{"id":802708,"date":"2025-10-24T06:11:56","date_gmt":"2025-10-24T03:11:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802708"},"modified":"2025-10-24T06:11:56","modified_gmt":"2025-10-24T03:11:56","slug":"falimentul-spectrului-de-ce-dreapta-liberala-este-impostura-materialismului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802708","title":{"rendered":"Falimentul Spectrului: De ce “dreapta” liberal\u0103 este impostura materialismului – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Falimentul Spectrului: De ce \u201cdreapta\u201d liberal\u0103 este impostura materialismului<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Octavian Dimarescu
Incorect Politic<\/strong>
\nOctombrie 24, 2025<\/p>\n

Falimentul Spectrului: De ce \"dreapta\" liberal\u0103 este impostura materialismului<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Not\u0103 introductiv\u0103 asupra terminologiei: De\u0219i se va argumenta \u00een cele ce urmeaz\u0103 c\u0103 \u00eentreaga ax\u0103 politic\u0103 \u201cst\u00e2nga-dreapta\u201d este o euristic\u0103 inadecvat\u0103 \u0219i dep\u0103\u0219it\u0103, termenul \u201com de dreapta\u201d (sau \u201cAdev\u0103rata Dreapta\u201d) va fi totu\u0219i folosit \u00een acest eseu. Aceast\u0103 alegere este deliberat\u0103, nu pentru a valida dihotomia actual\u0103, ci pentru a re-contextualiza termenul \u00een sensul s\u0103u originar, pre-iluminist \u2013 un sens care define\u0219te o viziune despre lume bazat\u0103 pe tradi\u021bie, ordine organic\u0103 \u0219i principii transcendente, \u00een total\u0103 opozi\u021bie cu accep\u021biunea sa modern\u0103, care a fost redus\u0103 la simplul liberalism economic.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Orice analiz\u0103 onest\u0103 a peisajului ideologic contemporan trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu o demolare. Trebuie s\u0103 punem sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i funda\u021bia pe care se sprijin\u0103 \u00eentregul discurs public: dihotomia \u201cst\u00e2nga-dreapta\u201d. Aceast\u0103 clasificare, acceptat\u0103 aproape universal ca o axiom\u0103 a realit\u0103\u021bii politice, nu este altceva dec\u00e2t o construc\u021bie intelectual\u0103 fundamental defectuoas\u0103, o contingen\u021b\u0103 istoric\u0103 a c\u0103rei putere explicativ\u0103 s-a erodat p\u00e2n\u0103 la irelevan\u021b\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, persisten\u021ba ei serve\u0219te ast\u0103zi ca un puternic instrument de obfusc are, o capcan\u0103 semantic\u0103 ce \u00eempiedic\u0103 articularea oric\u0103rei opozi\u021bii reale la consensul materialist dominant.<\/p>\n

Genealogia acestei iluzii este binecunoscut\u0103, dar rareori analizat\u0103 \u00een profunzimea ei. Ea \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-un detaliu spa\u021bial, aproape banal, al Adun\u0103rii St\u0103rilor Generale din Fran\u021ba, \u00een 1789. \u00cen acea sal\u0103, \u00een pragul disolu\u021biei Vechiului Regim, s-a produs o cristalizare fizic\u0103 a conflictului ideologic: la dreapta Regelui s-au a\u0219ezat aristocra\u021bia \u0219i clerul, ap\u0103r\u0103torii ordinii tradi\u021bionale, ai Tronului \u0219i Altarului. La st\u00e2nga, s-a a\u0219ezat Starea a Treia, burghezia ascendent\u0103, purt\u0103toarea proiectului iluminist, ra\u021bionalist \u0219i, \u00een esen\u021b\u0103, anti-tradi\u021bional.<\/p>\n

Este crucial de \u00een\u021beles c\u0103 aceast\u0103 dihotomie ini\u021bial\u0103 avea un sens precis. Era o lupt\u0103 \u00eentre dou\u0103 viziuni despre lume incompatibile: una bazat\u0103 pe legitimitate transcendent\u0103<\/b>, pe o ordine ierarhic\u0103 organic\u0103, pe datoria mo\u0219tenit\u0103 \u0219i pe primatul spiritualului; cealalt\u0103, bazat\u0103 pe ra\u021biunea uman\u0103 autonom\u0103<\/b>, pe drepturi individuale abstracte, pe contractul social \u0219i pe primatul economicului. \u201cDreapta\u201d originar\u0103 era, prin urmare, anti-liberal\u0103, anti-capitalist\u0103 (\u00een sensul modern al finan\u021bei) \u0219i profund ierarhic\u0103. \u201cSt\u00e2nga\u201d originar\u0103 era liberal\u0103, individualist\u0103 \u0219i ra\u021bionalist\u0103.<\/p>\n

Problema a ap\u0103rut atunci c\u00e2nd aceast\u0103 ax\u0103, specific\u0103 Fran\u021bei anului 1789, a fost extrapolat\u0103 abuziv pentru a descrie conflictele total diferite ale secolelor urm\u0103toare.<\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea, odat\u0103 cu triumful liberalismului burghez \u0219i cu explozia Revolu\u021biei Industriale, axa s-a reconfigurat. \u201cSt\u00e2nga\u201d originar\u0103 (liberalismul) devenise noul establishment<\/i>. \u00cen opozi\u021bie cu ea, a ap\u0103rut o nou\u0103<\/i> st\u00e2ng\u0103: socialismul \u0219i, ulterior, marxismul. Aceast\u0103 nou\u0103 st\u00e2ng\u0103 nu contesta premisa materialist\u0103 a liberalismului; dimpotriv\u0103, o accepta \u00een totalitate. Conflictul nu mai era \u00eentre transcendent \u0219i material, ci o disput\u0103 \u00een interiorul<\/i> materialismului: cine ar trebui s\u0103 controleze mijloacele de produc\u021bie? Individul antreprenor (noua \u201cdreapt\u0103\u201d liberal\u0103) sau colectivul birocratic (noua \u201cst\u00e2ng\u0103\u201d socialist\u0103)? Vechea \u201cDreapt\u0103\u201d tradi\u021bional\u0103, monarhist\u0103 \u0219i religioas\u0103, fusese deja marginalizat\u0103, devenind o pies\u0103 de muzeu.<\/p>\n

