103 ast\u0103zi nu numai la noi, ci at\u00e2t \u00een Vest, c\u00e2t \u0219i \u00een Est. Punctul de turnur\u0103 l-a reprezentat \u00eenst\u0103p\u00e2nirea, din 2020 \u00eencoace, a globalismului totalitar. Dramatic este c\u0103 statele occidentale p\u00e2n\u0103 mai ieri democratice \u201d(\u2026) s-au \u00eentors \u00eempotriva propriilor cet\u0103\u021beni for\u021b\u00e2nd, pe de o parte, renun\u021barea la identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i, pe de alt\u0103 parte, asumarea unui portofoliu de <identit\u0103\u021bi pe puncte>: rasial\u0103, sexual\u0103, a-religioas\u0103, apocaliptic-climatic\u0103, eugenist\u0103. Este o identitate-colaj promovat\u0103 nu doar la nivel statal, ci \u0219i suprastatal: UE, ONU, OMS, FMI etc.<\/em>\u201d [5]<\/p>\n

    M\u0103surile represive au invadat lumea occidental\u0103 \u00eentr-o succesiune rapid\u0103, f\u0103r\u0103 pauz\u0103 de respira\u021bie sau dezmeticire, ca epifenomene ale dezintegr\u0103rii democra\u021biilor occidentale: represiunea Covid 19, apoi legisla\u021biile \u0219i reglement\u0103rile privind decarbonizarea \u0219i demetanizarea, pe urm\u0103 ukrainizarea \u0219i zelenskizarea r\u0103zboiului. Cel din urm\u0103, adic\u0103 r\u0103zboiul, este cea mai mare diversiune pus\u0103 la cale \u00eentruc\u00e2t el permite lichidarea democra\u021biei \u0219i a libert\u0103\u021bii. \u201dPe de o parte, asist\u0103m, zi dup\u0103 zi, la un r\u0103zboi intern al statelor occidentale contra propriilor popoare (privatismul financiar \u0219i al comunica\u021biilor a disp\u0103rut aproape cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, criminalizarea libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire \u0219i exprimare a devenit norma, iar reeducarea anti-na\u021bional\u0103 a ajuns criteriu minim al rigorii profesionale pentru elitele cu preten\u021bii). Pe de alt\u0103 parte, ne afl\u0103m \u00eentr-un plin r\u0103zboi extern purtat de fostele democra\u021bii occidentale prin intermediul lui Zelenski<\/em>\u201d. [6]<\/p>\n

    R\u0103zboiul intern \u0219i extern dus de statele occidentale nu are nimic de-a face cu valorile propagate pe toate canalele mass-media aservite, sau cu \u201dconsiderentele geostrategice\u201d invocate neostoit de o pletor\u0103 de \u201dintelectuali de curte\u201d, servan\u021bi \u0219i parteneri ai puterii: \u201dR\u0103zboiul este purtat de state \u2013 \u00een spe\u021b\u0103 de elitele conduc\u0103toare -, care trimit popula\u021bii dependente, cu autonomia cognitiv\u0103 \u0219i volitiv\u0103 lichidate, s\u0103 se bat\u0103 pentru ele. \u0218i elitele fac r\u0103zboi atunci c\u00e2nd lucrurile merg prost pentru ele. Astfel \u00eenc\u00e2t r\u0103zboiul este declan\u0219at pentru propria lor supravie\u021buire, du\u0219manul adev\u0103rat al elitelor fiind \u00eense\u0219i propriile popoare<\/em>.\u201d [7]<\/p>\n

    A\u0219adar, dinamica totalitar\u0103 indus\u0103 de r\u0103zboiul intern se arat\u0103 a fi singurul mecanism de care mai dispun elitele conduc\u0103toare din zilele noastre pentru a-\u0219i putea men\u021bine puterea. R\u0103zboi \u00een care\u00a0 du\u0219manul adev\u0103rat al elitelor este propriul popor. Iar r\u0103zboiul intern \u00eempotriva poporului ne arat\u0103 \u021binta real\u0103 vizat\u0103 de monstrul statal contemporan, devenit astfel un pericol existen\u021bial\u00a0 pentru popoare<\/em>.<\/p>\n

    III<\/strong>. Rolul primordial declarat \u0219i constitu\u021bional legiferat al statului este prezervarea ordinii de drept \u00een societate, \u00een sensul ap\u0103r\u0103rii libert\u0103\u021bii individuale \u0219i a integrit\u0103\u0163ii propriet\u0103\u0163ii tuturor cet\u0103\u0163enilor (pa\u015fnici, non-agresori). Marea problem\u0103 este \u00eens\u0103 aceea c\u0103 statul nu-\u015fi poate exercita aceast\u0103 func\u0163ie dec\u00e2t \u00eenc\u0103lc\u00e2nd implicit principiile pe care este menit s\u0103 le apere \u015fi s\u0103 le aplice, \u0219i aceasta din cauza caracterului s\u0103u de monopolist al legifer\u0103rii \u015fi impozit\u0103rii, monopol impus cet\u0103\u0163enilor \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 prin for\u0163\u0103 agresiv\u0103: \u201dEsen\u0163a statului const\u0103 \u00een aceea c\u0103 el este un monopol teritorial asupra reglement\u0103rii \u015fi utiliz\u0103rii legitime a violen\u0163ei\/for\u0163ei\/constr\u00e2ngerii. De asemenea, \u015ftim c\u0103 el presupune prin natura sa existen\u0163a instrumentului coercitiv al tax\u0103rii sau impozit\u0103rii. Trebuie \u00een\u0163eles imediat, \u00eens\u0103, c\u0103 nu e vorba de o violen\u0163\u0103 defensiv\u0103: ideea de monopol al reglement\u0103rii \u015fi cea de impozitare nu consun\u0103 dec\u00e2t cu posibilitatea agresiunii institu\u0163ionalizate (adic\u0103 statul este singurul care are voie s\u0103 ini\u0163ieze violen\u0163a din ra\u0163iuni ce pot fi numite \u00abinteres public\u00bb, de pild\u0103 )\u201d. <\/em>[8]<\/p>\n

    \u00cen termenii lui Hans-Hermann Hoppe, statul cap\u0103t\u0103 astfel caracterul autocontradictoriu de \u201egarant expropriator al propriet\u0103\u0163ii\u201d. Cu alte cuvinte, codul genetic etatist are \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bate \u00een miezul ADN-ul s\u0103u minciuna<\/em> \u0219i mistificare<\/em>a. Aceasta explic\u0103 de ce statul, contrar menirii sale institu\u021bionale legiferate, este supremul, eternul \u0219i cel mai bine organizat agresor \u00eempotriva majorit\u0103\u021bii persoanelor \u0219i propriet\u0103\u021bilor. Istoria ne arat\u0103 c\u0103 toate statele, de pretutindeni \u0219i din toate timpurile, fie ele democratice, dictatoriale sau monarhice corespund acestei descrieri.<\/p>\n

    Minciuna \u0219i mistificarea cuib\u0103rite \u00een intimitatea fiin\u021bial\u0103 a statului \u00ee\u0219i ating \u00eens\u0103 apogeul \u00een statul occidental apostat postmodern, \u00eenv\u00e2rto\u0219at \u00eentru credin\u021ba neomarxist\u0103 a corectitudinii politice, politicilor identitare \u0219i ideologiei de gen. Spre n\u0103p\u0103stuirea noastr\u0103 , statul iohannian \u2013 c\u0103lc\u0103tor al ordinii constitu\u021bionale \u0219i uzurpator al libert\u0103\u021bii politice a propriilor cet\u0103\u021beni \u2013 este tocmai \u00eentruchiparea acestei monstruozit\u0103\u021bi pe meleagurile noastre. Ne afl\u0103m astfel la cel de-al treilea nivel<\/strong>, mai profund, al confrunt\u0103rii noastre cu lucrarea \u00een lumea de ast\u0103zi a duhului antihristic. Este nivelul la care este atacat\u0103 \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia fiin\u021bial\u0103 uman\u0103, elitele conduc\u0103toare pun\u00e2nd la cale r\u0103zvr\u0103tirea demonic\u0103<\/strong> \u2013 instrumentat\u0103 politic prin acte de represiune totalitar\u0103 \u2013 \u00eempotriva firii naturale a lucrurilor<\/strong>. Adic\u0103 \u00eempotriva ra\u021biunilor s\u0103dite de Dumnezeu \u00een toate cele ale Crea\u021biei Sale. Iar focarul acestei odioase maladii existen\u021biale nu este altul dec\u00e2t corectitudinea politic\u0103.<\/p>\n

    \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219esc p\u0103rerea celor care consider\u0103 corectitudinea politic\u0103 drept o form\u0103 mascat\u0103 sub care comunismul a supravie\u021buit, s-a impregnat \u0219i a proliferat incognito \u00een lumea neoliberal\u0103 de ast\u0103zi: \u201d (\u2026) o lume pe care a p\u0103truns-o, a infuzat-o, cu care s-a contopit organic, \u00een special \u00een Statele Unite, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care este aproape imposibil de distins de aceasta, devenind aproape imperceptibil, pentru c\u0103 s-a <normalizat>\u201d<\/em>. [9] Dar, cum a fost posibil acest lucru ? Cred c\u0103 o succint\u0103 analiz\u0103 istoric\u0103 ne poate oferi un r\u0103spuns.<\/p>\n

    Dup\u0103 succesul \u00een Rusia a revolu\u021biei bol\u0219evice din octombrie 1917, \u201ecomunismul de r\u0103zboi\u201d al lui Lenin p\u0103rea c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o ofensiv\u0103 victorioas\u0103 \u00eempotriva Europei burgheze (revolta spartacist\u0103 din Berlin \u00een 1917, \u00eenfiin\u021barea Sovietului \u00een Bavaria, proclamarea Republicii comuniste a lui Bela Kun \u00een Ungaria \u00een 1919, concomitent cu invadarea Poloniei de c\u0103tre Armata Ro\u0219ie condus\u0103 de Leon Tro\u021bki, care spera s\u0103 traverseze Polonia pentru a face jonc\u021biunea cu revolu\u021bia \u00een Germania).<\/p>\n

    Dar succesele au fost de scurt\u0103 durat\u0103, istoria ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u0103 nic\u0103ieri \u00een Occidentul Europei \u201d (\u2026) mi\u0219c\u0103rile revolu\u021bionare bol\u0219evice nu au fost sus\u021binute masiv de clasa muncitoare oprimat\u0103, care s\u0103 se fi ridicat invincibil\u0103, unit\u0103 sub stindardul marxismului \u0219i s\u0103 r\u0103stoarne regimurile exploatatoare. Aceste evenimente s-au dovedit a fi \u00een contradic\u021bie flagrant\u0103 cu teoria marxist\u0103 \u0219i a vechea profe\u021bie a lui Marx privind \u00a0<inevitabila unire interna\u021bional\u0103 > a proletarilor<\/em>\u201d. [10]<\/p>\n

