{"id":803311,"date":"2025-07-17T06:32:11","date_gmt":"2025-07-17T03:32:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=803311"},"modified":"2025-07-17T06:32:11","modified_gmt":"2025-07-17T03:32:11","slug":"contra-revolutia-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=803311","title":{"rendered":"Contra-Revolutia &#8211; Incorect Politic"},"content":{"rendered":"<article class=\"post-listing post-79698 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail  category-educativ category-stirea-zilei tag-contra-revolutia\" id=\"the-post\">\n<div class=\"post-inner\">\n<h1 class=\"name post-title entry-title\"><span>Contra-Revolutia<\/span><\/h1>\n<div class=\"entry\">\n<p><strong>Incorect Politic<\/strong><br \/>\nIulie 17, 2025<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/contra-revolutia\/oras_martir\/\" rel=\"attachment wp-att-79715\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-79715 aligncenter\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/oras_martir-1.jpg\" width=\"509\" height=\"581\" title=\"oras_martir-1\"><\/a><\/p>\n<h1><strong>Contra-Revolu\u021bia<\/strong><\/h1>\n<p><em>Via <a href=\"https:\/\/evadare.ro\/politica\/1-contra-revolutia\/=\">Evadare<\/a>:<\/em><\/p>\n<p>(Parte din seria: \u201eLegile cenzurii, ca inginerie social\u0103\u201d)<\/p>\n<p>Aceast\u0103 serie de articole \u00ee\u0219i propune s\u0103 treac\u0103 \u00een revist\u0103 legile care au restr\u00e2ns libertatea de exprimare dup\u0103 1989 \u0219i s\u0103 demonstreze urm\u0103toarele teze:<\/p>\n<ul>\n<li>Restr\u00e2ngerea libert\u0103\u021bii nu e o problem\u0103 marginal\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i nu e o preocupare doar pentru \u201eextremi\u0219ti\u201d \u0219i excentrici.<\/li>\n<li>Tema nu e legat\u0103 de ini\u021biativa unui singur om \u0219i nu e de dat\u0103 recent\u0103, deci e contra-productiv\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 sens blamarea deputatului Silviu Vexler.<\/li>\n<li>Legile liberticide nu sunt nici opera noii guvern\u0103ri sau un demers spontan dup\u0103 alegerea noului pre\u0219edinte Nicu\u0219or Dan.<\/li>\n<li>E\u0219afodajul de legi \u0219i institu\u021bii a fost construit meticulos \u00een decenii, de genera\u021bii succesive de politicieni, ac\u021bion\u00e2nd con\u0219tient sau incon\u0219tient \u00eempotriva interesului na\u021bional.<\/li>\n<li>Aceast\u0103 construc\u021bie e complementar\u0103 oficializ\u0103rii sf\u00e2r\u0219itului democra\u021biei prin interdic\u021biile arbitrare de a candida pentru anumi\u021bi politicieni.<\/li>\n<li>Chiar dac\u0103 s-ar reveni la organizarea de alegeri libere, represiunea instituit\u0103 de aceste legi face imposibil\u0103 democra\u021bia autentic\u0103, existen\u021ba unei prese libere.<\/li>\n<li>Implica\u021biile acestor legi sunt nu doar anti-democratice, dar \u0219i anti-na\u021bionale \u0219i merg p\u00e2n\u0103 la restr\u00e2ngeri ale libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103 religioas\u0103.<\/li>\n<li>Dat\u0103 fiind gravitatea acestor ramifica\u021bii, pasivitatea elitelor intelectuale \u0219i indiferen\u021ba p\u00e2n\u0103 foarte recent a a\u0219a zisei mi\u0219c\u0103ri suveraniste fa\u021b\u0103 de subiect ridic\u0103 semne de \u00eentrebare \u0219i asupra autenticit\u0103\u021bii alternativelor oferite.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Cele mai importante aspecte<\/strong> ale acestei noi realit\u0103\u021bi legislative, institu\u021bionale \u0219i mediatice sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n<p>Popula\u021bia Rom\u00e2niei e pus\u0103 \u00een fa\u021ba unui fapt \u00eemplinit, prin acte succesive de legiferare, de c\u0103tre politicieni, teoretic ale\u0219i s\u0103 le reprezinte interesele. Dar care nu au prezentat niciodat\u0103 aleg\u0103torilor inten\u021bia de a institui acest tip de restric\u021bii \u0219i nu le-au cerut girul \u00een acest sens.