{"id":802858,"date":"2025-10-02T18:26:24","date_gmt":"2025-10-02T15:26:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802858"},"modified":"2025-10-02T18:26:24","modified_gmt":"2025-10-02T15:26:24","slug":"petrache-poenaru-haiduc-pandur-academician-creator-al-tricolorului-si-al-primului-ziar-romanesc-inventator-al-stiloului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802858","title":{"rendered":"PETRACHE POENARU: Haiduc, pandur, academician, creator al tricolorului \u0219i al primului ziar rom\u00e2nesc, inventator al stiloului – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

PETRACHE POENARU: Haiduc, pandur, academician, creator al tricolorului \u0219i al primului ziar rom\u00e2nesc, inventator al stiloului<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nOctombrie 2, 2025<\/p>\n

\"PETRACHE<\/a><\/p>\n

PETRACHE POENARU: Haiduc, pandur, academician, creator al tricolorului \u0219i al primului ziar rom\u00e2nesc, inventator al stiloului<\/strong><\/h2>\n

Via Certitudinea<\/a>:<\/em><\/p>\n

Pe 2 octombrie se\u00eemplinesc 150 de ani de la moartea lui Petrache Poenaru, personalitate uria\u0219\u0103 a primei jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea. Haiduc \u00een tinere\u0163e, apoi consilier al lui Tudor Vladimirescu, el este cel care a pus bazele primului ziar rom\u00e2nesc \u015fi a inventat stiloul.<\/p>\n

A fost membru titular al Academiei Rom\u00e2ne \u00eencep\u00e2nd din 1870, fondator al colegiilor na\u0163ionale din Bucure\u015fti \u015fi Craiova, a organizat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului na\u0163ional rom\u00e2nesc \u015fi a fost primul rom\u00e2n care a c\u0103l\u0103torit cu trenul. Iat\u0103 doar c\u00e2teva din lucrurile care se pot spune despre Petrache Poenaru.<\/p>\n

________________________<\/p>\n

Haiduc \u015fi pandur<\/strong><\/p>\n

Petrache Poenaru s-a n\u0103scut la data de 10 ianuarie 1799 in localitatea B\u0103ne\u0219ti din judetul V\u00e2lcea, \u00een apropiere de B\u0103lce\u0219ti. \u015ei-a f\u0103cut studiile la Craiova, la \u015ecoal\u0103 Obedeanu, cea mai veche institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Oltenia, ctitorit\u0103 \u00een 1759 de boierul Constantin Obedeanu \u015fi oficializat\u0103 ca \u015fcoal\u0103 public\u0103, prin hrisov domnesc, de Alexandru Ipsilanti, la 26 aprilie 1775.<\/p>\n

La nici 22 de ani, t\u00e2n\u0103rul gr\u0103m\u0103tic Petrache Poenaru, las\u0103 c\u0103limar\u0103 cu cerneal\u0103 de-o parte \u015fi intr\u0103 \u00eentr-o ceat\u0103 de haiduci, al\u0103turi de care se \u00eenroleaz\u0103 \u00een oastea lui Tudor Vladimirescu.<\/p>\n

La prima lupta \u00eens\u0103, ceilal\u0163i haiduci \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 t\u00e2n\u0103rul Poenaru nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu lumea armelor, ne\u0219tiind s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 nici hangerul, nici pistolul. Afl\u00e2nd c\u0103 e un intelectual ei \u00eel prezint\u0103, spre amuzament, lui Tudor Vladimirescu.<\/p>\n

Tudor este \u00eenc\u00e2ntat \u00eens\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi poten\u0163ialul ie\u015fit din comun al t\u00e2n\u0103rului \u015fi-i propune s\u0103 i se al\u0103ture, lucru primit cu entuziasm de Poenaru. Ajunge, \u00een numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, consilierul de tain\u0103 al lui Tudor Vladimirescu \u015fi \u015fef al cancelariei sale.<\/p>\n

\u201eFoaia de propagand\u0103\u201d, primul ziar rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n

Con\u015ftient c\u0103 o lupta se c\u00e2\u015ftig\u0103 nu numai prin \u00een\u0103l\u0163imea idealurilor \u015fi for\u0163\u0103 armelor, ci \u015fi printr-o bun\u0103 popularizare a cauzei, Petrache Poenaru \u00eei propune lui Tudor Vladimirescu tip\u0103rirea unui ziar care s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor dorin\u0163ele \u015fi scopurile armatei de panduri. Tudor accept\u0103 \u015fi astfel ia na\u015ftere primul ziar rom\u00e2nesc, \u201eFoaia de propagand\u0103\u201d<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Creatorul primului tricolor<\/strong><\/p>\n