    \u00cen atari de condi\u021bii, solu\u021bia g\u0103sit\u0103 de cominterni\u0219tii Antonio Gramsci \u0219i Georg Lukacs, apoi de Wilhelm Reich \u0219i membrii \u0218colii de la Frankfurt, precum Herbert Marcuse, a fost marxismul cultural sau freudo-marxismul. Analiza acestor teoreticieni s-a concentrat \u00een principal pe \u201esuperstructura\u201d cultural\u0103 a societ\u0103\u021bii occidentale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe structura economic\u0103. \u00cen acest fel, (\u2026) ei au ajuns la concluzia c\u0103 revolu\u021bia marxist\u0103 nu va triumfa la nivel planetar \u2013 a\u0219a cum prev\u0103zuse Marx \u2013 \u0219i mai ales nu va reu\u0219i \u00een Occident, at\u00e2ta timp c\u00e2t muncitorii \u0219i \u021b\u0103ranii vor fi <contamina\u021bi> de cre\u0219tinism, de morala \u0219i rela\u021biile de familie tradi\u021bionale<\/em>\u201d. [11]<\/p>\n

    Pentru ca noua lume marxist\u0103 s\u0103 apar\u0103, societatea existent\u0103, cu \u00eentreaga ei tradi\u021bie moral\u0103, trebuia mai \u00eent\u00e2i distrus\u0103. Gramsci scrie \u00een \u201eCaietele \u00eenchisorii\u201d: c\u00e2t timp muncitorii au suflet cre\u0219tin, ei nu vor r\u0103spunde chem\u0103rilor revolu\u021bionare. La r\u00e2ndul s\u0103u, Georg Lukacs scrie \u00een \u201eIstorie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 de clas\u0103\u201d: \u201eDistrugerea revolu\u021bionar\u0103 a societ\u0103\u021bii este singura solu\u021bie. O astfel de r\u0103sturnare global\u0103 a valorilor nu poate avea loc f\u0103r\u0103 anihilarea vechilor valori \u0219i crearea altora noi de c\u0103tre revolu\u021bionari<\/em>\u201d. \u00cen consecin\u021b\u0103, freudo-marxi\u0219tii stabilesc ca scop prioritar distrugerea familiei \u0219i a funda\u021biei civiliza\u021bionale cre\u0219tine a Occidentului.<\/p>\n

    Cu alte cuvinte, (\u2026) nu revolu\u021bia direct\u0103 violent\u0103 \u0219i preluarea dictatorial\u0103 a puterii politice, ca \u00een Rusia (adic\u0103 metoda lui Lenin, Tro\u021bki \u0219i Stalin \u2013 \u00eentre care nu existau at\u00e2t diferen\u021be esen\u021biale de viziune c\u00e2t o lupt\u0103 pentru putere), ci opusul: mai \u00eent\u00e2i o revolu\u021bie <moale> \u0219i dezintegrarea lent\u0103, subversiv\u0103, a \u021besutului social, \u0219i abia apoi preluarea puterii politice<\/em>\u201d. [12]<\/p>\n

    A\u0219adar, noua idee adus\u0103 de neomarxi\u015fti a constat pur \u015fi simplu \u00een \u00eenlocuirea represiunii economice a marxismului clasic \u2013 \u015fi anume, exploatarea clasei muncitoare de c\u0103tre capitali\u015fti \u2013 cu represiunea sexual\u0103 din teoria freudian\u0103 \u2013 \u0219i anume, reprimarea cet\u0103\u021benilor \u00een societatea de inspira\u021bie cre\u0219tin\u0103, societate care le interzice manifestarea liber\u0103 a erotismului, frustr\u00e2ndu-le deplina satisfac\u021bie sexual\u0103.<\/p>\n

    \u00cen aceast\u0103 viziune, \u201dNedreptatea nu mai const\u0103 \u00een oprimarea proletariatului de c\u0103tre burghezie \u00een goana dup\u0103 profit, ci \u00een oprimarea tuturor de c\u0103tre o civiliza\u021bie care le reprim\u0103 libidoul prin tabu-uri \u0219i restric\u021bii. Solu\u021bia: distrugerea acestei civiliza\u021bii, revolu\u021bia total\u0103, liberalizarea radical\u0103 \u0219i abolirea tuturor normelor, restric\u021biilor \u0219i tabu-urilor ce \u00eengr\u0103desc instinctele primare<\/em>\u201d. [13] Neomarxistul Herbert Marcuse a fost cel care va dezvolta aceast\u0103 tez\u0103, absolutiz\u00e2nd criteriul sexual \u00een \u201eemanciparea\u201d Occidentului \u0219i concep\u00e2nd o societate a \u201eperversit\u0103\u021bii polimorfe\u201d, v\u0103zut\u0103 ca \u201eeliberare sexual\u0103\u201d. La fel ca Erich Fromm, Marcuse a considerat c\u0103 distinc\u021bia \u00eentre sexe nu este un dat natural, ci un construct socio-cultural.<\/p>\n

    st\u0103zi, aceasta este ideologia oficial\u0103 \u00een majoritatea campusurilor universitare americane. Este \u201d(\u2026) o utopie a libertinajului nelimitat (numit <de-sublimare>): omul, emancipat de orice norme morale restrictive, \u00ee\u0219i <reintr\u0103 \u00een drepturi> prin pasiunile sale. Obiectele dorin\u021belor sale vor fi modelate de voi\u021ba sa liber\u0103, f\u0103r\u0103 a trebui s\u0103 le apere \u00eempotriva unei societ\u0103\u021bi ostile, <imature, represive<\/em>>\u201d. Este predicat\u0103 eliminarea tuturor constr\u00e2ngerilor morale, dezl\u0103n\u021buirea tuturor poftelor \u0219i pasiunilor, o societate total liberalizat\u0103 erotic, populat\u0103 de o<\/em>nou\u0103<\/em>form\u0103 uman\u0103, un <om nou>: un fel de Phoenix care va r\u0103s\u0103ri din cenu\u0219a industrialismului modern<\/em>\u201d. [14]<\/p>\n

    Freudo-marxismul promoveaz\u0103 deci o antropologie fals\u0103, mai exact o anti-antropologie. Pe baza unui relativism aberant, \u201d(\u2026) noua ideologie a corectitudinii politice a ajuns s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103 genurile au devenit <fluide>: simple conven\u021bii pe care postmodernismul le nume\u0219te <roluri>, determinate nu de anatomia \u0219i fiziologia cu care se na\u0219te omul, ci de propria sa alegere.< Genul> ar deveni o <\u0219arad\u0103> care poate avea solu\u021bii diverse \u0219i aleatorii (cu sau f\u0103r\u0103 interven\u021bia unui chirurg). Asist\u0103m astfel la un narcisism radical, care duce la desubstan\u021bializarea sinelui \u0219i la pulverizarea persoanei umane<\/em>\u201d. [15]<\/p>\n

    \u00cen cele din urm\u0103, ontologicul \u00eensu\u0219i este alterat:<\/strong> \u201dC\u0103ci, oare, va mai putea omul tr\u0103i astfel ? \u0218i cum ? Da, cu o condi\u021bie: s\u0103 nu mai fie om. Dar asta se \u0219i dore\u0219te: crearea unui om \u201enou\u201d, total dezumanizat, infinit maleabil \u0219i perfect obedient. Tocmai \u00een virtutea iluziei sale c\u0103 el ar fi cel care alege permanent, el va fi \u00een realitate cel ce nu alege niciodat\u0103. Da, \u00ee\u0219i va putea alege < genul \u0219i partenerii >, a\u0219a cum alege canalele TV cu telecomanda. Dar, de fapt, patimile vor alege pentru el. Prin intermediul lor, el va fi astfel pururea la cheremul alegerilor induse de diavol <\/strong><\/em>\u201d. (subl.ns.) [16]<\/p>\n

    A\u0219a stand lucrurile, se poate spune c\u0103 \u00eenst\u0103p\u00e2nirea etatismului apostat neomaxist reprezint\u0103, cea mai mare n\u0103past\u0103<\/strong> care s-a ab\u0103tut peste vremurile ce le tr\u0103im. Un astfel de stat se interpune \u00eentre tr\u0103irile noastre suflete\u0219ti l\u0103untrice \u0219i lumea exterioar\u0103, \u00eentre momentele sacre al vie\u021bii (na\u0219tere, c\u0103s\u0103torie, moarte) \u0219i transcendent, \u00eentre rela\u021biile interpersonale pe care le \u00eentre\u021binem (economice, sociale, culturale, afective). Insinuarea statului \u201d (\u2026) suge via\u021ba din oameni, comunit\u0103\u021bi \u0219i popoare, f\u0103c\u00e2ndu-le mai pu\u021bin dec\u00e2t ceea ce potential ele pot fi, duc\u00e2nd la derealizare, dezputernicire, alienare, gol existential, anomie<\/em> \u201d. [17]<\/p>\n

      \n
    1. IV<\/strong>. \u00cenc\u0103lcarea ordinii constitu\u021bionale, uzurparea libert\u0103\u021bilor politice, complicitatea la r\u0103zvr\u0103tirea \u00eempotriva r\u00e2nduielilor firii \u2013 ca ac\u021biuni represive ini\u021biate de elitele conduc\u0103toare ale statului iohannian -, nu epuizeaz\u0103 \u00eens\u0103 jertfa pe care neamul nostru este chemat s\u0103 o dea \u00een confruntarea cu \u00een\u0219el\u0103ciunea vremurilor antihristice pe care le tr\u0103im. De fapt, exist\u0103 o ultim\u0103 \u0219i cea mai cr\u00e2ncen\u0103 confruntare pe care nu numai noi, ci se pare c\u0103 mai toate popoarele lumii vor trebui s\u0103 o dea cu uneltirea pus\u0103 la cale de c\u0103tre \u00eenainte-merg\u0103torii domniei lui Antihrist, \u0219i anume Statul Global<\/strong> al Marii Reset\u0103ri.<\/li>\n<\/ol>\n