Secolul XX a complicat \u0219i mai mult lucrurile, introduc\u00e2nd \u201cmon\u0219trii\u201d ideologici ai fascismului \u0219i na\u021bional-socialismului. Incapabil s\u0103 le clasifice, discursul public a recurs la o gimnastic\u0103 intelectual\u0103 absurd\u0103. Deoarece erau anti-comuniste, aceste mi\u0219c\u0103ri au fost etichetate drept \u201cextrem\u0103 dreapta\u201d. Aceasta este o falsificare grosolan\u0103. Cu etatismul lor radical, cu politicile economice socializante (de\u0219i pe baze na\u021bionale, nu interna\u021bionaliste), cu dispre\u021bul lor pentru liberalismul laissez-faire<\/i> \u0219i cu natura lor revolu\u021bionar\u0103, de mas\u0103, aceste mi\u0219c\u0103ri erau, \u00een multe privin\u021be, erezii ale st\u00e2ngii, nicidecum o continuare a Dreptei tradi\u021bionale, contra-revolu\u021bionare, a lui de Maistre sau Bonald.<\/p>\n

R\u0103zboiul Rece a adus simplificarea final\u0103 \u0219i cea mai distructiv\u0103. Lumea a fost redus\u0103 la un binarism absolut: \u201cLumea Liber\u0103\u201d (capitalismul liberal condus de SUA) versus \u201cBlocul Comunist\u201d (socialismul de stat condus de URSS). \u00cen aceast\u0103 schem\u0103, \u201cdreapta\u201d a devenit sinonim absolut cu capitalismul, pia\u021ba liber\u0103 \u0219i alian\u021ba american\u0103, iar \u201cst\u00e2nga\u201d cu socialismul \u0219i planificarea centralizat\u0103. Orice alt\u0103 viziune \u2013 na\u021bionalismul suveranist, tradi\u021bionalismul religios, a treia cale corporatist\u0103 \u2013 a fost anihilat\u0103 conceptual, for\u021bat\u0103 s\u0103 aleag\u0103 o tab\u0103r\u0103 \u00een acest conflict global \u00eentre dou\u0103 forme de materialism.<\/p>\n

Apoi, \u00een 1989, zidul a c\u0103zut. Uniunea Sovietic\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it. A urmat momentul hegelian al \u201cSf\u00e2r\u0219itului Istoriei\u201d, triumful aparent definitiv al democra\u021biei liberale \u0219i al capitalismului global. \u0218i aici, \u00een contextul rom\u00e2nesc, capcana semantic\u0103 s-a \u00eenchis cu o for\u021b\u0103 devastatoare.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103, dihotomia st\u00e2nga-dreapta a fost importat\u0103 ca un \u201cpachet\u201d ideologic la cheie, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu realit\u0103\u021bile sau tradi\u021biile locale. A fost o etichetare pur\u0103 \u0219i goal\u0103. \u201cSt\u00e2nga\u201d a fost desemnat\u0103 ca fiind FSN\/PDSR, considerat\u0103 mo\u0219tenitoarea birocra\u021biei comuniste. \u201cDreapta\u201d a fost alocat\u0103 partidelor \u201cistorice\u201d re\u00eenfiin\u021bate (PN\u021aCD, PNL) \u0219i noilor forma\u021biuni liberale.<\/p>\n

Dar ce a urmat? O curs\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 tabere pentru a implementa acela\u0219i program fundamental<\/i>. Tranzi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 nu a fost o lupt\u0103 \u00eentre \u201cst\u00e2nga\u201d \u0219i \u201cdreapta\u201d, ci un consens al elitelor post-comuniste \u00een direc\u021bia unui singur proiect: dezmembrarea rapid\u0103 a suveranit\u0103\u021bii economice, privatizarea \u00een mas\u0103 (adesea pr\u0103d\u0103toare) a activelor statului, lichidarea industriei na\u021bionale sub pretextul \u201cnecompetitivit\u0103\u021bii\u201d \u0219i integrarea necondi\u021bionat\u0103 \u00een structurile economice (FMI, Banca Mondial\u0103, UE) \u0219i militare (NATO) globale.<\/p>\n

A\u0219a-zisa \u201cdreapt\u0103\u201d (guvernarea CDR, de exemplu) a fost pur \u0219i simplu mai entuziast\u0103 \u0219i mai dogmatic\u0103 \u00een aplicarea \u201cterapiei de \u0219oc\u201d neoliberale. A\u0219a-zisa \u201cst\u00e2ng\u0103\u201d (guvernarea PDSR) a f\u0103cut exact acela\u0219i lucru, doar c\u0103 \u00eentr-un ritm poate mai lent \u0219i cu un discurs social mai pronun\u021bat, \u00een timp ce \u00ee\u0219i consolida re\u021belele clientelare (\u201cbaronii locali\u201d) pe ruinele industriei de stat. Lupta nu a fost ideologic\u0103; a fost o competi\u021bie pentru cine anume gestioneaz\u0103 lichidarea. Ambele tabere au fost, \u00een esen\u021b\u0103, liberale din punct de vedere economic \u0219i progresiste din punct de vedere social (\u00een sensul accept\u0103rii necondi\u021bionate a normelor occidentale).<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een 2025, axa este complet moart\u0103. Un guvern de \u201cmare coali\u021bie\u201d PSD-PNL-USR (st\u00e2nga \u0219i dreapta mainstream) guverneaz\u0103 \u00eempreun\u0103, aplic\u00e2nd acela\u0219i program tehnocrat dictat de la Bruxelles \u0219i Washington. Diferen\u021bele dintre ele sunt pur cosmetice, \u021bin\u00e2nd de managementul clientelei de partid.<\/p>\n

Prin urmare, persisten\u021ba acestei axe serve\u0219te unui singur scop: acela de a neutraliza orice opozi\u021bie real\u0103. Orice critic\u0103 la adresa globalismului, a sistemului financiar interna\u021bional, a politicilor de privatizare sau a pierderii suveranit\u0103\u021bii este imediat etichetat\u0103 de establishment (indiferent c\u0103 e de \u201cst\u00e2nga\u201d sau \u201cdreapta\u201d) drept \u201cextremism\u201d, \u201cpopulism\u201d sau \u201cna\u021bionalism\u201d, sco\u021b\u00e2nd-o din sfera dezbaterii legitime. Spectrul st\u00e2nga-dreapta a devenit o cu\u0219c\u0103.<\/p>\n