<\/p>\n<p>Legile \u00een cauz\u0103 fac imposibil\u0103 rezisten\u021ba individual\u0103 sau organizat\u0103 \u00een fa\u021ba pierderii de suveranitate na\u021bional\u0103 sub dictatul unor puteri str\u0103ine \u0219i institu\u021bii supra-na\u021bionale. (Ceea ce a ajuns s\u0103 fie desemnat ca transformarea \u00een colonie a Rom\u00e2niei din punct de vedere economic, politic \u0219i cultural.)<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 aderarea la structuri geopolitice euro-atlantice a fost la data respectiv\u0103 popular\u0103, \u0219i poate mai e \u0219i acum, cet\u0103\u021benii \u021b\u0103rii nu au fost consulta\u021bi sau informa\u021bi c\u0103 raporturile cu str\u0103in\u0103tatea urmeaz\u0103 a fi schimbate prin legi care s\u0103 fac\u0103 imposibil\u0103 criticarea noilor \u201est\u0103p\u00e2ni\u201d sau alia\u021bi. Ceea ce risc\u0103 s\u0103 loveasc\u0103 de nulitate chiar \u0219i acest presupus \u201econtract social\u201d. Care s-ar dovedi c\u0103 vine la pachet cu clauze ascunse, total \u00een\u0219el\u0103toare, necunoscute la data exprim\u0103rii (simbolice) a acordului, sau introduse ulterior.<\/p>\n<p>\u0218i mai important: restric\u021biile de exprimare \u0219i asociere fac imposibil\u0103 contra-reac\u021bia la colonizarea propriu-zis\u0103 a \u021b\u0103rii cu popula\u021bii importate \u00een mas\u0103 de pe alte continente. Schimbarea \u00eens\u0103\u0219i popula\u021biei ora\u0219elor \u0219i satelor constituie o transformare mult mai important\u0103 dec\u00e2t orice joc politico-electoral, av\u00e2nd consecin\u021be multiple \u0219i iremediabile pentru secolele urm\u0103toare. Iar acesta e un proces \u00een curs, asupra c\u0103ruia rom\u00e2nii nu au fost niciodat\u0103 consulta\u021bi, pe care \u00eenc\u0103 pu\u021bini \u00eel realizeaz\u0103, \u0219i asupra c\u0103ruia nu se vor mai putea pronun\u021ba critic vreodat\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i fel, c\u0103lu\u0219ul pus \u00een gur\u0103 de corectitudinea politic\u0103, transformat\u0103 \u00een politic\u0103 de stat, urm\u0103rit\u0103 cu mijloace penale, poli\u021biene\u0219ti, exclude \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 de la mai multe teme actuale, de ordin geopolitic \u0219i ideologic, \u00een era globaliz\u0103rii. Interdic\u021bia de a participa la temele prezentului, concomitent cu obliga\u021bia de a accepta \u201edeschiderea\u201d spre globalizare, nu doar c\u0103 despoaie poporul rom\u00e2n de dreptul s\u0103u suveran asupra statului pe care str\u0103mo\u0219ii s\u0103i l-au creat \u0219i ap\u0103rat cu jertfe. Dar face din cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei simple obiecte ale voin\u021bei altora, pe care nu \u00eei pot nici numi, nici critica, spectatori pasivi la propria istorie.<\/p>\n<p>Cum spuneam, devine irelevant dac\u0103 s-ar mai organiza vreodat\u0103 alegeri libere \u0219i corecte, at\u00e2ta timp c\u00e2t se instituie pentru totdeauna un cadru restr\u00e2ns al ideilor \u201etolerate\u201d, \u00een care partidele \u0219i politicienii ar trebui s\u0103 stea pentru \u201ea fi aproba\u021bi\u201d.<\/p>\n<h4>Revolu\u021bia uitat\u0103 \u2013 Revolu\u021bia r\u0103sturnat\u0103<\/h4>\n<p>Statul rom\u00e2n actual se revendic\u0103 explicit de la Revolu\u021bia din 1989, pe care o invoc\u0103 drept surs\u0103 a legitimit\u0103\u021bii sale \u00een mai multe legi. \u00cen chiar primul articol din Constitu\u021bie, ni se promite c\u0103<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201e(1) Rom\u00e2nia este <strong>stat na\u021bional, suveran \u0219i independent<\/strong>, unitar \u0219i indivizibil.