De\u015fi istoria drapelului na\u0163ional al Rom\u00e2niei este \u00eenc\u0103 neclar\u0103, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate rom\u00e2ne de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care l-a adus definitiv \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor, concep\u00e2nd primul drapel modern.<\/p>\n

Pe steagul lui sunt reprezenta\u0163i, \u00een partea de sus, Sf\u00e2ntului Gheorghe (dreapta), Sf\u00e2ntul Teodor (st\u00eeng\u0103) \u015fi icoan\u0103 Sfintei Treimi (la mijloc), iar \u00een partea de jos acvila cruciat\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de lauri (stema \u0163\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti). L\u00e2ng\u0103 aceasta din urm\u0103, de-a dreapta \u015fi de-a st\u00e2nga, se afl\u0103 inscrip\u0163ia votiv\u0103, scris\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 cu litere chirilice. P\u00e2nz\u0103 drapelului este aurie, dispunerea fiind ca cea a steagurilor de ast\u0103zi, iar hampa avea \u00een v\u00e2rf un cap de suli\u0163\u0103, de asemenea auriu, ca mai toate drapelele militare ale epocii. Aspectul cel mai interesant al acestui drapel este utilizarea celor trei culori (ro\u015fu, galben \u015fi albastru) ce aveau s\u0103 devin\u0103 \u00een cur\u00e2nd culorile simbol ale drapelului na\u0163ional. E vorba de trei ciucuri lungi, prin\u015fi precum cravatele de steag, at\u00e2rn\u00e2nd de la v\u00e2rful de lance \u00een jos. Unul este \u00eempletit din m\u0103tase ro\u015fie \u015fi galben\u0103, al doilea, din m\u0103tase galben\u0103 \u015fi albastr\u0103, iar al treilea, din m\u0103tase albastr\u0103 \u015fi ro\u015fie.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Poenaru realizeaz\u0103 astfel, ca stindard al armatei lui Tudor Vladimirescu, primul drapel modern, \u00eenlocuind steagul vechi foarmat din dou\u0103 buc\u0103\u0163i p\u0103trate de p\u00e2nz\u0103 (alb-albastru). Preluat apoi \u015fi de pa\u015fopti\u015fti, tricolorul devine, din 1881, drapel na\u0163ional.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare pre\u021b \u00een pere\u021bii casei unuia dintre fii s\u0103i, unde steagul a stat peste o sut\u0103 de ani. Dup\u0103 care, un urma\u0219 al\u00a0s\u0103u \u00eel va dona statului rom\u00e2n, iar azi este expus la muzeul Cercului Militar Central Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u201eCondeiul port\u0103re\u021b f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, alimentandu-se \u00eensu\u015fi cu cerneal\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a \u00een armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu nu a fost lipsit\u0103 de pericole, t\u00e2n\u0103rul Poenaru fiind \u00een mai multe r\u00e2nduri aproape de moarte. Tudor \u00eel sf\u0103tuie\u0219te \u0219i insist\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ar\u0103 pentru a-\u0219i continua studiile, fiind astfel mult mai de folos neamului.<\/p>\n

Atitudinea responsabil\u0103 a lui Tudor Vladimirescu fa\u021b\u0103 de t\u00e2n\u0103rul intelectual, sesizarea valorii acestuia \u0219i protec\u021bia pe care i-a acordat-o dezv\u0103luie o dimensiune valoric\u0103 necunoscut\u0103, m\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i rafinat\u0103, a celui care a condus r\u0103zboiul \u021b\u0103r\u0103nesc anti-xenocratic de la 1821.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Subven\u021bionat de Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru nu pleac\u0103 \u00eens\u0103 imediat, ci abia \u00een 1822, c\u00e2nd ob\u021bine o burs\u0103 de studii la \u0218coala Tehnic\u0103 din Viena \u0219i Berlin. Aici \u00eenva\u021b\u0103 despre o seama de instrumente tehnice noi la vremea aceea: \u0219ublere, micrometre etc. \u00cen 1826 prime\u0219te o alt\u0103 burs\u0103 francez\u0103 de data asta, \u0219i \u00ee\u0219i completeaz\u0103 studiile la Ecole Polytechnique din Paris. Aici studiaza topografia si geodezia.<\/p>\n

\u00cen timpul studiilor breveteaz\u0103 primul toc rezervor, din lume, mai \u00eent\u00e2i la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul \u201eCondeiul port\u0103re\u021b f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, alimentandu-se \u00eensu\u015fi cu cerneal\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

Aceast\u0103 inven\u0163ie a revolu\u0163ionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de miliarde de oameni.<\/p>\n