Pentru a putea g\u00e2ndi o alternativ\u0103, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 evad\u0103m din aceast\u0103 \u00eenchisoare terminologic\u0103. Trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 mai juc\u0103m jocul lor \u0219i s\u0103 redefinim termenii. Primul pas este s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat alternativa la Homo Economicus<\/i>, omul redus la produc\u021bie \u0219i consum. Aceast\u0103 alternativ\u0103 este conceptul pe care \u00eel vom explora: Homo Gent\u012blicius<\/i>, omul \u00eenr\u0103d\u0103cinat.<\/p>\n

At\u00e2t \u201cst\u00e2nga\u201d socialist\u0103, c\u00e2t \u0219i \u201cdreapta\u201d liberal-capitalist\u0103, a\u0219a cum se manifest\u0103 ele \u00een modernitate, pornesc de la aceea\u0219i premis\u0103: o defini\u021bie reduc\u021bionist\u0103 a omului. Pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 \u00eenchisoare semantic\u0103, nu este suficient doar s\u0103 critic\u0103m spectrul politic; trebuie s\u0103 atac\u0103m r\u0103d\u0103cina problemei, care este una de natur\u0103 antropologic\u0103. \u00centrebarea fundamental\u0103 nu este \u201ccum administr\u0103m economia?\u201d, ci \u201cce este Omul?\u201d.<\/p>\n

Modernitatea, \u00een toate formele sale, a r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare printr-un singur concept: Homo Economicus<\/i>. Acesta este omul redus la o func\u021bie de produc\u021bie \u0219i consum. Aceast\u0103 viziune nu este o simpl\u0103 teorie economic\u0103; este o dogm\u0103 metafizic\u0103 ce st\u0103 la baza \u00eentregii noastre civiliza\u021bii.<\/p>\n

Homo Economicus<\/i> este, prin defini\u021bie, un atom. El este individul abstract, pre-social, teoretizat de ilumini\u0219ti precum Locke sau Hobbes. Este un individ \u201celiberat\u201d \u2013 adic\u0103 smuls \u2013 din orice context organic. El nu are neam, nu are istorie mo\u0219tenit\u0103, nu are datorii spirituale. Singurele sale leg\u0103turi sunt cele pe care le alege<\/i> \u00een mod voluntar, pe baz\u0103 contractual\u0103, pentru a-\u0219i maximiza utilitatea personal\u0103. Este un m\u0103nunchi de pofte \u0219i calcule ra\u021bionale.<\/p>\n

Aceast\u0103 antropologie fals\u0103 este piatra de temelie comun\u0103 at\u00e2t a capitalismului, c\u00e2t \u0219i a comunismului. Pentru capitalismul liberal<\/b>, Homo Economicus<\/i> este eroul. El este \u201cantreprenorul\u201d sau \u201cconsumatorul ra\u021bional\u201d. \u00centregul sistem este construit pentru a-i servi acestuia \u201cinteresul propriu\u201d (un eufemism pentru l\u0103comie), postulat fiind c\u0103 urm\u0103rirea egoist\u0103 a profitului de c\u0103tre fiecare atom va duce, printr-o \u201cm\u00e2n\u0103 invizibil\u0103\u201d, la binele colectiv. Pentru acest sistem, orice \u00eel leag\u0103 pe om \u2013 tradi\u021bia, familia extins\u0103, datoria fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u2013 este un obstacol \u00een calea eficien\u021bei pie\u021bei \u0219i a mobilit\u0103\u021bii for\u021bei de munc\u0103.<\/p>\n

Pentru marxism<\/b>, Homo Economicus<\/i> este victima. El este \u201cproletarul\u201d. Marx nu a contestat niciodat\u0103 defini\u021bia materialist\u0103 a omului; el a dus-o la extrem. Pentru Marx, omul este<\/i> \u00een mod exclusiv rela\u021biile sale de produc\u021bie. Con\u0219tiin\u021ba sa este determinat\u0103 de clasa sa economic\u0103. Nu exist\u0103 suflet, nu exist\u0103 Dumnezeu, nu exist\u0103 patrie \u2013 acestea sunt doar \u201csuprastructuri\u201d, iluzii menite s\u0103 mascheze lupta economic\u0103 fundamental\u0103.<\/p>\n

Astfel, \u00eentregul secol XX a fost o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 \u00eentre dou\u0103 secte ale aceleia\u0219i religii materialiste, ambele vener\u00e2nd acela\u0219i idol \u2013 Omul Economic.<\/p>\n

\u00cen opozi\u021bie total\u0103 cu aceast\u0103 viziune se afl\u0103 antropologia tradi\u021bional\u0103, pe care o vom numi Homo Gent\u012blicius<\/i>.<\/p>\n

Termenul provine din latinescul gens<\/i>, un concept mult mai profund dec\u00e2t \u201cfamilia\u201d. Gens<\/i> \u00eenseamn\u0103 neam, semin\u021bie, stirpe, clan \u2013 linia de s\u00e2nge \u0219i de spirit care leag\u0103 un individ de str\u0103mo\u0219ii s\u0103i \u0219i de urma\u0219ii s\u0103i. Homo Gent\u012blicius<\/i> este omul \u00eenr\u0103d\u0103cinat. El nu este un atom; el este o verig\u0103 \u00eentr-un lan\u021b.<\/p>\n

Defini\u021bia sa este radical diferit\u0103 de cea a omului modern:<\/p>\n

    \n
  1. Identitatea este primit\u0103, nu creat\u0103.<\/b> Omul modern crede \u00een mitul \u201cauto-crea\u021biei\u201d (self-made man). Homo Gent\u012blicius<\/i> \u0219tie c\u0103 se na\u0219te \u00eentr-o<\/i> realitate dat\u0103. El mo\u0219tene\u0219te o limb\u0103 pe care nu a inventat-o, o credin\u021b\u0103 pe care nu a formulat-o, un p\u0103m\u00e2nt pe care nu l-a cucerit singur \u0219i, cel mai important, un set de datorii \u0219i onoare. Identitatea sa nu este o alegere de consum, ci o mo\u0219tenire care trebuie ap\u0103rat\u0103.<\/li>\n
  2. Este definit de rela\u021bii organice, nu contractuale.<\/b> Leg\u0103turile sale fundamentale \u2013 cu familia, cu neamul, cu p\u0103m\u00e2ntul (glia) \u2013 nu sunt contracte voluntare. Ele sunt leg\u0103minte. El nu poate \u201cdemisiona\u201d din familia sa, a\u0219a cum ar p\u0103r\u0103si un loc de munc\u0103. Aceste leg\u0103turi primeaz\u0103 asupra interesului s\u0103u personal.<\/li>\n
  3. Este un om ierarhic.<\/b> Spre deosebire de Homo Economicus<\/i>, care este \u201cegal\u201d \u00een atomizarea sa, Homo Gent\u012blicius<\/i> tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o ordine ierarhic\u0103 natural\u0103: copilul ascult\u0103 de p\u0103rinte, ucenicul de maestru, soldatul de comandant, omul de Dumnezeu. Aceast\u0103 ierarhie nu este opresiv\u0103, ci ordonatoare; ea este structura care permite virtu\u021bii \u0219i onoarei s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103.<\/li>\n
  4. Scopul s\u0103u este transcendent, nu material.<\/b> Scopul vie\u021bii pentru Homo Economicus<\/i> este acumularea (de bog\u0103\u021bie, de experien\u021be, de pl\u0103cere). Scopul vie\u021bii pentru Homo Gent\u012blicius<\/i> este m\u00e2ntuirea, onoarea neamului \u0219i l\u0103sarea unei mo\u0219teniri intacte genera\u021biei urm\u0103toare.<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0<\/p>\n