<br \/>\n(\u2026)<br \/>\n(3) Rom\u00e2nia este stat de drept, democratic \u0219i social, \u00een care demnitatea omului, drepturile \u0219i <strong>libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor<\/strong>, libera dezvoltare a personalit\u0103\u021bii umane, dreptatea \u0219i pluralismul politic reprezint\u0103 valori supreme, \u00een spiritul tradi\u021biilor democratice ale poporului rom\u00e2n \u0219i <strong>idealurilor Revolu\u021biei din decembrie 1989<\/strong>, \u0219i sunt garantate.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>A\u0219adar, libert\u0103\u021bile individuale sunt puse \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u201eidealurile Revolu\u021biei\u201d. Ceea ce ne oblig\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim care ar putea fi acele idealuri \u0219i care era misiunea istoric\u0103, pe care autorii Constitu\u021biei o ata\u0219au respectivului eveniment fondator. Mai multe ora\u0219e ale \u021b\u0103rii, inclusiv Capitala, au la intrare \u0219i la ie\u0219ire indicatoare rutiere de tipul: \u201eBucure\u0219ti, ora\u0219 martir\u201d. Formularea trimite, de asemenea, la decembrie 1989, dar nu doar \u00een cadrul secular, al na\u021bionalismului, ci \u00eentr-un referen\u021bial profund cre\u0219tin. Care nu se limiteaz\u0103 la \u201eCultul Eroilor\u201d (sintagma apare \u0219i ca numele unei institu\u021bii a statului); ci la interpretarea religioas\u0103 a jertfei ca act de m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 \u00een contradic\u021bie cu ateismul regimului comunist.<\/p>\n<p>Dup\u0103 cum vom vedea \u00eentr-un alt episod, procurorii actuali au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 rechizitorii \u00een care acuz\u0103 cet\u0103\u021benii de folosirea unor fraze, \u00een care se reg\u0103se\u0219te at\u00e2t cultul str\u0103mo\u0219ilor sau eroilor, c\u00e2t \u0219i de invocarea credin\u021bei \u00een rena\u0219terea na\u021bional\u0103. Ceea ce intr\u0103 \u00een contradic\u021bie at\u00e2t cu mentalitatea cre\u0219tin\u0103, cu sentimentul identitar, dar \u0219i cu actele juridice fondatoare ale actualului stat. E fascinant drumul f\u0103cut \u00een 35 de ani, de la politicienii proasp\u0103t instala\u021bi, care promiteau ap\u0103rarea libert\u0103\u021bilor \u0219i leg\u0103nau coliva martirilor, p\u00e2n\u0103 la actualul regim, care consider\u0103 un pericol pentru ordinea constitu\u021bional\u0103 vorbirea despre \u201eun om nou\u201d \u0219i idealizarea \u201eexcesiv\u0103\u201d a trecutului istoric.<\/p>\n<p>Un observator extern ar putea considera aceast\u0103 traiectorie o deriv\u0103, \u00een cel mai bun caz. \u00cen cel mai r\u0103u, nu e vorba de o accidental\u0103 uitare a unor idealuri, ci de o deturnare \u00een toat\u0103 regula: un al doilea furt al Revolu\u021biei, dup\u0103 ocuparea ecranelor \u0219i pozi\u021biilor de c\u0103tre fo\u0219tii comuni\u0219ti.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 perspectiv\u0103 mai larg\u0103, ne oblig\u0103 \u0219i la urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri esen\u021biale: Nu doar ce idealuri aveau revolu\u021bionarii din 89\u2026 Dar ce caracter avea regimul de dinainte, pe care l-au r\u0103sturnat?<\/p>\n<h4>cele dou\u0103 faze ale comunismului<\/h4>\n<p>Pu\u021bini \u0219tiu c\u0103, \u00eenainte de 89, propaganda se referea la \u201e\u00eentoarcerea armelor\u201d din 23 August 1944 (care era \u0219i s\u0103rb\u0103toarea na\u021bional\u0103), tot ca la o \u201erevolu\u021bie\u201d. Ea era prezentat\u0103 total fals, nu ca lovitura de palat dat\u0103 de acoli\u021bii regelui contra \u0219efului armatei, pe fondul ocup\u0103rii unei p\u0103r\u021bi tot mai mari din \u021bar\u0103 de Armata Ro\u0219ie. Ci, ca opera unor presupu\u0219i insurgen\u021bi comuni\u0219ti, care ar fi r\u0103sturnat \u201eregimul fascist\u201d.<\/p>\n<p>E \u0219i explica\u021bia de ce, \u00een 22 decembrie 1989, Ion Iliescu e introdus \u00een studioul TVR de un prezentator entuziast cu formula hilar\u0103: <em>\u201eal\u0103turi de noi, se afl\u0103 Ion Iliescu, fiul unui revolu\u021bionar \u0219i patriot, el \u00eensu\u0219i, un mare patriot!