      Aparent, Marea Resetare r\u00e2vnit\u0103 \u00een Statele Unite, Europa \u0219i Japonia de un grup influent de oameni politici, antreprenori \u0219i intelectuali uni\u021bi \u00eentru aceea\u0219i credin\u021b\u0103 neomarxist\u0103, este un\u00a0 proiect de propor\u021bii mondiale viz\u00e2nd o nou\u0103 ordine economic\u0103 interna\u021bional\u0103. Un proiect \u201d(\u2026) conform c\u0103ruia rela\u021biile economice interna\u021bionale s\u0103 nu mai fie r\u00e2nduite de contracte private, ci reglementate de o birocra\u021bie interna\u021bional\u0103. Sub aceast\u0103 nou\u0103 ordine mondial\u0103 nu trebuie s\u0103 existe dec\u00e2t o singur\u0103 moned\u0103 mondial\u0103 \u0219i o unic\u0103 poli\u021bie mondial\u0103, ce va impune dispozi\u021biile unei unice birocra\u021bii interna\u021bionale<\/em>\u201d. [18]<\/p>\n

      Dar, \u00een esen\u021ba ei, \u201dMarea Resetare\u201d este cu mult mai mult dec\u00e2t instrumentul \u00eenf\u0103ptuirii globalismului economic: ea este o dogm\u0103 expansionist\u0103 <\/strong>ce caut\u0103 agresiv puterea total\u0103<\/strong> \u00een fiecare societate \u0219i \u0219antajeaz\u0103 fiecare societate p\u00e2n\u0103 la subjugarea complet\u0103<\/strong> de c\u0103tre acest cult neomarxist, de sectan\u021bii lui \u0219i de puterea lor de cenzur\u0103, minciun\u0103 \u0219i \u0219antaj. Ea vizeaz\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 instaturarea dictaturii unui guvern mondial<\/strong>, a Statului Global<\/strong>. Adic\u0103, statornicirea unei structuri politice, sociale \u0219i religioase uniforme \u00een \u00eentreaga lume, care s\u0103 ia \u00een st\u0103p\u00e2nire c\u00e2rmuirea asupra tuturor neamurilor. [19]<\/p>\n

      Poate c\u0103 una dintre cele mai succinte descrieri-profetice a vremurilor pe care le va aduce \u00eenf\u0103ptuirea Statului Global al Marii Reset\u0103ri o g\u0103sim \u00een cuvintele Sf\u00e2ntului Antonie cel Mare: \u201dVa veni vremea ca oamenii s\u0103 \u00eennebuneasc\u0103 \u0219i, c\u00e2nd vor vedea pe cineva c\u0103 nu \u00eennebune\u0219te, se vor scula asupra lui, zic\u00e2ndu-i c\u0103 el este nebun, pentru c\u0103 nu este asemenea lor<\/em>\u201d. [20] \u0218i ca o \u00eencununare a nebuniei necredin\u021bei sale \u0219i a tuturor f\u0103r\u0103delegilor s\u0103v\u00e2r\u0219ite sub r\u00e2nduielile revolu\u021biei mondiale a Marii Reset\u0103ri, lumea va dob\u00e2ndi un c\u00e2rmuitor al Statului Global dup\u0103 cum \u0219i-l va fi dorit, despre care Sf\u00e2ntul Apostol Pavel zice: \u201d (\u2026) omul nelegiuirii, fiul pierz\u0103rii, potrivnicul, care se \u00eenal\u021b\u0103 mai presus de tot ce se nume\u0219te Dumnezeu, sau se cinste\u0219te cu \u00eenchinare, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 se a\u0219eze el \u00een templul lui Dumnezeu, d\u00e2ndu-se pe sine drept dumnezeu<\/strong><\/em>\u201d (2 Tesaloniceni 2, 3-4) (subl.ns.). Este vorba despre Antihrist.<\/p>\n

      Cuvintele Sf\u00e2ntului Efrem Sirul dau m\u0103rturie \u00een acela\u0219i sens: \u201d El se va tr\u00e2mbi\u021ba pe sine a\u0219a cum au f\u0103cut \u0219i \u00eenainte-merg\u0103torii lui, care mai \u00eenainte vreme \u00eel \u00eenchipuiau; se va numi pe sine propov\u0103duitorul \u0219i cel care a stabilit iar\u0103\u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i cuno\u0219tin\u021ba cea adev\u0103rat\u0103 a lui Dumnezeu<\/em> (\u2026) El va gr\u0103i cu glas mare despre sine, numindu-se a fi Mesia cel f\u0103g\u0103duit, iar fii \u00een\u021belepciunii lume\u0219ti \u0219i ai cuget\u0103rii trupe\u0219ti <\/strong>\u00eei vor \u00eenchina osanale. V\u0103z\u00e2nd capacit\u0103\u021bile lui cople\u0219itoare, slava, puterea, \u00eensu\u0219irile geniale \u0219i dezvoltarea c\u00e2t se poate de cuprinz\u0103toare dup\u0103 stihiile lumii, ei \u00eel vor proclama dumnezeu \u0219i se vor face p\u0103rta\u0219i \u0219i ajutoare ale lui<\/strong><\/em>\u201d. (subl.ns.) [21]<\/p>\n

      \u00cen ceea ce prive\u0219te puterea la nivel mondial pe care o va dob\u00e2ndi Antihrist, Cartea<\/em>Apocalipsei <\/em>profe\u021be\u0219te c\u0103: \u201d(\u2026) s-a dat ei <\/em>(fiarei-Antihrist \u2013 n.n.) st\u0103p\u00e2nire peste toat\u0103 semin\u021bia \u0219i poporul \u0219i limba \u0219i neamul<\/em> \u201d. (Apocalipsa 13,7). Iar st\u0103p\u00e2nirea lui va cre\u0219te \u00een putere \u2013 dar nu prin puterea lui \u00eensu\u0219i \u2013 \u0219i \u201d (\u2026) va face pustiiri uria\u0219e \u0219i \u00een orice lucru va izbuti \u0219i va pr\u0103bu\u0219i pe cei tari \u0219i pe poporul sfin\u021bilor<\/em>\u201d (Daniil 8, 20). \u00centruc\u00e2t, a\u0219a cum t\u00e2lcuiesc Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, Antihrist \u00ee\u0219i va primi puterea de la Satana: \u201d(\u2026) i-a dat ei\u00a0 <\/em>(fiarei-Antihrist \u2013 n.n.) balaurul puterea sa \u0219i scaunul s\u0103u \u0219i st\u0103p\u00e2nire mare<\/em>\u201d (Apocalipsa 13,2). Numai prin aceast\u0103 necurmat\u0103 \u00eempreun\u0103-lucrare satanic\u0103 se vor putea explica neobi\u0219nuitul success al lui Antihrist \u00een a acapara at\u00e2t de rapid st\u0103p\u00e2nirea asupra \u00eentregii lumi, precum \u0219i puterea lui nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103, c\u0103reia nici o opozi\u021bie omeneasc\u0103 nu va fi \u00een stare s\u0103-i stea \u00eempotriv\u0103 ori s\u0103-i pun\u0103 stavil\u0103. [22]<\/p>\n

        \n
      1. V<\/strong>. \u00cencerc\u00e2nd acum o concluzie-sintez\u0103 a celor discutate anterior, voi spune c\u0103 drumul prin istorie al statului \u2013 de la leviatanul statal al lui Thomas Hobbes, la statul prusac (administrativ), apoi la cel bismarkian (asisten\u021bial), trec\u00e2nd prin cel keynesian (cheltuitor), continu\u00e2nd cu statul socialist \u00een versiunile sale fascist, marxist \u0219i neomarxist (expropriator \u0219i redistribuitor), \u0219i ajung\u00e2nd la statul global represiv ce se germineaz\u0103 chiar sub ochii no\u0219tri (\u00eentru preg\u0103tirea domniei lui Antihrist) \u2013 este drumul implacabilei e\u0219u\u0103ri a institu\u021biei etatiste \u00een totalitarism<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n

        \u0218i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a \u00eentruc\u00e2t totalitarismul este ad\u00e2nc \u00eempl\u00e2ntat \u00een \u00eensu\u0219i codul genetic al statului.<\/p>\n

        Apel\u00e2nd la argumenta\u021bia lui Murray Rothbard, voi spune c\u0103 istoria ne arat\u0103 c\u0103 starea normal\u0103 \u0219i continu\u0103 a statului este st\u0103p\u00e2nirea oligarhic\u0103<\/em>, adic\u0103 domnia unei elite coercitive care a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 controlul ma\u0219in\u0103riei de stat. Iar conducerea oligarhic\u0103 a statului ne vorbe\u0219te despre natura sa parazitar\u0103, despre faptul c\u0103 acesta tr\u0103ie\u0219te coercitiv din produc\u021bia cet\u0103\u021benilor. Tocmai de aceea putem afirma c\u0103 statul este acel tip de organizare politic\u0103 ce are ca scop sistematizarea procesului de pr\u0103dare <\/em>\u00eentr-un teritoriu dat. Iar destina\u021bia final\u0103 a acestui proces nu poate fi alta \u2013 \u00een toate timpurile \u0219i \u00een toate locurile \u2013 dec\u00e2t instaurarea totalitarismului.<\/p>\n

        Pe cale de consecin\u021b\u0103, dac\u0103 se \u00eentrevede cumva, \u00een aceste vremuri de \u00eenst\u0103p\u00e2nire a \u00een\u0219el\u0103ciunii, vreo posibilitate pentru noi, cet\u0103\u021benii, de a opune rezisten\u021b\u0103 acestui curs nefast al derivei totalitare a statului, atunci aceast\u0103 posibilitate nu poate fi alta, \u00een opinia mea, dec\u00e2t lupta pentru libertate prin eliberarea de sub puterea<\/strong>statului.<\/strong> Puterile care au fost r\u0103pite oamenilor de c\u0103tre stat trebuie returnate proprietarilor legitimi \u2013 indivizii, comunit\u0103\u021bile locale, asocierile voluntare pentru profit sau non-profit -, iar statul desfiin\u021bat.<\/strong> Nici mai mult, nici mai pu\u021bin. Este lec\u021bia pe care ne-o d\u0103 mersul istoriei. Numai a\u0219a putem miza c\u0103, angaj\u00e2ndu-ne pe aceast\u0103 cale puterile \u0219i abilit\u0103\u021bile noastre civice \u0219i politice, libertatea va putea fi restaurat\u0103.<\/p>\n

        Legat de cele afirmate mai sus, se ridic\u0103 \u00eens\u0103 acum o serie de \u00eentreb\u0103ri tulbur\u0103toare: dac\u0103 statul este at\u00e2t de r\u0103u (pr\u0103d\u0103tor de proprietate, uzurpator de libertate, pricinuitor al minciunii \u0219i mistific\u0103rii \u00een societate), de ce are ast\u0103zi at\u00e2ta putere \u00een \u00eentreaga lume ? Dac\u0103 statele au fost peste tot conduse de un grup oligarchic de pr\u0103d\u0103tori, cum se face c\u0103 au reu\u0219it s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 domnia peste majoritatea popula\u021biei ? De ce se supun oamenii decretelor \u0219i jafurilor elitei conduc\u0103toare ?<\/p>\n