    Acest conflict antropologic nu este o teorie abstract\u0103, ci b\u0103t\u0103lia central\u0103 a lumii moderne. Sistemul globalist, pentru a func\u021biona, trebuie<\/strong> s\u0103-l distrug\u0103 sistematic pe Homo Gent\u012blicius<\/i>. Are nevoie de o mas\u0103 global\u0103 de consumatori \u0219i muncitori inter\u0219anjabili, mobili, f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini, f\u0103r\u0103 loialit\u0103\u021bi etnice sau religioase, care s\u0103 poat\u0103 fi muta\u021bi oriunde cere pia\u021ba. Un om care \u00ee\u0219i iube\u0219te p\u0103m\u00e2ntul nu va pleca s\u0103 lucreze pentru un salariu mai mare \u00een alt col\u021b al lumii. Un om care are o familie puternic\u0103 este mai pu\u021bin dependent de stat sau de corpora\u021bie. Un om care crede \u00een Dumnezeu este mai pu\u021bin susceptibil la a-\u0219i g\u0103si m\u00e2ntuirea \u00een consum.<\/p>\n

    De aceea, for\u021bele modernit\u0103\u021bii \u2013 fie c\u0103 se numesc progresism de st\u00e2nga sau capitalism libertarian de dreapta \u2013 lucreaz\u0103 \u00een sinergie pentru a dizolva leg\u0103turile organice: atac\u0103 familia tradi\u021bional\u0103, promoveaz\u0103 individualismul radical, ridiculizeaz\u0103 credin\u021ba, \u00eencurajeaz\u0103 urbanizarea depersonalizat\u0103 \u0219i detest\u0103 suveranitatea na\u021bional\u0103.<\/p>\n

    Acesta este conflictul real. Este lupta dintre Homo Gent\u012blicius<\/i> \u0219i Homo Economicus<\/i>. Este, \u00een termeni spirituali, lupta fundamental\u0103 pe care Hristos a identificat-o:<\/p>\n

    \n

    Nu pute\u021bi sluji lui Dumnezeu \u0219i lui Mammon.<\/em><\/p>\n

    \u2014 Evanghelia dup\u0103 Matei<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

    \u00cen contextul rom\u00e2nesc, aceast\u0103 tragedie antropologic\u0103 este de o claritate izbitoare. Comunismul (st\u00e2nga materialist\u0103) a \u00eencercat s\u0103-l distrug\u0103 pe \u021b\u0103ranul rom\u00e2n \u2013 chintesen\u021ba lui Homo Gent\u012blicius<\/i>, omul legat de p\u0103m\u00e2nt (glie) \u0219i de biseric\u0103 (altar). Prin colectivizare, l-a smuls din r\u0103d\u0103cini, l-a mutat for\u021bat la bloc \u0219i a \u00eencercat s\u0103-l transforme \u00eentr-un proletar industrial, un Homo Economicus<\/i> socialist.<\/p>\n

    Apoi, dup\u0103 1989, capitalismul globalist (dreapta materialist\u0103) a venit s\u0103 termine treaba. A distrus industria \u00een care lucra fostul \u021b\u0103ran, l-a deposedat de bruma de proprietate \u0219i i-a oferit singura \u201clibertate\u201d: aceea de a deveni un Homo Economicus<\/i> capitalist. Adic\u0103, fie un consumator \u00eendatorat la b\u0103nci \u00een marile ora\u0219e, fie, \u0219i mai tragic, un \u201cgastarbeiter\u201d, un lucr\u0103tor \u00een diaspora. Exodul a milioane de rom\u00e2ni este triumful final al lui Homo Economicus<\/i> asupra lui Homo Gent\u012blicius<\/i>: omul a fost complet smuls din p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u, din neamul s\u0103u, din limba sa, \u0219i transformat \u00eentr-o simpl\u0103 resurs\u0103 de munc\u0103 pe pia\u021ba global\u0103.<\/p>\n

    \u201cDreapta\u201d (PNL\/CDR) \u0219i \u201cSt\u00e2nga\u201d (FSN\/PDSR) au fost doar administratorii succesivi ai acestei mari disloc\u0103ri antropologice.<\/p>\n

    \u00cen\u021beleg\u00e2nd aceast\u0103 opozi\u021bie fundamental\u0103, putem vedea de ce o \u201cAdev\u0103rat\u0103 Dreapt\u0103\u201d nu poate fi niciodat\u0103 liberal\u0103 sau capitalist\u0103 \u00een sensul modern. O politic\u0103 a Adev\u0103ratei Drepte trebuie s\u0103 fie una care ap\u0103r\u0103 \u0219i reconstruie\u0219te \u00een mod activ condi\u021biile de existen\u021b\u0103 pentru Homo Gent\u012blicius<\/i>. Trebuie s\u0103 fie o politic\u0103 anti-materialist\u0103, care subordoneaz\u0103 economia binelui spiritual \u0219i na\u021bional.<\/p>\n

    \n

    Dumnezeu nu a creat o familie uman\u0103 format\u0103 din membri segrega\u021bi, disocia\u021bi, independen\u021bi unii de al\u021bii. Nu; El i-a vrut pe to\u021bi uni\u021bi prin leg\u0103tura iubirii totale fa\u021b\u0103 de El \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, prin dedicarea de sine pentru a se ajuta reciproc s\u0103 men\u021bin\u0103 intact\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103.<\/em><\/p>\n