\u201d<\/em>. Altfel spus, tat\u0103l \u0219i fiul, participau la dou\u0103 revolu\u021bii de sens contrar, dar \u00een perfect\u0103 continuitate, ca un arc peste un r\u0103stimp de 45 de ani. Unde mai pui, c\u0103 \u0219i Ion Antonescu, se referise la r\u0103sturnarea dictaturii lui Carol al II-lea, urmat\u0103 de instaurarea pentru doar patru luni a \u201estatului na\u021bional legionar\u201d, tot ca la \u201erevolu\u021bia din 6 septembrie\u201d (1941).<\/p>\n<p>De\u0219i nu fusese un act popular de voin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, ci efectul unei ocupa\u021bii str\u0103ine, instaurarea comunismului, cu trecerea de la dictatura militar\u0103 \u0219i ulterior de la monarhie la o republic\u0103 \u201epopular\u0103\u201d, era totu\u0219i o schimbare de tip revolu\u021bionar. \u00cen primul deceniu \u0219i jum\u0103tate de dup\u0103 1944, s-a trecut de la ultra-na\u021bionalism la cel mai brutal \u0219i violent regim din istoria Rom\u00e2niei, cu un pronun\u021bat caracter anti-na\u021bional.<\/p>\n<p>Programul comunist a dus \u00een \u00eenchisori elitele politice \u0219i culturale ale Rom\u00e2niei, a \u00eenfeudat \u021bara Uniunii Sovietice, a persecutat dur principalele culte cre\u0219tine, a c\u0103utat chiar s\u0103 fac\u0103 o veritabil\u0103 sp\u0103lare pe creier a popula\u021biei, \u00eentr-o direc\u021bie ateist\u0103, interna\u021bionalist\u0103, \u00een care un num\u0103r dispropor\u021bionat de alogeni avea pozi\u021bii de decizie \u0219i influen\u021b\u0103. Schimbarea de identitate mergea inclusiv pe calea rescrierii istoriei \u00eendep\u0103rtate \u0219i lingvisticii, pentru a \u00eenlocui caracterul latin cu unul slav \u0219i ideea form\u0103rii poporului rom\u00e2n \u00eentr-un alt areal dec\u00e2t cel ocupat \u00een prezent.<\/p>\n<p>\u00cen anii 80, ne aflam tot \u00eentr-o dictatur\u0103 a unui partid unic comunist, tot f\u0103r\u0103 libert\u0103\u021bi politice, de exprimare \u0219i mi\u0219care. Supravegherea Securit\u0103\u021bii era generalizat\u0103, dar mult mai pu\u021bin brutal\u0103; de\u021binu\u021bii politici put\u00e2nd fi num\u0103ra\u021bi pe degete, nu cu sutele de mii, ca \u00een anii 50. Dar <strong>survenise o schimbare radical\u0103<\/strong>, prin trecerea de la interna\u021bionalismul comunist, la un na\u021bionalism pronun\u021bat, care cov\u00e2r\u0219ea chiar caracterul socialist. Nu era doar propaganda, care insista pe \u201eneamestecul \u00een treburile interne\u201d, ci un program vast de construc\u021bie a unei industrii auto-suficiente. \u0218coala \u0219i cinematografia puneau un accent major pe patriotism, prin promovarea epopeii na\u021bionale de rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba cotropitorilor \u0219i insisten\u021ba pe tr\u0103s\u0103turile pozitive ale poporului.<\/p>\n<p>Nu se poate preciza cu exactitate c\u00e2nd avusese loc aceast\u0103 schimbare gradual\u0103, care demarase chiar \u0219i din ultimii ani ai lui Dej, prin victoria \u201epartidei na\u021bionale\u201d din PCR, plecarea multor comuni\u0219ti \u00een nou formatul Israel \u0219i pa\u0219ii spre independen\u021ba de URSS, inclusiv retragerea ultimilor militari sovietici la finele anilor 50. \u00cen aprilie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej \u021binea o cuv\u00e2ntare, ulterior numit\u0103 neoficial o \u201edeclara\u021bie de independen\u021b\u0103\u201d. \u00cen ea vorbea despre necesitatea ca fiecare regim socialist s\u0103 \u00ee\u0219i urmeze propria cale. \u00cen acela\u0219i an, erau elibera\u021bi de\u021binu\u021bii politic, printr-un decret de amnistie. Iar conduc\u0103torul comunist, care patronase marea represiune stalinist\u0103, murea \u00een condi\u021bii controversate un an mai t\u00e2rziu.