        \u00cen \u00een\u021belegerea mea, exist\u0103 un singur r\u0103spuns comprehensiv: avem \u00een fa\u021ba noastr\u0103 un fenomen care s-ar putea numi preferin\u021ba peren\u0103 a oamenilor pentru stat<\/strong>. Sau, altfel spus, pe termen lung fiecare stat, oric\u00e2t de dictatorial, s-a sprijinit pe sus\u021binerea majorit\u0103\u021bii supu\u0219ilor s\u0103i. Cum poate fi atunci explicat\u0103 aceast\u0103 preferin\u021b\u0103 d\u0103inuitoare \u00een timp pentru stat ?\u00a0 Eu unul cred c\u0103 putem vorbi despre trei paliere pe care pot fi g\u0103site explica\u021biile c\u0103utate.<\/p>\n

        (i).Primul palier, cel de la suprafa\u021b\u0103, este palierul ontologiei sociale, acolo unde opereaz\u0103 credin\u0163a larg \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u00een inevitabilitatea statului<\/em>. \u00cen acest sens, este de ar\u0103tat c\u0103, pe de o parte, majoritatea oamenilor sus\u0163in diferite politici guvernamentale pentru c\u0103 ei cred cu adev\u0103rat c\u0103 guvernul trebuie s\u0103 rezolve problemele sociale. Numai rareori ei iau \u00een calcul \u015fi posibilitatea c\u0103 guvernul ar putea fi cauza acestor probleme sau c\u0103 interven\u0163ia acestuia le agraveaz\u0103. A\u015fa dup\u0103 cum nu iau \u00een calcul nici posibilitatea ca ac\u0163iunile voluntare s\u0103 fie capabile s\u0103 rezolve multe dintre a\u015fa-zisele e\u015fecuri ale pie\u0163ei. [23]<\/p>\n

        Pe de alt\u0103 parte, credin\u0163a larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een menirea natural\u0103 a statului este dublat\u0103 de credin\u0163a la fel de larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een sl\u0103biciunea intrinsec\u0103 a pie\u0163ei libere, \u00een sensul c\u0103: sistemul non-statal, bazat pe pia\u021ba liber\u0103, nu poate ap\u0103rea sau persista pentru c\u0103 anumi\u0163i oameni vor avea \u00eentotdeauna at\u00e2t stimulentul, c\u00e2t \u015fi abilitatea de a folosi for\u0163a \u00eempotriva celorlal\u0163i; apoi, \u015fi chiar dac\u0103 societatea ar lua na\u015ftere \u00eentr-o lume perfect libertarian\u0103, f\u0103r\u0103 niciun stat, grupuri aflate \u00een competi\u0163ie vor forma \u00een cele din urm\u0103 un guvern coercitiv; astfel c\u0103, \u00een lipsa monopolului guvernamental asupra folosirii for\u0163ei, grupuri aflate \u00een competi\u0163ie care pot coopera pentru a solu\u0163iona disputele ar putea la fel de bine s\u0103 comploteze pentru exercitarea coerci\u0163iei; ceea ce, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103,<\/p>\n

        \u00een lipsa guvernului \u2013 sau chiar \u015fi atunci c\u00e2nd exist\u0103 un guvern slab \u2013, grupurile pr\u0103d\u0103toare se vor impune prin for\u0163\u0103 \u015fi vor crea un guvern pentru a extrage venituri \u015fi bog\u0103\u0163ie de la restul popula\u021biei, ceea ce duce cu necesitate \u2013 pentru cei nu pu\u021bini care g\u00e2ndesc \u00een ace\u0219ti termeni \u2013 la concluzia c\u0103 statul este inevitabil.<\/p>\n

        (ii). Al doilea palier, mai profund, este cel al psihologiei umane, acolo unde opereaz\u0103 sindromul fricii de a fi liber<\/em>. Aici se poate pleca de la constatarea c\u0103 este \u00een firea lucrurilor ca oamenii s\u0103 prefere s\u0103 fie liberi, s\u0103-\u0219i fac\u0103 propriile lor alegeri \u0219i s\u0103 nu fie supu\u0219i coerci\u021biei exercitate de al\u021bii. \u00cen schimb, via\u021ba ne arat\u0103 c\u0103 destul de mul\u021bi oameni nu doresc s\u0103-\u0219i asume responsabilitatea propriilor lor ac\u021biuni, pe care o implic\u0103 exercitarea libert\u0103\u021bii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 multor persoane le este fric\u0103 s\u0103 fie liberi<\/em>. [24]<\/p>\n

        \u201eFrica de a fi liber\u201d eviden\u021biaz\u0103 atitudinea acelor adul\u021bi care nu s-au putut emancipa de statutul de copil, care simt \u00eenc\u0103 nevoia protec\u021biei parentale (de tip \u201egogoa\u0219a\/coconul viermelui de m\u0103tase\u201d). Este vorba despre acel comportament adult care \u00eenc\u0103 mai t\u00e2nje\u015fte la condi\u0163ia copilului care se bucur\u0103 \u00eentr-adev\u0103r de o libertate a lui, dar numai \u00een interiorul limitelor trasate prin protec\u021bia p\u0103rinteasc\u0103 primit\u0103.<\/p>\n

        A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, se pare c\u0103 relativ pu\u021bine persoane sunt suficient de puternice, ca indivizi adul\u021bi, pentru a-\u0219i asuma \u00eentreaga gam\u0103 de libert\u0103\u021bi, dar \u0219i de responsabilit\u0103\u021bi ata\u0219ate acestor libert\u0103\u021bi, f\u0103r\u0103 s\u0103 caute un substitut pentru um\u0103rul protector al p\u0103rin\u021bilor (protec\u021bia parental\u0103). Este momentul \u00een care statul \u201eintr\u0103 \u00een scen\u0103\u201d ca cel care preia de pe umerii individului responsabilitatea acestuia ca adult ce ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i decide \u00een mod independent (liber). \u0218i, \u00een schimbul acestui transfer de responsabilitate, statul reduce din libertatea individului de a ac\u021biona \u0219i de a decide a\u0219a cum \u0219i-ar dori.<\/p>\n

        \u015ei se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a \u00eentruc\u00e2t, pentru multe persoane, ordinea pe care statul o asigur\u0103 \u2013 ca surs\u0103 de protec\u021bie parental\u0103 \u2013 merit\u0103 sacrificiul de libertate pe care acest lucru \u00eel implic\u0103. \u00cen felul acesta, se poate spune c\u0103 oamenii care caut\u0103 protec\u021bia parental\u0103 a statului: doresc<\/em> s\u0103 li se spun\u0103 ce s\u0103 fac\u0103 \u0219i c\u00e2t s\u0103 fac\u0103; au nevoie<\/em> de siguran\u021ba ordinii etatiste; repudiaz\u0103<\/em> incertitudinea ata\u0219at\u0103 exercit\u0103rii propriei libert\u0103\u021bi. Altfel spus, ordinea statului reprezint\u0103 pentru ei un cost de oportunitate pe care sunt dispu\u0219i s\u0103-l suporte<\/em>.<\/p>\n

        (iii).\u00cen fine, exist\u0103 \u0219i un al treilea palier, \u0219i mai profund, cel al g\u00e2ndirii \u0219i tr\u0103irii teologice ortodoxe, unde se vorbe\u0219te despre maladia sufleteasc\u0103 a lep\u0103d\u0103rii de Dumnezeu<\/em>. Spune Sf\u00e2ntul Cuvios Sofronie de la Essex: \u201eOmul care a p\u0103r\u0103sit pe Dumnezeu \u00ee\u0219i f\u0103ure\u0219te singur vr\u0103jma\u0219i: primul dintre ei \u2013 statul<\/strong>. Iar ie\u0219ire din aceasta nu este. Cu c\u00e2t se organizeaz\u0103 \u0219i se \u00eent\u0103re\u0219te mai mult aparatul statal, cu at\u00e2t mai rapid \u0219i mai crunt procesul de depersonalizare a oamenilor<\/em>\u201d. (subl.ns.) [25] Cuvintele Sf\u00e2ntului Sofronie sunt clare, r\u0103spicate \u0219i grave \u00een acela\u0219i timp. Drept urmare, \u00eemi propun s\u0103 z\u0103bovesc ceva mai mult cu t\u00e2lcuirea \u0219i interpretarea cuvintelor sale, dup\u0103 slabele mele puteri.<\/p>\n

        Deci, spune sf\u00e2ntul: \u201eOmul care a p\u0103r\u0103sit pe Dumnezeu \u00ee\u0219i f\u0103ure\u0219te singur vr\u0103jma\u0219i: primul dintre ei \u2013 statul<\/em>\u201d. Ideea clar\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 echivoc exprimat\u0103 aici este aceea c\u0103 apari\u021bia statului este urmarea faptului c\u0103 oamenii L-au p\u0103r\u0103sit pe Dumnezeu. \u00cen esen\u021ba sa, deci, interven\u021bionismul etatist provine din starea de c\u0103dere spiritual-duhovniceasc\u0103 a omului din toate vremurile, inclusiv cele ale noastre. (Temeiul scripturistic al cuvintelor Sf\u00e2ntului Sofronie \u00eel g\u0103sim \u00een Vechiul Testament, Cartea \u00eent\u00e2ia a Regilor, Capitolul 8, versetele 4-22. Nevoia de conciziune m\u0103 determin\u0103 s\u0103 nu elaborez aici mai mult pe acest subiect).<\/p>\n

        \u0218i apoi, Sf\u00e2ntul Sofronie mai precizeaz\u0103: \u201eIar ie\u0219ire din aceasta nu este. Cu c\u00e2t se organizeaz\u0103 \u0219i se \u00eent\u0103re\u0219te mai mult aparatul statal, cu at\u00e2t mai rapid \u0219i mai crunt procesul de depersonalizare a oamenilor<\/em>\u201d. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pe de o parte, odat\u0103 f\u0103urit, statul apare a fi o realitate uman\u0103 ireversibil\u0103 (\u201eIar ie\u0219ire din aceasta nu este\u201d) \u0219i, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 procesul de depersonalizare a omului este \u0219i rezultatul accentu\u0103rii interven\u021bionismului statal, acest process const\u00e2nd at\u00e2t \u00eentr-o agresiune permanent\u0103 asupra propriet\u0103\u021bii private, c\u00e2t \u0219i \u00eentr-o conduit\u0103 ce duce \u00een felul acesta \u00een mod implacabil la desconsiderarea persoanei.<\/p>\n