    \u2014 Papa Pius al XII-lea<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

    Dac\u0103 Homo Gent\u012blicius<\/i> \u2013 omul \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een neam, p\u0103m\u00e2nt \u0219i credin\u021b\u0103 \u2013 este \u021binta strategic\u0103 a modernit\u0103\u021bii, sistemul economic pe care \u00eel numim generic \u201ccapitalism global\u201d este principalul s\u0103u instrument de distrugere. Dar termenul \u201ccapitalism\u201d este \u00een\u0219el\u0103tor de larg. Trebuie s\u0103 facem o distinc\u021bie fundamental\u0103, una pe care \u201cdreapta\u201d liberal\u0103 o ignor\u0103 cu obstina\u021bie: distinc\u021bia dintre proprietate\/\u00eentreprindere<\/b> \u0219i capitalismul financiar\/speculativ<\/b>.<\/p>\n

    Adev\u0103rata Dreapt\u0103, a\u0219a cum o definim aici, nu are nicio problem\u0103 cu proprietatea privat\u0103. Dimpotriv\u0103, o celebreaz\u0103. Me\u0219terul care de\u021bine propriul atelier, \u021b\u0103ranul care de\u021bine propria parcel\u0103 de p\u0103m\u00e2nt (distributismul), inginerul care \u00ee\u0219i fondeaz\u0103 propria fabric\u0103 \u2013 toate acestea sunt expresii s\u0103n\u0103toase ale creativit\u0103\u021bii umane \u0219i fundamente ale unei societ\u0103\u021bi stabile.<\/p>\n

    Inamicul nu este \u00eentreprinderea. Inamicul este sistemul care a ridicat la rang de virtute un p\u0103cat de moarte: cam\u0103ta.<\/p>\n

    \u00cen accep\u021biunea sa modern\u0103, edulcorat\u0103, cam\u0103ta (sau dob\u00e2nda) este prezentat\u0103 ca un mecanism benign: \u201cpre\u021bul banilor\u201d sau \u201ccompensa\u021bia pentru risc\u201d. Aceasta este o minciun\u0103 convenabil\u0103. \u00cen sensul s\u0103u tradi\u021bional, filozofic \u0219i teologic, cam\u0103ta este ceva mult mai sinistru: este p\u0103catul de a face bani din bani, de a pretinde un c\u00e2\u0219tig din nimic, de a multiplica \u00een mod steril un simbol numeric, divor\u021bat de orice produc\u021bie real\u0103, de orice munc\u0103 \u0219i de orice risc real.<\/p>\n

    Aristotel a condamnat-o pe motive filozofice: banii sunt un mijloc de schimb, nu au via\u021b\u0103 \u00een sine; a-i face s\u0103 \u201cse reproduc\u0103\u201d este \u00eempotriva naturii. \u00cens\u0103 condamnarea cea mai vehement\u0103 a venit din partea tradi\u021biei cre\u0219tine, at\u00e2t r\u0103s\u0103ritene, c\u00e2t \u0219i apusene.<\/p>\n

    \n

    Cam\u0103ta este \u0219i a fost \u00eentotdeauna, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un p\u0103cat de moarte, at\u00e2t conform legii naturale, c\u00e2t \u0219i legii scrise.<\/em><\/p>\n

    \u2014 Albertus Magnus<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

    De ce aceast\u0103 condamnare universal\u0103? Pentru c\u0103 Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi \u0219i marii teologi medievali, precum Toma de Aquino sau Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, au \u00een\u021beles ceva ce economistul modern refuz\u0103 s\u0103 vad\u0103: cam\u0103ta este o form\u0103 de sclavie abstract\u0103 \u0219i perpetu\u0103.<\/p>\n

    \n

    C\u0103ci nimic, nimic nu este mai josnic dec\u00e2t cam\u0103ta acestei lumi, nimic mai crud.<\/em><\/p>\n

    \u2014 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

    O recolt\u0103 proast\u0103, un accident sau o boal\u0103 sunt evenimente din lumea real\u0103, supuse providen\u021bei. Datoria bancar\u0103, \u00eens\u0103, nu este. Ea este o certitudine matematic\u0103, un algoritm care nu cunoa\u0219te mil\u0103, iertare sau odihn\u0103. Ea func\u021bioneaz\u0103 exponen\u021bial, devor\u00e2nd viitorul. Odat\u0103 prins \u00een acest mecanism, Homo Gent\u012blicius<\/i> \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie st\u0103p\u00e2nul muncii sale. El nu mai munce\u0219te pentru a-\u0219i hr\u0103ni familia sau pentru a-\u0219i onora neamul; el munce\u0219te pentru a \u201cservi datoria\u201d, un st\u0103p\u00e2n abstract, insa\u021biabil \u0219i anonim.<\/p>\n

    Dac\u0103 \u00een Evul Mediu cam\u0103ta era un p\u0103cat practicat la marginea societ\u0103\u021bii, modernitatea capitalist\u0103 a realizat o inversiune diabolic\u0103: a transformat p\u0103catul \u00een sistem. \u00centregul sistem financiar global este construit pe principiul cametei.<\/p>\n

    Aici, \u00een mod ironic, observa\u021bia lui Karl Marx a fost perfect corect\u0103, de\u0219i concluzia sa a fost gre\u0219it\u0103. Marx a \u00een\u021beles natura parazitar\u0103 a capitalului financiar, care se opune capitalului industrial (productiv).<\/p>\n

    \n

    Cam\u0103ta tr\u0103ie\u0219te \u00een porii produc\u021biei, ca s\u0103 zicem a\u0219a, la fel cum zeii lui Epicur tr\u0103iau \u00een spa\u021biul dintre lumi.<\/em><\/p>\n

    \u2014 Karl Marx<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

    Sectorul financiar nu produce nimic. Nu seam\u0103n\u0103 gr\u00e2u, nu construie\u0219te case, nu scrie poezii. El doar extrage valoare din munca real\u0103 a celor care fac<\/i> aceste lucruri. Este un parazit care tr\u0103ie\u0219te \u201c\u00een porii produc\u021biei\u201d.<\/p>\n

    Acest sistem este arma perfect\u0103 pentru distrugerea Omului \u00cenr\u0103d\u0103cinat<\/i>. S\u0103 aplic\u0103m din nou acest model pe contextul rom\u00e2nesc post-decembrist, pentru a vedea cum func\u021bioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n