<\/p>\n<p>Procesul s-a accelerat mult sub Nicolae Ceau\u0219escu, care \u00een 1968 face opinie separat\u0103 fa\u021b\u0103 de URSS, al\u0103turi de care refuz\u0103 s\u0103 participe la r\u0103sturnarea unui guvern mai reformist \u00een Cehoslovacia. Ba chiar condamn\u0103 public abuzul Moscovei ca putere tutelar\u0103 \u0219i al restului \u021b\u0103rilor din alian\u021ba militar\u0103 a Pactului de la Var\u0219ovia. (Echivalenta NATO pentru Estul Europei.) Marcheaz\u0103 o serie de premiere: primul lider occidental care e primit \u00eentr-o \u021bar\u0103 comunist\u0103 (pre\u0219edintele Fran\u021bei, Charles de Gaulle, \u00een 1968), primul pre\u0219edinte american \u00een vizit\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 comunist\u0103 (Richard Nixon \u00een 1969), cu prima vizit\u0103 a lui Ceau\u0219escu la Casa Alb\u0103 \u00een 1973, primul lider comunist primit la Vatican, \u00een audien\u021b\u0103 la Papa (1973), primul comunist purtat cu calea\u0219ca regal\u0103 prin Londra de regina Elisabeta a II-a (\u00een 1978).<\/p>\n<p>Destinderea rela\u021biilor cu Occidentul \u00een anii 70 a marcat cel mai vast program de dezvoltare din istoria Rom\u00e2niei, din punct de vedere industrial, urbanistic, educa\u021bional \u0219i ca infrastructur\u0103. F\u0103r\u0103 ca regimul s\u0103 fi avut un caracter xenofob, ci mai cur\u00e2nd pentru c\u0103 a acordat pentru doar dou\u0103 etnii \u2013 cea evreiasc\u0103 \u0219i cea german\u0103 \u2013 privilegiul de a alege dac\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u021bar\u0103 sau s\u0103 plece, c\u00e2nd foarte mul\u021bi rom\u00e2ni \u0219i-ar fi riscat \u0219i via\u021ba ca s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba din lag\u0103rul comunist \u2013 perioada lui Ceau\u0219escu a produs mai cur\u00e2nd accidental \u0219i urm\u0103torul efect: Popula\u021bia Rom\u00e2niei a ajuns la cel mai mare num\u0103r din istoria ei (23 de milioane, cu ajutorul politicilor pro-nataliste) \u0219i la cea mai omogen\u0103 compozi\u021bie de p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i de dup\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ruptura de creditorii interna\u021bionali, a urmat deceniul foarte sumbru al sacrificiilor return\u0103rii datoriilor externe \u00een anii 80. Perioada a marcat o trecere la o total\u0103 autarhie, prin interzicerea aproape cu totul a importurilor, o exacerbare delirant\u0103 a propagandei triumfaliste, \u00een contrast cu priva\u021biunile suferite de popula\u021bie \u00een procurarea alimentelor, \u201era\u021bionaliz\u0103rii\u201d curentului electric, benzinei, termofic\u0103rii. \u00cen aprilie 89, RSR mai marca o premier\u0103, neegalat\u0103 de atunci, drept singura \u021bar\u0103 din istorie, care \u00ee\u0219i pl\u0103tea integral datoria extern\u0103.<\/p>\n<h4>coali\u021bia anti-ceau\u0219ist\u0103<\/h4>\n<p>Am f\u0103cut acest scurt istoric, cunoscut de cei mai maturi, pentru a sublinia caracterul complex al Revolu\u021biei din 1989, care decurge din natura <em>sui generis<\/em> a dictaturii lui Nicolae Ceau\u0219escu. La data r\u0103sturn\u0103rii sale, regimul era \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 unul na\u021bionalist dec\u00e2t comunist, de\u0219i formal puterea apar\u021binea unui Partid Comunist. Revolu\u021bionarii din strad\u0103 \u00eei repro\u0219au lipsa de libertate \u0219i alte lipsuri materiale, cereau explicit alegeri libere \u0219i renun\u021barea la partidul unic comunist. Dar nu erau deloc ostili caracterului na\u021bional al regimului, nu socoteau c\u0103 patriotismul era problema. Simbolic, era foarte u\u0219or de decelat aceast\u0103 subtilitate: revolu\u021bionarii au decupat doar sigla comunist\u0103 de pe steag, au ars steagurile ro\u0219ii cu secera \u0219i ciocanul, din sediile Partidului, dar au continuat s\u0103 arboreze cu m\u00e2ndrie tricolorul.