Tocul cu rezervor de cerneal\u0103 \u201ePoenaru\u0103 elimina zg\u00e2rieturile de pe h\u00e2rtie \u015fi scurgerile nedorite de cerneal\u0103 \u015fi propunea solu\u0163ii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea p\u0103r\u0163ilor componente, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure un flux constant al cernelii \u015fi posibilitatea \u00eenlocuirii unor piese.<\/p>\n

A fost primul toc cu rezervor de cerneal\u0103, din lume, precursorul stiloului realizat, \u00een 1863, de Brissant \u015fi Coffin \u015fi perfec\u0163ionat, \u00een 1884, de Watterman.<\/p>\n

Primul rom\u00e2n care a c\u0103l\u0103torit cu trenul<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 terminarea studiilor ajunge \u00een Anglia unde la la 15 septembrie 1830 se deschidea prima cale ferat\u0103 din lume, \u00eentre Liverpool \u015fi Manchester.<\/p>\n

La 27 octombrie 1831 t\u00e2n\u0103rul Petrache Poenaru, spunea printre altele: \u201eAm f\u0103cut aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului\u2026 dou\u0103zeci de tr\u0103suri legate unele cu altele, \u00eenc\u0103rcate cu 240 de persoane sunt trase deodat\u0103 de o singur\u0103 ma\u015fin\u0103 cu aburi\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

Activitate intens\u0103 pentru \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00centors \u00een \u0163ar\u0103, la \u00eenceputul anului 1832, a fost numit profesor de fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103 la \u015fcoala Sf. Sava, iar \u00eentre 1832 \u015fi 1847 a fost director general al \u015ecolilor din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen anul 1834 este \u00eennobilat, c\u0103p\u0103t\u00e2nd titlul de \u201eAg\u0103\u201d. A fost unul dintre animatorii moderniz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103; \u015fi-a adus contribu\u0163ia la \u00eenfiin\u0163area, \u00een 1833, de cursuri speciale de matematici superioare, geodezie, mecanic\u0103, arhitectur\u0103, agricultur\u0103 \u015fi silvicultur\u0103. A creat dou\u0103 clase cu profil ingineresc pe care le-a \u00eenzestrat cu manuale \u015fi aparatur\u0103.<\/p>\n

Se remarc\u0103 prin cercet\u0103ri de matematic\u0103, sericicultur\u0103, meteorologie. La ini\u0163iativa lui, \u00een 1836, se organizeaz\u0103 primele observa\u0163ii meteorologice sistematice, la Bucure\u015fti, pentru determinarea temperaturii, presiunii \u015fi umezelii aerului. Introduce primele cursuri de algebr\u0103 \u015fi geometrie, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, traduc\u00e2nd dou\u0103 tratate:\u201eGeometria\u201d<\/em> lui Adrien Marie Legendre, \u00een 1837, \u015fi \u201eAlgebra<\/em>\u201d lui Appeltauer, \u00een 1841. Din 1870 a devenit membru al Academiei Rom\u00e2ne, iar din 1872, pre\u015fedinte al \u201eSociet\u0103\u0163ii pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura poporului rom\u00e2n\u201d<\/strong>.<\/p>\n

La 1838, Petrache Poenaru \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015fcolile publice s\u0103te\u015fti din Muntenia. Num\u0103rul lor se ridic\u0103 treptat p\u00e2n\u0103 la 2.236 de asemenea a\u015fez\u0103minte, \u00een anul revolu\u0163iei pa\u015foptiste. \u015ecolile s\u0103te\u015fti au fost desfiin\u0163ate de \u201ecaimacamia\u201d reac\u0163ionar\u0103 instaurat\u0103 dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u0163iei de la 1848.
\nDup\u0103 Unirea Principatelor, Petrache Poenaru particip\u0103 intens la via\u0163a public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alc\u0103tuie\u015fte textul \u201eLegii instruc\u0163iunii publice\u201d de la 1864.<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Acest mare \u201eacquis\u201d european din secolul XIX, adic\u0103 modelul fiducial \u201el\u2019\u00c9cole polytechnique\u201d, implementat de Petrache Poenaru \u00een Rom\u00e2nia, va genera \u00een 1890 impulsul pentru fondarea revistei \u201eGazeta Matematic\u0103\u201d, apreciat\u0103 de filosoful Nae Ionescu.<\/p>\n

\u00cen discursul de recep\u0163ie de la primirea \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 Petrache Poenaru avea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201ecele 5 luni c\u00e2t am fost pandur \u015fi haiduc mi-au schimbat complet destinul \u015fi voi p\u0103stra toat\u0103 via\u0163\u0103 \u00een inima acele clipe m\u0103re\u0163e\u201d<\/em>.<\/p>\n

S-a stins din via\u021b\u0103 la 2 octombrie 1875, la v\u00e2rsta de 76 de ani, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o oper\u0103 social\u0103 cu efecte p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n