    1. Distrugerea la nivel na\u021bional (Sclavia suveranit\u0103\u021bii):<\/b> Cum a fost distrus\u0103 industria na\u021bional\u0103? Prin privatiz\u0103ri dictate de organisme financiare str\u0103ine (FMI, Banca Mondial\u0103). Pentru a primi \u00eemprumuturi (cam\u0103t\u0103) necesare acoperirii deficitelor create tot de politicile lor, statul rom\u00e2n a fost for\u021bat s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 activele strategice (Petrom, industria energetic\u0103, b\u0103ncile). Statul \u00eensu\u0219i a devenit sclavul datoriei externe. Politica economic\u0103 nu se mai decide la Bucure\u0219ti, ci la Frankfurt sau Washington, de c\u0103tre creditori. Suveranitatea na\u021bional\u0103 devine o fic\u021biune atunci c\u00e2nd e\u0219ti robul cametei interna\u021bionale.<\/p>\n

    2. Distrugerea la nivel individual (Sclavia domestic\u0103):<\/b> Cum a fost finalizat\u0103 transformarea rom\u00e2nului \u00een Homo Economicus<\/i>? Dup\u0103 ce i s-a luat locul de munc\u0103 din fabrica \u201cnecompetitiv\u0103\u201d, i s-a oferit o nou\u0103 via\u021b\u0103: cea a creditului. Pentru a-\u0219i cump\u0103ra un apartament \u00een marile ora\u0219e-dormitor, a fost nevoit s\u0103 contracteze un credit ipotecar pe 30 de ani. Pentru a-\u0219i cump\u0103ra o ma\u0219in\u0103 sau un televizor, a luat un \u201ccredit de consum\u201d. Dintr-un om poate s\u0103rac, dar liber, el a devenit un sclav modern, legat cu lan\u021burile dob\u00e2nzii compuse de o banc\u0103. \u00centreaga sa existen\u021b\u0103 este acum dedicat\u0103 \u201cservirii\u201d acestei datorii.<\/p>\n

    3. Crearea diasporei (Sclavia exilului):<\/b> Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd nu \u00ee\u021bi mai po\u021bi pl\u0103ti datoriile sau c\u00e2nd sistemul nu \u00ee\u021bi mai ofer\u0103 nici m\u0103car un loc de munc\u0103 din care s\u0103 le pl\u0103te\u0219ti? E\u0219ti for\u021bat la exil economic. Milioanele de rom\u00e2ni pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate nu sunt \u201ccet\u0103\u021beni europeni liberi\u201d; sunt, \u00een marea lor majoritate, sclavi ai unui sistem economic global bazat pe cam\u0103t\u0103, care a distrus economia lor local\u0103 \u0219i i-a smuls din r\u0103d\u0103cini (Homo Gent\u012blicius<\/i>), transform\u00e2ndu-i \u00een for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103 (Homo Economicus<\/i>) pentru economiile occidentale.<\/p>\n

    \u00cen acest context, s\u0103 ne \u00eentoarcem la dihotomia \u201cst\u00e2nga-dreapta\u201d. \u201cSt\u00e2nga\u201d (PSD) \u0219i \u201cDreapta\u201d (PNL\/USR) sunt complicii direc\u021bi ai acestui sistem. Ele se ceart\u0103 doar pe cine are dreptul s\u0103 administreze aceast\u0103 sclavie. \u201cDreapta\u201d liberal\u0103 este cea mai vinovat\u0103, deoarece ea nu doar c\u0103 particip\u0103, ci venereaz\u0103<\/i> acest sistem. Ea nume\u0219te cam\u0103ta \u201cpia\u021b\u0103 liber\u0103 a capitalului\u201d, sclavia datoriilor \u201ccreditare responsabil\u0103\u201d \u0219i distrugerea suveranit\u0103\u021bii \u201cintegrare european\u0103\u201d.<\/p>\n

    Prin urmare, o Adev\u0103rat\u0103 Dreapt\u0103 trebuie s\u0103 fie, prin defini\u021bie, un inamic mortal al sistemului financiar global. Ea trebuie s\u0103 lupte pentru suveranitate monetar\u0103, pentru interzicerea speculei financiare \u0219i pentru un sistem bancar pus \u00een slujba na\u021biunii, nu a profitului privat bazat pe cam\u0103t\u0103. Ea trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 nu po\u021bi sluji \u00een acela\u0219i timp lui Dumnezeu \u0219i lui Mammon.<\/p>\n

    Dac\u0103 Adev\u0103rata Dreapt\u0103 respinge capitalismul\u00a0(sistemul bazat pe profitul financiar \u0219i cam\u0103t\u0103), \u00eenseamn\u0103 oare c\u0103 accept\u0103 socialismul? R\u0103spunsul este un nu categoric. Socialismul marxist este cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a aceleia\u0219i monede materialiste. El nu rezolv\u0103 problema fundamental\u0103; o exacerbeaz\u0103. Acolo unde capitalismul \u00eel transform\u0103 pe om \u00eentr-un sclav al pie\u021bei \u0219i al datoriei private, socialismul \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un sclav al statului birocratic. Ambele sisteme \u00eel neag\u0103 pe Homo Gent\u012blicius<\/i>; ambele sunt interna\u021bionaliste (fie al capitalului, fie al proletariatului) \u0219i ambele sunt profund ostile propriet\u0103\u021bii reale, familiei \u0219i transcenden\u021bei. Alternativa Adev\u0103ratei Drepte nu este o alt\u0103 teorie materialist\u0103, ci un model de economie organic\u0103<\/b>, subordonat\u0103 principiilor superioare ale binelui na\u021bional, justi\u021biei sociale \u0219i ordinii spirituale. Aceast\u0103 viziune se sprijin\u0103 pe doi piloni: diseminarea propriet\u0103\u021bii \u0219i organizarea muncii.<\/p>\n