<\/p>\n<p>\u00cen contrast cu oamenii obi\u0219nui\u021bi din strad\u0103, existau dou\u0103 categorii de participan\u021bi decisivi la evenimentele din 89. Pe de o parte, erau fo\u0219tii comuni\u0219ti, ca Ion Iliescu sau Silviu Brucan, care \u00eei repro\u0219au lui Ceau\u0219escu c\u0103 \u201ea \u00eentinat nobilele idealuri ale socialismului \u0219tiin\u021bific\u201d. Altfel spus, c\u0103 n-a fost un marxist autentic. Tot ei vor invoca fantasmagoric prezen\u021ba unor \u201eelemente legionare\u201d \u00eentre mitingi\u0219tii din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii din 1990, \u00eempotriva c\u0103rora mobilizau majoritatea proletar\u0103 a muncitorilor din fabricile bucure\u0219tene \u0219i minerilor din Valea Jiului.<\/p>\n<p>Iar pe de alta, erau tentaculele factorului extern, care \u00eel detestau pe Ceau\u0219escu pentru suveranismul lui, pentru fronda sa ce nu mai corespundea \u201enoii ordini mondiale\u201d, pe cale de instaurare. (De care deja vorbea omologul lui, George Bush senior.)<\/p>\n<p>Regimul lui nealiniat (ca \u0219i cel \u201e\u00eentre blocuri\u201d al Iugoslaviei unite de Tito, \u0219i alte c\u00e2teva regimuri \u201enon-conformiste\u201d) era un impediment \u00een calea globalismului, care venea peste planet\u0103 ca un tsunami, r\u0103v\u0103\u0219ind popoare \u0219i economii. Un rebel, care nu mai face parte din sistemul bancar mondial, nu mai putea fi tolerat; nici m\u0103car rebeliunea lui fa\u021b\u0103 de Moscova nu mai era de vreun folos pe marea tabl\u0103 de \u0219ah, \u00een condi\u021biile \u00een care la Kremlin era un Mihail Gorbaciov, care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu entuziasm (\u0219i unii ru\u0219i zic cu naivitate) programul reformelor \u0219i deschiderii. Acum se cereau lideri obedien\u021bi, care s\u0103 urmeze programul dictat, al unei lumi ce se \u00eendrepta spre \u201emomentul unipolar\u201d, al Americii triumfale.<\/p>\n<p>Ceau\u0219escu era condamnat neoficial \u00een marile cancelarii din Vest \u0219i din Est, pentru patriotismul lui, o vin\u0103 pe care niciun rom\u00e2n nu s-ar fi g\u00e2ndit s\u0103 i-o aduc\u0103. Nu pentru comunismul lui, care nu era un impediment nici pentru \u201ealia\u021bii\u201d din \u021b\u0103rile socialiste, dar nici pentru \u201epartenerii\u201d de vizite din Occident, care colaborau tot mai bine cu cei de la Kremlin.<\/p>\n<p>Altfel spus, trei for\u021be distincte participau la aceea\u0219i revolu\u021bie, din motive foarte diferite. Rom\u00e2nii simpli \u00ee\u0219i doreau r\u0103sturnarea comunismului, fiind convin\u0219i c\u0103 particip\u0103 la un act patriotic, la o revolu\u021bie pe care o putem numi liberal\u0103, cre\u0219tin\u0103 \u0219i pro-democratic\u0103. Prin ea, ei anulau efectele a\u0219a zisei revolu\u021bii din 23 august 1944, adic\u0103 ale comuniz\u0103rii, care ne rupsese de restul Europei.<\/p>\n<p>Fo\u0219tii comuni\u0219ti, occidentalii \u0219i sovieticii luptau, \u00een fapt, \u00eempotriva schimb\u0103rii operate la mijlocul anilor 60, prin care regimul comunist \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigase o relativ\u0103 independen\u021b\u0103 \u0219i luase o turnur\u0103 pronun\u021bat na\u021bional\u0103. Fie c\u0103 doreau \u00eentoarcerea la \u201eadev\u0103ratul comunism\u201d, de tip interna\u021bionalist, fie c\u0103 doreau \u00eentoarcerea la ascultarea fa\u021b\u0103 de Moscova prin reforme moderate de tip Perestroika, sau \u00ee\u0219i doreau trecerea \u00een parohia Occidentului, prin reforme capitaliste \u0219i de liberalizare, putem constata c\u0103 aceste cercuri aveau un program substan\u021bial diferit de al maselor din strad\u0103.