        Concluzion\u00e2nd pe marginea cuvintelor Sf\u00e2ntului Sofronie, se poate spune c\u0103:<\/p>\n

        \u2013 omul \u201ec\u0103zut\u201d duhovnice\u0219te se leap\u0103d\u0103 de Dumnezeu \u0219i se alipe\u0219te de domnia lumeasc\u0103 a statului;<\/p>\n

        \u2013 ca n\u0103scut\u0103 drept urmare a lep\u0103d\u0103rii de Dumnezeu, institu\u021bia statal\u0103 este prin natura ei vr\u0103jma\u0219 al omului;<\/p>\n

        \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul \u201ec\u0103zut\u201d prefer\u0103 vr\u0103jm\u0103\u0219ia statului \u0219i nu domnia Domnului.<\/p>\n

          \n
        1. VI<\/strong>. Mitul inevitabilit\u0103\u021bii statului, sindromul fricii de a fi liber, dar mai ales maladia sufleteasc\u0103 a lep\u0103d\u0103rii de Dumnezeu invit\u0103 la concluzia c\u0103 proiectul luptei pentru libertate prin eliberarea de sub puterea statului este de fapt o utopie. \u0218i aceasta chiar dac\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 se arat\u0103 a fi imperativul politic al vremurilor ce le tr\u0103im. Ei bine, cred c\u0103 \u00eentr-un astfel de context, nu ar trebui s\u0103 uit\u0103m c\u0103\u00a0 adev\u0103rata utopie este cea care sus\u021bine un sistem contrar legilor naturale ale fiin\u021belor umane \u0219i lumii reale. Un sistem utopic este unul care nu ar putea func\u021biona, chiar dac\u0103 toat\u0103 lumea ar fi convins\u0103 \u0219i ar \u00eencerca s\u0103-l pun\u0103 \u00een practic\u0103 (am apelat aici la linia de argumenta\u021bie propus\u0103 de Murray Rothbard).<\/li>\n<\/ol>\n

          Dac\u0103 a\u0219a stau lucrurile, atunci pl\u0103m\u0103direa unei societ\u0103\u021bi f\u0103r\u0103-de-stat nu are cum s\u0103 fie \u021bel utopic, ci unul realist prin excelen\u021b\u0103, pentru c\u0103 el este cu adev\u0103rat compatibil cu natura omului \u0219i a lumii. \u0218i aceasta, \u00eentruc\u00e2t fiin\u021barea unei astfel de societ\u0103\u021bi se bazeaz\u0103 pe unicitatea \u0219i individualitatea fiec\u0103rei persoane, pe poten\u021barea abilit\u0103\u021bilor \u0219i respectarea intereselor sale. O astfel de societate nu neag\u0103 varietatea \u0219i diversitatea omului, ci o sl\u0103ve\u0219te \u0219i caut\u0103 s\u0103-i dea diversit\u0103\u021bii deplina expresie, \u00eentr-o lume liber\u0103 de interven\u021bionismul coercitiv etatist.<\/p>\n

          De altfel, istoria ne ofer\u0103 multe exemple c\u00e2nd modificarea preferin\u0163elor unui num\u0103r \u00eendeajuns de mare de oameni a avut ca rezultat schimb\u0103ri semnificative \u00een domeniul politicilor. A\u0219a c\u0103, libertarianismul societ\u0103\u021bii f\u0103r\u0103-de-stat nu are nevoie ca s\u0103 conving\u0103 100% din oameni s\u0103 sus\u0163in\u0103 o societate liber\u0103; \u00een schimb (\u0219i aici urmez din nou ideilor lui Murray Rothbard), un astfel de proiect are nevoie de sus\u0163inerea unei anumite mase critice. Astfel c\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eendeajuns de mul\u0163i oameni \u2013 ajun\u0219i la limita suportabilit\u0103\u021bii opresiunii elitelor etatiste scelerate \u0219i sociopate ce guverneaz\u0103 mai peste tot \u00een lumea de ast\u0103zi \u2013 vor prefera o societate liber\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi vor retrage sus\u0163inerea fa\u0163\u0103 de guvern, abilitatea posibililor pr\u0103d\u0103tori de a crea \u0219i opera un guvern va fi cu adev\u0103rat diminuat\u0103, iar posibilitatea unei societ\u0103\u021bi non-statale func\u021bionale va p\u0103rea c\u00e2t se poate de real\u0103. Sfera contractului privat \u0219i a consin\u021b\u0103m\u00e2ntului voluntar va fi crescut\u0103, iar statul brutal \u0219i represiv va fi dizolvat treptat \u00eentr-o ordine social\u0103 armonioas\u0103 \u0219i din ce \u00een ce mai prosper\u0103.<\/p>\n

          A\u0219adar, nimic nu \u00eempiedic\u0103 \u0219i, practic, totul sugereaz\u0103 c\u0103 o guvernare voluntar\u0103 este posibil\u0103 \u0219i nu numai dezirabil\u0103. Nu cred c\u0103 se poate anticipa acum felul concret \u00een care va ar\u0103ta, \u00een vremurile noastre eshatologice, o eventual\u0103 guvernare libertarian\u0103, f\u0103r\u0103-de-stat, dar se poate \u0219ti cu anume \u00eencredere c\u0103, dac\u0103 o astfel de guvernare va fi instituit\u0103, ea va fi o ordine a propriet\u0103\u021bii private<\/em>. Instaurarea ordinii propriet\u0103\u021bii private va \u00eensemna abolirea sectorului public, convertirea tuturor activit\u0103\u021bilor \u0219i serviciilor furnizate de stat \u00een activit\u0103\u021bi furnizate voluntar de c\u0103tre economia ini\u021biativei private. O societate liber\u0103 de stat va fi \u201do societate cu r\u0103spundere nelimitat\u0103<\/em>\u201d (Murray Rothbard), unde fiecare va fi responsabil \u00een totalitate pentru ac\u021biunile sale \u0219i pentru orice consecin\u021b\u0103 d\u0103un\u0103toare pe care acestea le-ar putea cauza.<\/p>\n

          \u0218i mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: o societate f\u0103r\u0103-de-stat va fi una \u00a0a domniei ra\u021bionalit\u0103\u021bii sociale practice<\/em> \u00een politic\u0103, \u0219i nu a regulilor,<\/em> o societate ce profeseaz\u0103 \u00a0\u00een\u021belepciunea practic\u0103 a virtu\u021bii<\/em>, care cultiv\u0103 r\u00e2vna oamenilor ca \u201d (\u2026) sfor\u021b\u00e2ndu-se pe ei \u00een\u0219i\u0219i, s\u0103 se foloseasc\u0103 de lucrurile din lume dup\u0103 poruncile lui Dumnezeu<\/em>\u201d. (Sf\u00e2ntul Grigorie Palama)<\/p>\n

          \u00cen felul acesta, o dat\u0103 ce oamenii vor fi gustat din bucuria, prosperitatea, libertatea \u0219i eficien\u021ba unei societ\u0103\u021bi f\u0103r\u0103-de-stat, \u201d(\u2026) ar fi aproape imposibil ca statul s\u0103-i \u00eembrobodeasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103<\/em>\u201d (Murray Rothbard). O dat\u0103 libertatea pe deplin cunoscut\u0103, \u201dfrica de a fi liber\u201d se va fi volatilizat, iar predispozi\u021bia oamenilor de a renun\u021ba la libertate \u00een favoarea protec\u021biei etatiste va fi disp\u0103rut.<\/p>\n

          VII<\/strong>. La ora actual\u0103, pe plan mondial \u2013 inclusiv \u00een \u021bara noastr\u0103 \u2013 singura mi\u0219care politic\u0103 consistent\u0103 \u0219i articulat\u0103 anti-sistem, ce se opune derivei totalitar-globaliste a statului modern este curentul suveranist-conservator. O mi\u0219care care a primit un impuls f\u0103r\u0103 precedent odat\u0103 cu instalarea la Casa Alb\u0103 a Administra\u021biei Trump 2, consolid\u00e2nd semnificativ speran\u021bele a nu pu\u021bini dintre contemporanii no\u0219tri \u00een reu\u0219ita neutraliz\u0103rii ac\u021biunilor nocive ale guvern\u0103rilor neomarxiste ce au \u00eemp\u00e2nzit lumea. Problema care se pune \u00een acest context este \u00eens\u0103 urm\u0103toarea: \u00een opozi\u021bia lor fa\u021b\u0103 de globalismul totalitar, \u00ee\u0219i asum\u0103 suverani\u0219tii conservatori lupta pentru libertate prin\u00a0 desfiin\u021barea statului<\/em>, ca \u021bel anti-sistem final ce trebuie urm\u0103rit ? \u00a0Voi \u00eencerca s\u0103 pun \u00een discu\u021bie aceast\u0103 problem\u0103 pentru cazul Rom\u00e2niei, fiindu-mi mai apropiat.<\/p>\n

          (i).C\u00e2t prive\u0219te suveranismul rom\u00e2nesc, avem, pe de o parte, oamenii politici suverani\u0219ti<\/em> (politicienii din AUR, candidatul preziden\u021bial C\u0103lin Georgescu). Ei cred \u00een, \u0219i militeaz\u0103 pentru, reformarea statului iohannian exclusiv prin reforma clasei politice<\/strong>. Pentru ei nu statul ca institu\u021bie este problema, ci clica oligarhic\u0103 iohannian\u0103 care a confiscat puterea \u0219i paraziteaz\u0103 societatea. \u00cen felul acesta, se pare c\u0103 politicienii no\u0219tri suverani\u0219ti uit\u0103 \u2013 sau, eventual, nu sunt con\u0219tien\u021bi \u2013 de cauza real\u0103 a proastelor r\u00e2nduieli din societatea noastr\u0103, care \u00eentotdeauna s-a dovedit a fi structura functional-institu\u021bional\u0103 a statului (pentru c\u0103 statul este cel care modeleaz\u0103 prin constr\u00e2ngere legi, reglement\u0103ri, decizii administrative \u0219i \u00eempileaz\u0103 traiul de zi cu zi al propriilor cet\u0103\u021beni). Se pare c\u0103 ei sunt dispu\u0219i s\u0103 treac\u0103 cu vederea toate aceste aspecte, cu condi\u021bia ca statul s\u0103 fie \u201dal lor\u201d. Ei se arat\u0103 astfel \u00a0\u201d(\u2026) a fi predispu\u0219i s\u0103 se abandoneze statului av\u00e2nd convingerea, eronat\u0103, c\u0103 odat\u0103 ce <ai lor> vor ajunge la putere, totul va fi bine<\/em>\u201d. <\/em>\u0218i aceasta \u00eentruc\u00e2t politicienii no\u0219tri suverani\u0219ti \u201d<\/em>(\u2026) par s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sub convingerea c\u0103 schimbarea oamenilor, a <echipei>, va schimba natura statului precum \u0219i determina\u021biile istorice sub care acesta opereaz\u0103<\/em>.\u201d\u00a0 [26]<\/p>\n