    Inamicul nu este proprietatea; inamicul este concentrarea<\/i> propriet\u0103\u021bii. Capitalismul modern, \u00een ciuda retoricii sale despre \u201cproprietatea privat\u0103\u201d, este cel mai mare distrug\u0103tor al acesteia. Prin mecanismele cametei \u0219i formarea de conglomerate, el tinde natural spre oligopol, distrug\u00e2nd micul proprietar \u0219i cre\u00e2nd o na\u021biune de proletari \u00eendatora\u021bi. Socialismul \u201crezolv\u0103\u201d asta prin concentrarea absolut\u0103: totul revine Statului-Partid. Viziunea organic\u0103 propune a treia cale: Distributismul<\/b>, a\u0219a cum a fost articulat de G.K. Chesterton \u0219i Hilaire Belloc. Scopul s\u0103u nu este \u201credistribuirea\u201d bog\u0103\u021biei (un act socialist, nivelator), ci diseminarea c\u00e2t mai larg\u0103 a pr<\/b>opriet\u0103\u021bii productive<\/b>. Idealul distribu\u021bionist este o societate de proprietari reali: \u021b\u0103ranul care \u00ee\u0219i de\u021bine p\u0103m\u00e2ntul, me\u0219terul care \u00ee\u0219i de\u021bine atelierul, familia care \u00ee\u0219i de\u021bine casa. Aceast\u0103 proprietate real\u0103 este o condi\u021bie spiritual\u0103. Ea creeaz\u0103 independen\u021b\u0103<\/b>, responsabilitate<\/b>, demnitate<\/b> \u0219i \u00eenr\u0103d\u0103cinare<\/b>, fiind fundamentul material al lui Homo Gent\u012blicius<\/i>.<\/p>\n

    Dac\u0103 Distributismul se ocup\u0103 de proprietate, Corporatismul<\/b> se ocup\u0103 de organizarea muncii. Din nou, termenul trebuie \u00een\u021beles \u00een sensul s\u0103u tradi\u021bional, organic (St\u00e4ndestaat<\/i> \u2013 Statul breslelor), nu \u00een cel fascist-etatist. Liberalismul organizeaz\u0103 societatea pe principiul competi\u021biei<\/b> individuale, iar Marxismul pe cel al conflictului de clas\u0103<\/b> (orizontal: muncitori \u00eempotriv<\/i>a<\/i> patronilor). Corporatismul organic respinge ambele viziuni ca fiind patologice. El organizeaz\u0103 societatea pe principiul func\u021biei \u0219i colabor\u0103rii<\/b> (vertical). Oamenii nu sunt uni\u021bi de clasa lor, ci de profesia<\/b> lor. \u201cCorpora\u021bia (Breasla) Constructorilor\u201d, de exemplu, ar include pe to\u021bi cei implica\u021bi \u00een acest scop comun, de la ucenicul zidar la maestrul arhitect. O astfel de breasl\u0103 ar regla calitatea, ar asigura justi\u021bia social\u0103 (pre\u021buri corecte, salarii juste), ar administra formarea (ucenicia) \u0219i ar oferi solidaritate (fonduri de ajutor). Este un model ierarhic bazat pe competen\u021b\u0103 \u0219i responsabilitate reciproc\u0103, reintroduc\u00e2nd onoarea \u00een munc\u0103.<\/p>\n

    \u00cen acest punct, liberalul modern (a\u0219a-zisa \u201cdreapt\u0103\u201d de pia\u021b\u0103) va exclama: \u201cAceasta este o politic\u0103 de st\u00e2nga! Dirijism! Protec\u021bionism! Socialism!\u201d Aceast\u0103 obiec\u021bie este cea mai clar\u0103 dovad\u0103 a \u00eencarcer\u0103rii sale \u00een falsa dihotomie. Adev\u0103rul este c\u0103 cea mai profund\u0103 critic\u0103 la adresa liberalismului capitalist \u0219i<\/i> a marxismului a venit tocmai de la Adev\u0103rata Dreapt\u0103<\/b> intelectual\u0103 a secolului XX: Revolu\u021bia Conservatoare<\/b> german\u0103. G\u00e2nditori precum Oswald Spengler, Ernst J\u00fcnger \u0219i Werner Sombart au avut ca \u021bint\u0103 principal\u0103 spiritul<\/i> liberalismului: individualismul burghez, materialismul, domnia banului (Mammon) \u0219i interna\u021bionalismul. Ei au \u00een\u021beles c\u0103 marxismul nu este opusul liberalismului, ci copilul s\u0103u logic. Ei au c\u0103utat \u00een mod explicit o \u201cA Treia Cale\u201d<\/b>.<\/p>\n

    \u00cen Prusianism \u0219i Socialism<\/i>, Spengler a opus spiritul \u201cenglez\u201d (liberal, capitalist, bazat pe profit<\/b>) spiritului \u201cprusac\u201d (conservator, soldat, bazat pe datorie<\/b> \u2013 Pflicht<\/i>). El a argumentat c\u0103 \u201csocialismul etic\u201d \u2013 serviciul fa\u021b\u0103 de comunitate (Volk<\/i>) \u0219i Stat \u2013 este adev\u0103rata pozi\u021bie conservatoare, inamic\u0103 ambelor forme de materialism. Ernst J\u00fcnger, \u00een Muncit<\/i>orul<\/i> (Der Arbeiter<\/i>), a profe\u021bit sf\u00e2r\u0219itul erei burgheze (a liberalului individualist) \u0219i apari\u021bia unui nou tip uman, definit de func\u021bia<\/b> sa \u00eentr-un \u00eentreg organic, mobilizat total. Aceasta este esen\u021ba filozofic\u0103 a Corporatismului. Werner Sombart, la r\u00e2ndul s\u0103u, a opus \u201cspiritul eroic\u201d (comunitar, bazat pe calitate) \u201cspiritului negustoresc\u201d (bazat pe calcul abstract \u0219i cam\u0103t\u0103).<\/p>\n

    Ce ne arat\u0103 Revolu\u021bia Conservatoare? C\u0103 viziunea unei economii \u00een care Statul ac\u021bioneaz\u0103 ca protector al interesului na\u021bional, \u00een care munca este organizat\u0103 pe baze corporatiste (solidaritate func\u021bional\u0103) \u0219i \u00een care profitul privat este subordonat<\/i> datoriei na\u021bionale, nu este \u201cde st\u00e2nga\u201d. Este, de fapt, chintesen\u021ba filozofic\u0103 a Dreptei anti-liberale<\/b>. Cei care se numesc ast\u0103zi \u201cde dreapta\u201d \u00een Rom\u00e2nia \u0219i cer privatizarea tuturor resurselor sunt, de fapt, liberali<\/b>. Ei sunt exact \u201cnegustorii\u201d pe care Adev\u0103rata Dreapt\u0103 i-a identificat ca fiind principalul agent al dec\u0103derii materialiste.<\/p>\n