<\/p>\n<p>Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103, fa\u021b\u0103 de poporul dezorganizat \u0219i dezorientat, aceste for\u021be (tandemul intern al nomenclaturii \u0219i Securit\u0103\u021bii \u0219i tandemul extern est-vest) aveau mult mai mare capacitate de organizare chiar anterioar\u0103 \u0219i ulterioar\u0103 evenimentului. Tot f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 e c\u0103 aceste for\u021be au \u0219i preluat puterea imediat dup\u0103 22 decembrie 1989.<\/p>\n<p>Ini\u021bial, doar prezen\u021ba foarte multor nomenclaturi\u0219ti de rang \u00eenalt a fost remarcat\u0103 ca o striden\u021b\u0103. A fost ce i-a determinat pe protestatarii ulterior aduna\u021bi \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii s\u0103 vorbeasc\u0103 de o \u201econfiscare a Revolu\u021biei\u201d. Ei se temeau c\u0103 fo\u0219tii comuni\u0219ti vor anula jertfa eroic\u0103 a celor uci\u0219i \u00een acele zile la Timi\u0219oara, Bucure\u0219ti, Otopeni \u0219i alte c\u00e2teva locuri, pentru a face o restaura\u021bie comunist\u0103. Lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat, cel pu\u021bin nu \u00een forma \u00een care se temeau ei atunci.<\/p>\n<h4>democratura hibrid<\/h4>\n<p>Totu\u0219i, \u00een fa\u021ba \u201enoilor realit\u0103\u021bi\u201d, putem s\u0103 ne punem \u00eentrebarea dac\u0103 nu a avut cu adev\u0103rat loc o contra-revolu\u021bie. Nu o restaura\u021bie a comunismului, nu doar o schimbare de regim prin interven\u021bia altor guverne, ci o demolare metodic\u0103 a statului na\u021bional. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, at\u00e2t masele r\u0103sculate, inclusiv cei mai curajo\u0219i \u0219i ideali\u0219ti eroi inocen\u021bi, dar \u0219i cei mai cinici dintre fo\u0219tii securi\u0219ti \u0219i comuni\u0219ti s\u0103ri\u021bi de cealalt\u0103 parte a baricadei, ar fi fost to\u021bi folosi\u021bi pe post de \u201eidio\u021bi utili\u201d, \u00eentr-un vast proiect ce le era necunoscut. \u00cen schimb, strategii str\u0103ini \u0219i-au urmat metodic planul trecerii de la un stat na\u021bional suveran la o colonie multicultural\u0103 supus\u0103 total, prin legi \u0219i acte de guvernare \u00eentreprinse de colabora\u021bioni\u0219tii locali, recruta\u021bi cu prec\u0103dere din servan\u021bii vechiului regim.<\/p>\n<p>Mai ales \u00een primul deceniu de dup\u0103 89, Rom\u00e2nia a mers \u00een direc\u021bia unei alerte liberaliz\u0103ri \u0219i democratiz\u0103ri, cu toate \u201eaccidentele de parcurs\u201d, de tipul mineriadelor. Nu se poate nega libertatea de exprimare existent\u0103 \u00een acel prim deceniu, posibilitatea de manifestare a multiple curente politice, c\u00e2\u0219tigarea a numeroase drepturi \u00een cele trei decenii post-decembriste. Acestea au fost beneficii simbolice pentru mase, mai mult sau mai pu\u021bin trec\u0103toare, cum au fost \u0219i beneficiile materiale permise cu larghe\u021be castei colabora\u021bioni\u0219tilor.<\/p>\n<p>Subteran, planificatorii din exterior au dictat re\u021bete letale de distrugere a bazei industriale \u0219i agricole, realizat\u0103 \u00een etapa na\u021bional-comunismului, care era baza material\u0103 a independen\u021bei. Clasele sociale aferente au fost destructurate \u0219i <a href=\"https:\/\/www.zf.ro\/companii\/romania-principala-piata-forta-munca-europa-vest-peste-3-milioane-22855778\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">alungate din \u021bar\u0103 la super-ofert\u0103<\/a> pentru capitalul vestic. Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt a fost sabotat pentru a preveni dezvoltarea unei g\u00e2ndiri critice \u0219i a con\u0219tiin\u021bei patriotice, supra-saturat cu propaganda occidental\u0103 multicultural\u0103 \u0219i balast \u201eprogresist\u201d. Au fost acaparate b\u0103ncile, pie\u021bele, resursele, am fost readu\u0219i \u00een lan\u021burile supra-\u00eendator\u0103rii prin coruperea politicienilor \u0219i votan\u021bilor \u00eentr-o orgie a consumului din import. Elitele culturale au fost \u00eenlocuite cu personalit\u0103\u021bi dizolvante, care detest\u0103 credin\u021ba \u0219i particularit\u0103\u021bile poporului, regurgit\u00e2nd produc\u021bia intelectual\u0103 a st\u00e2ngii occidentale.