          Ceea ce consider c\u0103 trebuie spus c\u00e2t se poate de r\u0103spicat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste probleme este urm\u0103torul lucru: statul nu este r\u0103u datorit\u0103 oamenilor r\u0103i care \u00eel conduc, ci pentru c\u0103 el face oameni r\u0103i din oameni buni. \u201d\u0218efii buni nou numi\u021bi \u00een locul celor actuali vor fi asalta\u021bi de armate de l\u0103custe, de lachei, de profitori, care to\u021bi vor disimula \u0219i vor pretinde. Din sl\u0103biciune de caracter, din naivitate \u0219i credulitate, oamenii noi nu vor izbuti s\u0103 opreasc\u0103 hemoragia de bani, resurse, timp \u0219i energie uman\u0103 pe la \u00eencheieturile sistemului. Unii vor lupta \u0219i se vor \u00eenr\u0103i datorit\u0103 ineficacit\u0103\u021bii ac\u021biunilor lor<\/em>\u201d. [27]<\/p>\n

          Astfel \u00eenc\u00e2t se poate spune c\u0103 suverani\u0219tii no\u0219tri anti-sistem care se consider\u0103 a fi manageri \u201dmai buni\u201d ai statului, mai \u201done\u0219ti\u201d, se afl\u0103 \u201d (\u2026) \u00eentr-o tripl\u0103 eroare: mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 nu realizeaz\u0103 la adev\u0103rata dimensiune puterea corup\u0103toare a statului; apoi, pentru c\u0103 nu \u00een\u021beleg ce \u00eenseamn\u0103 principiul fundamental de antiselec\u021bie valoric\u0103 ce opereaz\u0103 \u00een orice form\u0103 de stat; \u00een fine, deoarece nu au pruden\u021ba de a accepta c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i cei mai buni \u0219i one\u0219ti oameni pot fi rapid corup\u021bi, ori ineficentiza\u021bi sau chiar elimina\u021bi din joc de structurile prin care statul \u00ee\u0219i instrumenteaz\u0103 puterea<\/em>\u201d. [28]<\/p>\n

          Iar faptul c\u0103 suverani\u0219tii de la noi, anti-sistem \u0219i anti-globali\u0219ti, concentr\u00e2ndu-se exclusiv asupra reformei clasei politice, rateaz\u0103 obiectivul central pe care ar trebui s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 \u2013 \u0219i anume, reformarea prin demantelare a statului iohannian -, reiese din \u00eensu\u0219i documentul ce le instrumenteaz\u0103 doctrina, adic\u0103 Programul AUR. P\u0103rerea mea este c\u0103 un duh etatist<\/em> se insinueaz\u0103 \u00een mai toate componentele acestui program. Voi exemplifica doar cu cele mai importante dintre ele, respectiv reforma sistemul financiar-bancar \u0219i cea a politicii fiscale.<\/p>\n

          Este de notorietate faptul c\u0103 sistemul financiar-bancar reprezint\u0103 centrul vital din care sunt emanate cele mai nocive ac\u021biuni ale interven\u021bionismului guvernamental contemporan. \u0218i atunci, despre ce fel de m\u0103suri de politic\u0103 de reform\u0103 anti-sistem putem vorbi \u00een cazul Programului AUR at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een paginile acestuia, prezent\u00e2ndu-se viziunea AUR privind reforma sistemului bancar, nu se face nici un fel de referire: la monopolul etatist asupra monedei; la banii fiat, adic\u0103 pervertirea monedei din marf\u0103 \u00een moned\u0103-h\u00e2rtie discre\u021bionar\u0103; la privilegiul b\u0103ncilor comerciale de a crea credite ex nihilo<\/em> prin sistemul rezervelor frac\u021bionare; la Banca Na\u021bional\u0103 ce ac\u021bioneaz\u0103 ca o adev\u0103rat\u0103 agen\u021bie de planificare a sistemului bancar; la practica de evitare a falimentelor bancare prin externalizarea efectelor crizelor bancare de lichiditate, ale c\u0103ror costuri sunt suportate de public, prin acordarea de c\u0103tre banca central\u0103 de \u00eemprumuturi la rate ale dob\u00e2nzii preferen\u021biale sau prin transferuri nerambursabile dintr-un fond de garantare a depozitelor; la existen\u021ba unui corp vast \u0219i complicat de reglement\u0103ri aplicat activit\u0103\u021bii bancare, asem\u0103n\u0103tor cu cel dup\u0103 care \u00ee\u0219i dirijeaz\u0103 ac\u021biunile statul; \u00een fine, nu se scoate o vorb\u0103 despre slaba \u2013 dac\u0103 nu chiar inexistenta \u2013 supraveghere fiscal\u0103 a interven\u021biilor statului \u00een cazul crizelor bancare, interven\u021biile fiind de regul\u0103 decise ad hoc<\/em>, prin neglijarea principiilor ra\u021bionalit\u0103\u021bii \u0219i eficien\u021bei economice ?<\/p>\n

          Despre toate aceste caren\u021be grave, ce \u00eentre\u021bin \u0219i alimenteaz\u0103 proastele r\u00e2nduieli financiar-bancare pe care statul iohannian le patroneaz\u0103 \u00een favoarea unor privilegia\u021bi \u0219i \u00een detrimentul publicului, Programul AUR p\u0103streaz\u0103 t\u0103cerea. Este aceast\u0103 abordare una anti-sistem, a\u0219a cum se declar\u0103 a fi suverani\u0219tii no\u0219tri ?<\/p>\n

          Ca s\u0103 nu mai aduc \u00een discu\u021bie raportarea la problema fiscalit\u0103\u021bii. Aici, documentul programatic al suverani\u0219tilor de la noi \u201d(\u2026) manifest\u0103 din plin toat\u0103 \u00eeng\u00e2mfarea keynesian\u0103 specific\u0103 economiilor de comand\u0103<\/em>\u201d. Statul este v\u0103zut ca \u201d(\u2026) \u00eemp\u0103r\u021bitor de favoruri (<\u00eencuraj\u0103ri > \u0219i stimulente) \u00eencotro crede de cuviin\u021b\u0103 economistul-rege<\/em>\u201d: Programul AUR nu eman\u0103 (\u2026) nici un concept despre economie ca expresie a propriet\u0103\u021bii fundamentale a fiec\u0103rui individ asupra muncii sale, produselor ei \u0219i rela\u021biilor voluntare de schimb de valori care dau substan\u021b\u0103 pie\u021bei<\/em>\u201d. [29] Iar faptul c\u0103 impozitarea \u0219i taxarea sunt, prin defini\u021bie, furt, este trecut cu vederea, probabil sc\u0103pat \u201ddin neaten\u021bie\u201d. Mai poate fi astfel vorba despre un demers suveranist anti-sistem, anti-etatist ?<\/p>\n

          Ne\u00eendoios, \u00een atari condi\u021bii, oamenii politici suverani\u0219ti de la noi au urgent nevoie de o infuzie masiv\u0103 de etos anti-etatist libertarian. \u00cen loc s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 prin labirintul mentalit\u0103\u021bii etatiste, ei ar trebui s\u0103 fac\u0103 cu prioritate presiuni pe scena politic\u0103 \u0219i s\u0103 accepte entuziast orice reducere a puterii statului sau a activit\u0103\u021bii sale, pe orice front. Orice fel de reducere, \u00een orice moment, ar trebui s\u0103 fie o sc\u0103dere binevenit\u0103 a nelegiuirii \u0219i agresiunii. De aceea, grija suveranistului de la noi nu ar trebui s\u0103 fie folosirea statului<\/em> pentru ini\u021bierea \u0219i sus\u021binerea dezetatiz\u0103rii societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, ci \u201ds\u0103 h\u0103cuiasc\u0103 orice manifestare a etatismului, oric\u00e2nd \u0219i oriunde se poate<\/em>\u201d (Murray Rothbard), p\u00e2n\u0103 la eradicarea complet\u0103 din via\u021ba societ\u0103\u021bii a acestui flagel.<\/p>\n

          Altminteri, men\u021bin\u00e2ndu-se \u00een siajul mentalit\u0103\u021bii etatiste, suverani\u0219tii no\u0219tri risc\u0103 ca, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, \u00een ciuda celor mai bune inten\u021bii urm\u0103rite, s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fac\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i r\u0103u societ\u0103\u021bii. S\u0103 nu fie !<\/p>\n

          (ii) Pe de alt\u0103 parte, este vorba despre suverani\u0219tii<\/em>non-politicieni, <\/em>adic\u0103 acele personalit\u0103\u021bi intelectuale ce au aderat la curentul suveranist de la noi, f\u0103r\u0103 ca ele s\u0103 fie \u0219i actori pe scena politic\u0103, ci observatori sau anali\u0219ti. \u00cen \u00een\u021belegerea mea, o anume parte dintre ace\u0219ti intelectualii suverani\u0219ti asum\u0103 \u00eentr-un fel g\u00e2ndirea \u0219i ac\u021biunea libertarian\u0103 anti-etatic\u0103, dar se pronun\u021b\u0103 pentru un anti-etatism inconsecvent, predispus compromisurilor, propov\u0103duit de utopia statului limitat<\/strong>, a statului minimal. Ei se pronun\u021b\u0103 pentru eliberarea de obsesia \u201doamenilor one\u0219ti\u201d, pled\u00e2nd pentru \u00een\u021belegerea faptului fundamental \u2013 consider\u0103 ei \u2013 c\u0103 orice sistem bine alc\u0103tuit nu depinde de persoanele care \u00eel conduc, \u00eel populeaz\u0103. Obiectivul trebuie s\u0103 fie nu managementul <\/em>statului, ci reformarea<\/em> structurilor etatiste, prin crearea unei arhitecturi de stat care s\u0103 fie imun\u0103 la calitatea oamenilor. \u0218i doar un stat mic, sus\u021bin ei, \u00een care cele mai multe func\u021bii sunt \u00eenapoiate oamenilor, \u0219i apoi \u00eenarmat cu numeroase bucle de control redundante, descentralizate \u0219i diseminate, oper\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd la nivelul \u201dde jos\u201d \u0219i local, poate realiza a\u0219a ceva.<\/p>\n