    Analiza de p\u00e2n\u0103 acum \u2013 demolarea axei \u201cst\u00e2nga-dreapta\u201d, definirea lui Homo Gent\u012blicius<\/i>, denun\u021barea cametei \u0219i schi\u021barea unei economii organice \u2013 nu este, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, o propunere politic\u0103 \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului. Nu este un \u201cprogram de guvernare\u201d care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie votat. Este ceva mult mai profund: o constatare a realit\u0103\u021bii spirituale \u0219i o chemare la rezisten\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103. Ne afl\u0103m \u00een plin\u0103 epoc\u0103 a \u00eentunericului, ceea ce tradi\u021biile hinduse numesc Kali Yuga<\/b> \u2013 epoca luptei \u0219i a disolu\u021biei, \u00een care cantitatea a triumfat asupra calit\u0103\u021bii, materia asupra spiritului \u0219i minciuna asupra adev\u0103rului. Este amurgul unui ciclu. Semnele sunt peste tot: alienarea, dependen\u021bele, confuzia identitar\u0103, vidul spiritual, distrugerea mediului, transformarea artei \u00een ur\u00e2\u021benie \u0219i a politicii \u00een spectacol grotesc. \u00cen aceast\u0103 epoc\u0103, totul este inversat. L\u0103comia este numit\u0103 \u201cinteres ra\u021bional\u201d, cam\u0103ta este numit\u0103 \u201cinvesti\u021bie\u201d, tr\u0103darea na\u021bional\u0103 este numit\u0103 \u201cintegrare european\u0103\u201d, iar distrugerea familiei este numit\u0103 \u201cprogres\u201d. Iuda l-a tr\u0103dat pe Hristos pentru treizeci de argin\u021bi; lumea modern\u0103 \u00eel tr\u0103deaz\u0103 \u00een fiecare secund\u0103 pentru profituri virtuale \u00eentr-un sistem global al datoriei.<\/p>\n

    \u00cen Kali Yuga, omul de r\u00e2nd este l\u0103sat singur, prins \u00eentre cei doi mon\u0219tri materiali\u015fti pe care i-am descris. Pe de o parte, este strivit de liberalismul capitalist<\/b> (\u201cdreapta\u201d mincinoas\u0103), care \u00eei spune: \u201cE\u0219ti liber! E\u0219ti liber s\u0103 te \u00eendatorezi, s\u0103 consumi, s\u0103 te smulgi din r\u0103d\u0103cini, s\u0103 concurezi cu fratele t\u0103u pentru un salariu de mizerie \u0219i s\u0103 mori singur \u00eentr-un azil privat\u201d. Pe de alt\u0103 parte, este amenin\u021bat de progresismul neomarxist<\/b> (\u201cst\u00e2nga\u201d mincinoas\u0103), care \u00eei spune: \u201cE\u0219ti victim\u0103! Renun\u021b\u0103 la identitatea ta, la credin\u021ba ta, la neamul t\u0103u \u2013 toate sunt \u2018opresive\u2019 \u2013 \u0219i dizolv\u0103-te \u00een marea mas\u0103 global\u0103 a resentimentului, administrat\u0103 de un stat birocratic total.\u201d Ambele sunt fe\u021be ale aceluia\u0219i daemon materialist, al aceluia\u0219i Mammon care cutreier\u0103 lumea c\u0103ut\u00e2nd pe cine s\u0103 devoreze. Adev\u0103rata Dreapt\u0103, Adev\u0103ratul Conservatorism, nu are ce alege \u00eentre aceste dou\u0103 forme ale disolu\u021biei.<\/p>\n

    Atunci, ce r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut c\u00e2nd politica, \u00een sensul ei clasic, a devenit imposibil\u0103? C\u00e2nd \u201cst\u00e2nga\u201d \u0219i \u201cdreapta\u201d oficiale sunt doar administratorii aceleia\u0219i \u00eenchisori? R\u0103spunsul este asceza<\/b>. C\u00e2nd lumea exterioar\u0103 este dominat\u0103 de minciun\u0103, singura revolu\u021bie posibil\u0103 \u00eencepe \u00een interior. Asceza este r\u0103spunsul lui Homo Gent\u012blicius<\/i> la lumea lui Homo Economicus<\/i>. Este actul de voin\u021b\u0103 prin care omul refuz\u0103 s\u0103 fie redus la un simplu consumator. Este o declara\u021bie de r\u0103zboi spiritual\u0103. A posti c\u00e2nd lumea \u00ee\u021bi cere s\u0103 consumi; a te ruga c\u00e2nd lumea \u00ee\u021bi spune c\u0103 e\u0219ti doar materie; a-\u021bi \u00eentemeia o familie \u0219i a cre\u0219te copii c\u00e2nd lumea \u00ee\u021bi cere individualism steril; a citi o carte profund\u0103 c\u00e2nd lumea \u00ee\u021bi ofer\u0103 divertisment stupid; a c\u0103uta adev\u0103rul c\u00e2nd lumea \u00ee\u021bi cere s\u0103 \u201ctolerezi\u201d toate minciunile \u2013 acestea sunt actele supreme de rebeliune \u00een modernitatea t\u00e2rzie.<\/p>\n

    Aceast\u0103 lupt\u0103 interioar\u0103 este singura care poate crea fundamentul pentru o reconstruc\u021bie exterioar\u0103. O economie distribu\u021bionist\u0103 nu poate fi impus\u0103 prin lege unor oameni care sunt, \u00een sufletul lor, capitali\u0219ti lacomi. Un sistem corporatist nu poate func\u021biona cu oameni care sunt, \u00een sufletul lor, marxi\u0219ti invidio\u0219i \u0219i resentimentari. Mai \u00eent\u00e2i trebuie ref\u0103cut omul. Trebuie ref\u0103cut Homo Gent\u012blicius<\/i>. Aceasta este datoria Omului de Dreapta. El nu este un \u201cbaron t\u00e2lhar\u201d sau un miliardar liberal; el nu este un \u201cinvestitor\u201d care tr\u0103ie\u0219te din cam\u0103t\u0103. Via\u021ba trebuie s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t moned\u0103. El trebuie s\u0103 resping\u0103 bog\u0103\u021bia material\u0103 ca scop \u00een sine \u0219i s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de economia spiritual\u0103 a Evangheliei: cei doi b\u0103nu\u021bi ai v\u0103duvei valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t surplusul milionarilor. Comoara care trebuie adunat\u0103 este cea etern\u0103. Dragostea de onoare, de neam \u0219i de Dumnezeu este faustian\u0103, \u00een\u0103l\u021b\u0103toare; dragostea de bani este a hoardei demonice.<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n<\/div>\n

    Share<\/span><\/p>\n