<\/p>\n<p>Iar acum ajungem \u00een ultima etap\u0103 a acestei transform\u0103ri: schimbarea \u00eens\u0103\u0219i popula\u021biei majoritare \u00eentr-un melanj de religii \u0219i culturi incompatibile \u00eentre ele, u\u0219or de controlat prin inerentele sale conflicte interne. Ceva ce va garanta c\u0103 niciodat\u0103 popula\u021bia nu se va mai coagula \u00eentr-o stavil\u0103 \u00een fa\u021ba absorbirii \u00een neantul global. E greu s\u0103 mai respingi realitatea \u00eenlocuirii ca \u201eteorie a conspira\u021biei\u201d, c\u00e2nd genera\u021bia care particip\u0103 la <a href=\"https:\/\/www.edupedu.ro\/cel-mai-mic-numar-de-inscrisi-la-examenul-de-bacalaureat-din-ultimii-cel-putin-20-de-ani-aproape-un-sfert-din-elevii-care-au-inceput-clasa-a-xii-a-in-septembrie-nu-au-ajuns-in-bac-2025\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">bacalaureat a sc\u0103zut sub 100.000<\/a> \u0219i guvernan\u021bii acord\u0103 <a href=\"https:\/\/www.profit.ro\/stiri\/economie\/romania-peste-140-000-angajati-straini-dupa-ultimii-3-ani-acordat-sute-mii-permise-cei-multi-nepal-sri-lanka-turcia-india-multi-pleaca-rapid-tari-ue-isi-lasa-angajatorul-ochii-soare-22097736\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">peste 100.000 de permise de \u0219edere anual<\/a> pentru africani, indieni, arabi, turci \u0219i asiatici.<\/p>\n<p>Citi\u021bi restul articolului pe <a href=\"https:\/\/evadare.ro\/politica\/1-contra-revolutia\/\">Evadare<\/a><\/p>\n<\/div>\n<div class=\"share-post\"><span class=\"share-text\">Share<\/span><\/p>\n<ul class=\"flat-social\">\n<li><a href=\"http:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=79698\" class=\"social-facebook\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Facebook<\/span><\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=Contra-Revolutia&amp;url=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=79698\" class=\"social-twitter\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Twitter<\/span><\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/pinterest.com\/pin\/create\/button\/?url=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=79698&amp;description=Contra-Revolutia&amp;media=https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/oras_martir-1.jpg\" class=\"social-pinterest\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Pinterest<\/span><\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<p> Source URL: https:\/\/www.incorectpolitic.com\/contra-revolutia\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Contra-Revolutia Incorect Politic Iulie 17, 2025 Contra-Revolu\u021bia Via Evadare: (Parte din seria: \u201eLegile cenzurii, ca inginerie social\u0103\u201d) Aceast\u0103 serie de articole \u00ee\u0219i propune s\u0103 treac\u0103 \u00een revist\u0103 legile care au restr\u00e2ns libertatea de exprimare dup\u0103 1989 \u0219i s\u0103 demonstreze urm\u0103toarele teze: Restr\u00e2ngerea libert\u0103\u021bii nu e o problem\u0103 marginal\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i nu e o preocupare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":803312,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[95],"class_list":["post-803311","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-incorectpolitic-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/803311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=803311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/803311\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/803312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=803311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=803311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=803311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}