          Pentru ace\u0219ti suverani\u0219ti, \u00eentoarcerea puterii c\u0103tre rom\u00e2ni \u00eenseamn\u0103 reducerea atribu\u021biilor statului la minimum necesar: pentru a-\u0219i \u00eemplini cu bine menirea, statul are deci nevoie de restr\u00e2ngere, discern\u0103m\u00e2nt, ab\u021binere. Statul este puternic pe c\u00e2t de puternic, deci liber, este poporul. C\u00e2nd poporul este puternic, \u021bara e puternic\u0103, iar statul vegheaz\u0103 strict la men\u021binerea acestei st\u0103ri de fapt. Deci, menirea statului este s\u0103 apere libertatea rom\u00e2nilor<\/strong>. [30] \u0218i aici apare, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u201dpiatra de poticneal\u0103\u201d a argumenta\u021biei intelectualilor suverani\u0219ti de la noi.<\/p>\n

          Pe de o parte, a considera c\u0103 menirea statului este ap\u0103rarea libert\u0103\u021bii oamenilor implic\u0103 faptul c\u0103 nu vezi statul ca fiind realmente r\u0103ul suprem din lumea aceasta trec\u0103toare, du\u0219manul comun al umanit\u0103\u021bii, ci c\u0103 accep\u021bi \u0219i asumi faptul c\u0103 este posibil \u0219i dezirabil s\u0103 folosim <\/em>statul pentru a progresa pe calea c\u0103tre libertate. [31]<\/p>\n

          Cred c\u0103 aici ideea din subtext este aceea de fecunditate a r\u0103ului, distinc\u0163ia bine-r\u0103u f\u0103cut\u0103 \u00een sens tare fiind astfel caduc\u0103, de unde decurge o perspectiv\u0103 dualist\u0103, de tip contribu\u0163ie necesar\u0103 la echilibrul universal a ambelor principii: \u201d R\u0103ul devine un ingredient necesar, care, f\u0103cut cu m\u0103sur\u0103 \u015fi pricepere de c\u0103tre cei chema\u0163i (din posturi\/institu\u0163ii chemate la a-l comite \u201ecu \u015ftiin\u0163\u0103\u201d) se num\u0103r\u0103 printre condi\u0163iile sine qua non ale bun\u0103st\u0103rii (\u00een sensul cel mai larg) \u00een univers. Iar instrumentul prin excelen\u0163\u0103 de \u201eadministrare a r\u0103ului\u201d este instutu\u0163ia statal\u0103<\/em>\u201d. [32]<\/p>\n

          Pe de alt\u0103 parte, a afirma c\u0103 menirea statului (fie el \u0219i minimal) este aceea de a ap\u0103ra libertatea poporului echivaleaz\u0103 cu \u201da pune lupul paznic la oi\u201d. Viermele totalitarismului ce lucreaz\u0103 \u00een abisurile genetice ale institu\u021biei statale nu poate fi st\u00e2rpit f\u0103c\u00e2nd \u201dra\u021bionalizarea prin mic\u0219orare\u201d a atribu\u021biilor aparatului etatist. Istoria ne arat\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 c\u0103 idea unui stat strict limitat s-a dovedit a fi utopic\u0103. Astfel \u00eenc\u00e2t, pentru \u00eempiedicarea cre\u0219terii statului agresiv, autenticul suveranist anti-etatist \u0219i anti-globalist trebuie s\u0103-\u0219i urm\u0103reasc\u0103 principiile de ac\u021biune \u2013 ajungerea la ordinea voluntar\u0103 a propriet\u0103\u021bii private alimentat\u0103 prin func\u021bionarea pie\u021bei libere \u2013 p\u00e2n\u0103 la ultimele lor consecin\u021be, f\u0103r\u0103 rest \u0219i f\u0103r\u0103 compromisuri<\/strong>. Iar reformarea statului, adic\u0103 limitarea atribu\u021biilor sale prin restituirea unora dintre puterile r\u0103pite din m\u00e2inile cet\u0103\u021benilor, \u021bine de zona compromisului<\/strong>.<\/p>\n

          \u00cen acest sens, nu trebuie pierdut din vedere faptul c\u0103 libertatea este indivizibil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t orice abatere \u2013 oric\u00e2t de mic\u0103 sau neesen\u021bial\u0103 \u2013 de la principiul propriet\u0103\u021bii private \u201d(\u2026) va crea, dac\u0103 e l\u0103sat\u0103 nerezolvat\u0103, o bre\u0219\u0103 \u00een sistemul libert\u0103\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, va crea inconsecven\u021b\u0103. Apoi, prin ea, pe logica dinamicii interven\u021bionismului, vor fi strecurate alte probleme \u0219i motive de l\u0103rgire a bre\u0219ei. Aceste din urm\u0103 probleme \u0219i motive vor fi \u0219i ele, la r\u00e2ndul lor, bre\u0219e mai mari care vor invita la l\u0103rgire prin for\u021barea altor motive, probleme \u0219i cauze de crize. \u0218i, astfel, din c\u00e2teva crize provocate artificial se poate ajunge la controlul social cel mai extins, la centralizarea deciziei asupra propriet\u0103\u021bilor \u0219i corpurilor \u00een m\u00e2inile autorit\u0103\u021bii etatice, prin inginerie social\u0103 decretat\u0103 minu\u021bios \u0219i continuu sau prin na\u021bionalizare direct\u0103<\/em>\u201d. [33]<\/p>\n

          Astfel c\u0103, \u00eentr-o viziune libertarian\u0103 consecvent\u0103 \u0219i lucid\u0103, dac\u0103 s-ar pune totu\u0219i problema ca statului s\u0103-i fie conferit vreodat\u0103, vreun rol, atunci \u201d (\u2026) rolul statului trebuie s\u0103 fie doar acela de a se retrage din toate<\/strong> sferele societ\u0103\u021bii<\/em>.\u201d (subl.ns.) [34]<\/p>\n

          A\u0219adar, problema grav\u0103 cu care se confrunt\u0103 suveranismul conservator \u2013 de la noi \u0219i din lumea larg\u0103, \u0219i mai ales acolo unde mi\u0219carea a ajuns la putere, cum este cazul Administra\u021biei Trump 2 \u00een Statele Unite \u2013 este duhul etatist care-l st\u0103p\u00e2ne\u0219te \u0219i ghideaz\u0103<\/strong>. Astfel c\u0103 eradicarea statului globalist totalitar se \u00eencearc\u0103 a fi realizat\u0103 prin re\u0219aparea altui tip de stat, cel na\u021bional. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201dtot ce putem spera s\u0103 ob\u021binem este o versiune de stat cu coloratura suveranist\u0103 \u00een locul celei globaliste \u00een culorile curcubeului<\/em>.\u201d [35]<\/p>\n

          VIII<\/strong>. Venirea domniei mondiale a lui Antihrist este profe\u021bit\u0103 de proorocii cei nemincino\u0219i, Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ai Ortodoxiei. Astfel, Sf\u00e2ntul Efrem Sirul ne spune c\u0103, prin \u00eeng\u0103duin\u021ba lui Dumnezeu, ur\u00e2ciunea pustiirii (Matei 24, 15) \u201dva lua st\u0103p\u00e2nire ca s\u0103 \u00een\u0219ele lumea, fiindc\u0103 s-a \u00eenmul\u021bit p\u0103g\u00e2n\u0103tatea lumii, \u0219i pretutindeni, tot felul de lucr\u0103ri rele se lucreaz\u0103. \u0218i pentru aceasta, Preacuratul St\u0103p\u00e2n va slobozi duhul \u00een\u0219el\u0103ciunii, ca s\u0103 ispiteasc\u0103 lumea pentru p\u0103g\u00e2n\u0103tatea ei, de vreme ce oamenii au voit a se dep\u0103rta de Dumnezeu \u0219i a-l iubi pe vicleanul<\/em>\u201d. [36]<\/p>\n

          Pe acest curs al mersului vremurilor, proiectul Statului Global al Marii Reset\u0103ri va avansa p\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea adev\u0103ratei sale meniri: instaurarea domniei lui Antihrist. Fragilizat\u0103 de aderen\u021ba ei la etosul etatist \u2013 \u0219i lipsit\u0103 de imunizarea cu vaccinul anti-etatist libertarian -, mi\u0219carea suveranist-conservatoare va e\u0219ua \u00een a stopa deriva totalitar\u0103 a statului modern \u0219i va ajunge, cel mai probabil, s\u0103 reprezinte o simpl\u0103 \u201dsincop\u0103\u201d vremelnic\u0103 pe traseul \u00eenst\u0103p\u00e2nirii globalismului totalitar. \u00censt\u0103p\u00e2nire care ne va aduce, implacabil, la apogeul r\u0103ut\u0103\u021bii \u0219i vicleniei \u00een lume.<\/p>\n

          Ce vom face, a\u0219adar ?<\/h2>\n

          Cercetarea lucid\u0103 a semnelor vremurilor ce le tr\u0103im ne arat\u0103 c\u0103 nu este \u00een putin\u021ba noastr\u0103 s\u0103 schimb\u0103m cursul evenimentelor. \u00cen schimb, putem s\u0103 \u00eencerc\u0103m \u201ds\u0103 ne ap\u0103r\u0103m de duhul stric\u0103cios al acestor vremi, pentru a \u00eei evita \u00eenr\u00e2urirea, oric\u00e2nd este cu putin\u021b\u0103<\/em>\u201d (Sf\u00e2ntul Ignatie Brancianinov). \u0218i aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u201dvia\u021ba cre\u0219tin\u0103 devine acum mai grea ca niciodat\u0103, c\u0103ci cursele din calea m\u00e2ntuirii omului s-au \u00eenmul\u021bit foarte \u0219i s-au perfec\u021bionat peste m\u0103sur\u0103<\/em>\u201d (Arhiepiscopul Averchie Tau\u0219ev al Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil).<\/p>\n

          Cred c\u0103 prima \u0219i fundamentala cale de ap\u0103rare a noastr\u0103 \u00een fa\u021ba duhului stric\u0103cios al vremurilor\u00a0 este trezvia duhovniceasc\u0103<\/strong>: momentul venirii lui Antihrist va fi preg\u0103tit prin ajungerea la un apogeu al relelor \u0219i al apostaziei \u00een lume \u201d (\u2026) la care, dac\u0103 nu suntem aten\u021bi, contribuim \u0219i noi, chiar ast\u0103zi, prin faptele noastre viclene \u0219i de aceea ne putem afla, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem, \u00een postura de lucr\u0103tori ai venirii lui Antihrist, a\u0219adar \u0219i la cinstirea implicit\u0103 a fiarei-Antihrist<\/em>\u201d.[37] S\u0103 nu fie !<\/p>\n

          Pe de alt\u0103 parte, cuvintele Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare sunt l\u0103muritoare \u00een \u00een\u021belegerea mai profund\u0103 a ceea ce \u00eenseamn\u0103 ap\u0103rarea noastr\u0103 \u00een fa\u021ba vr\u0103jm\u0103\u0219iei vremurilor ce le tr\u0103im: \u201dS\u0103 cunoa\u0219te\u021bi c\u0103 trebuie s\u0103 slujim nu vremurilor, ci lui Dumnezeu<\/em>\u201d.<\/p>\n

          \u00cen contextul actual al societ\u0103\u021bii apostate postmoderne \u2013 \u00eenv\u00e2rto\u0219at\u0103 \u00eentru credin\u021ba neomaxist\u0103 a corectitudinii politice, politicilor identitare \u0219i ideologiei de gen \u2013 a\u0219ezarea vie\u021bii noastre, personale \u0219i de ob\u0219te, pe temelia slujirii lui Dumnezeu cere ca \u201dcu cele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti s\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103m cele cere\u0219ti<\/em>\u201d (Sf\u00e2ntul Serafim de Sarov).<\/p>\n

          Iar \u00eencadrarea celor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u00een orizontul celor cere\u0219ti are drept temelie necl\u0103tinat\u0103 \u00eemplinirea poruncilor Domnului Iisus Hristos<\/strong>. Dac\u0103 Statul ne oblig\u0103<\/em> la plata impozitelor, Biserica ne cheam\u0103<\/em> la credin\u021b\u0103, la iubirea de aproapele, la jertfirea de sine. Nicio filosofie, nicio moral\u0103, niciun stat nu ne \u00eenva\u021b\u0103 ceva dincolo de iubirea de sine. Nu este \u00een puterea omului, de altfel, s\u0103 mearg\u0103 mai departe de at\u00e2t. Numai omul botezat \u0219i care folose\u0219te puterea Botezului poate s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n

          Cre\u0219tinul tr\u0103itor al vremurilor de ast\u0103zi, vremuri \u00een care \u201dr\u0103suflarea p\u0103trunz\u0103toare, t\u0103ioas\u0103, a lui Antihrist a \u00eenceput s\u0103 \u0219uiere de-a curmezi\u0219ul \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d (Mitropolitul Vitalie al Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil) este chemat s\u0103 \u00ee\u0219i asume cu \u0219i mai mare r\u00e2vn\u0103 nevoin\u021ba cur\u0103\u021birii min\u021bii \u0219i a inimii de propriile p\u0103cate, str\u0103duindu-se, dup\u0103 puterea credin\u021bei sale, la \u00eemplinirea poruncilor dumnezeie\u0219ti: \u201eIar Eu v\u0103 zic vou\u0103: iubi\u021bi pe vr\u0103jma\u0219ii vo\u0219tri, binecuv\u00e2nta\u021bi pe cei ce v\u0103 blestem\u0103, face\u021bi bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc \u0219i ruga\u021bi-v\u0103 pentru cei ce v\u0103 vat\u0103m\u0103 \u0219i v\u0103 prigonesc<\/em>\u201d (Matei 5, 44).<\/p>\n

          Iar c\u00e2nd va ajunge s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eemplinirea acestor porunci, cre\u0219tinul acestor timpuri eshatologice va fi de ne\u00eenvins, va fi liber, \u00ee\u0219i va g\u0103si lini\u0219tea \u0219i iubirea de aproapele, va ajunge la nebunia Crucii (Sf\u00e2ntul Apostol Pavel). \u0218i tocmai aceast\u0103 nebunie a Crucii este firul c\u0103l\u0103uzitor al ap\u0103r\u0103rii noastre \u00een fa\u021ba duhului stric\u0103cios al vremurilor ce le tr\u0103im. Amin.<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

          NOTE<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

          [1] Sf\u00e2ntul Teofan Z\u0103vor\u00e2tul, Evanghelia zilei, \u00eempreun\u0103 cu comentariile Sf\u00e2ntului Teofan Z\u0103vor\u00e2tul<\/em>, ziua de 18 decembrie 2012.<\/p>\n

          [2] Cristina Roman, Cardul electronic de s\u0103n\u0103tate \u2013 \u00eenc\u0103 un pas spre controlul total \u0219i pecetluire<\/em>, \u00een \u201ePorunca iubirii\u201d, revist\u0103 ortodox\u0103 de misiune \u0219i informare, ianuarie 2013 (www.poruncaiubirii.agaton.ro \u2013 accesat la 2.02.2013).<\/p>\n

          [3]. Murray N. Rothbard (2020), Pentru o nou\u0103 libertate: manifestul libertarian<\/em>, Bucure\u0219ti, Institutul Ludwig von Mises-Rom\u00e2nia, pp.73-74.<\/p>\n

          [4] Murray Rothbard, op.cit<\/em>., p.77.<\/p>\n

          [5] Vezi Trei falxuri 2024<\/em>, la adresa: teletype.in\/@unaltnimeni\/v9N3bjWWyuK<\/a>. Este vorba despre o str\u0103lucit\u0103 analiz\u0103 politologic\u0103 \u0219i socio-economic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de ast\u0103zi, realizat\u0103 sub forma unui triptic de texte ce vizeaz\u0103 \u201dfundamentarea \u0219i consolidarea sim\u021b\u0103m\u00e2ntului libert\u0103\u021bii printre rom\u00e2nii interesa\u021bi<\/em>\u201d \u2013 pentru a folosi cuvintele autorului, pe care \u00eens\u0103 nu-l pot numi, \u00eentruc\u00e2t nu \u0219i-a declinat identitatea.<\/p>\n

          [6] Argumentele sunt preluate din Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea Doctrina.<\/p>\n

          [7] Argumentele sunt preluate din Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea Doctrina<\/p>\n

          [8] Vezi Mihai-Vladimir Topan, Liberalism versus etatism: permanenta \u0219i inevitabila dezbatere<\/em>, Bucure\u0219ti, Academia de Studii Economice, comunicare prezentat\u0103 la Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Economie, aprilie 2010, p.3.<\/p>\n

          [9] Andrei D\u00eerl\u0103u, \u201dFreudo-marxismul: noua utopie. Ideologia corectitudinii politice \u2013 avatar al marxismului cultural\u201d \u00een Andrei D\u00eerl\u0103u, Irina Bazon (coord.)(2023), Neomarxismul. O ideologie corect\u0103 politic<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Eikon, p.209. \u00cen continuarea acestei sec\u021biuni voi prelua liniile de analiz\u0103 dezvoltate de Andrei D\u00eerl\u0103u \u00een studiul citat.<\/p>\n

          [10] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.211.<\/p>\n

          [11] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, pp.211-212.<\/p>\n

          [12] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.212.<\/p>\n

          [13] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.214.<\/p>\n

          [14] Herbert Marcuse, \u201dSome Social Implications of Modern Technology\u201d, \u00een Studies in Philosophy and Social Sciences<\/em>, Vol.IX, 1941, apud Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.216.<\/p>\n

          [15] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.216.<\/p>\n

          [16] Andrei D\u00eerl\u0103u, op.cit.<\/em>, p.217.<\/p>\n

          [17] Vezi Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea Doctrina.<\/p>\n

          [18] Jorg Guido Hulsmann, \u201eEURO. O interpretare rothbardian\u0103 a evolu\u021biei monetare recente\u201d, postfa\u021b\u0103 la Murray Rothbard (2005), Ce le-a f\u0103cut Statul banilor no\u0219tri ?<\/em>, Institutul Ludwig von Mises \u2013 Rom\u00e2nia.<\/p>\n

          [19] Vezi Apostazia \u0219i Antihristul dup\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Sophia, 2014, pp.53, 56.<\/p>\n

          [20] Cf. Patericul egiptean<\/em>, Alba Iulia, Editura EOR, 1990, p.12.<\/p>\n

          [21]\u00a0 Citatul se afl\u0103 \u00een Sf\u00e2ntul Ignatie Brancianinov (2002), Despre vedenii, duhuri \u0219i minuni<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Sophia, p.15.<\/p>\n

          [22] Vezi Apostazia \u0219i Antihristul dup\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi<\/em>, p.62.<\/p>\n

          [23] Edward P. Stringham, Jeffrey Rogers Hummel, If a Pure Market Economy is So Good, Why Doesn\u2019t It Exist? The Importance of Changing Preferences versus Incentives in Social Change<\/em>, \u00een \u201eQuarterly Journal of Austrian Economics\u201d, Vol. 13, No. 2, 2010.<\/p>\n

          [24] Vezi James M. Buchanan, Afraid to Be Free: Dependency as Desideratum<\/em>, \u00een \u201ePublic Choice\u201d, Vol. 124, No. 1\/2, July 2005.<\/p>\n

          [25] Arhimandritul Sofronie (2003), Na\u0219terea \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cea Necl\u0103tit\u0103<\/em>, Alba Iulia, Editura Re\u00eentregirea.<\/p>\n

          [26] Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea \u201dProgramul AUR\u201d.<\/p>\n

          [27] Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea \u201dDoctrina\u201d.<\/p>\n

          [28] Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea \u201dDoctrina\u201d.<\/p>\n

          [29] Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea \u201dProgramul AUR\u201d.<\/p>\n

          [30] Este punctul de vedere sus\u021binut de autorul studiului Trei falxuri 2024<\/em>, \u00een sec\u021biunea \u201dDoctrina\u201d.<\/p>\n

          [31] Murray Rothbard, op.cit.<\/em>, p.366.<\/p>\n

          [32] Mihai-Vladimir Topan, op.cit.<\/em>, p.12.<\/p>\n

          [33] Tudor Gherasim Smirna, \u201dIntroducere\u201d la Murray Rothbard, op.cit.<\/em>, p.xxvii.<\/p>\n

          [34] Murray Rothbard, op.cit.<\/em>, p.367.<\/p>\n

          [35] Vezi Trei falxuri 2024<\/em>, sec\u021biunea \u201dProgramul AUR\u201d.<\/p>\n

          [36] Textul este reprodus dup\u0103 anexele editoriale din volumul Sf\u00e2ntul Teofilact al Bulgariei (2007), T\u00e2lcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Sophia, pp.437-443.<\/p>\n

          [37] Ivan Dumitru, \u201dCuv\u00e2nt introductiv\u201d la Arhimandritul Athanasie Mytilineos (2023), Marele r\u0103zboi \u0219i venirea Antihristului. Cateheze la Cartea Apocalipsei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Sophia, p.7.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

          \n
          \n