{"id":802705,"date":"2025-10-30T09:32:00","date_gmt":"2025-10-30T06:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802705"},"modified":"2025-10-30T09:32:00","modified_gmt":"2025-10-30T06:32:00","slug":"europa-spiritului-contra-omului-economic-axa-traditiei-si-antiteza-mistica-a-romaniei-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=802705","title":{"rendered":"Europa Spiritului contra Omului Economic: Axa Tradi\u021biei \u0219i Antiteza Mistic\u0103 a Rom\u00e2niei – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Europa Spiritului contra Omului Economic: Axa Tradi\u021biei \u0219i Antiteza Mistic\u0103 a Rom\u00e2niei<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Octavian Dimarescu
Incorect Politic<\/strong>
\nOctombrie 30, 2025<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen marea fractur\u0103 a con\u0219tiin\u021bei europene care a definit secolul XX, perioada interbelic\u0103 r\u0103m\u00e2ne un epicentru al tensiunilor metafizice, un moment \u00een care continentul, prins \u00eentre ruinele fumeg\u00e2nde ale Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i amenin\u021barea spectrului bol\u0219evic, a fost for\u021bat s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri fundamentale asupra propriei sale esen\u021be \u0219i a destinului s\u0103u. \u00cen timp ce ordinea liberal\u0103, burghez\u0103 \u0219i ra\u021bionalist\u0103, triumf\u0103toare \u00een secolul al XIX-lea, se dovedea a fi complet steril\u0103 din punct de vedere spiritual, o for\u021b\u0103 subteran\u0103, o \u201calt\u0103 Europ\u0103\u201d, a \u00eenceput s\u0103 se articuleze.<\/p>\n

Aceasta nu era o Europ\u0103 a contractelor sociale, a confortului material \u0219i a democra\u021biei parlamentare, ci Europa etern\u0103 a spiritului, a onoarei, a ierarhiei \u0219i a sacrificiului. A fost o revolt\u0103 a calit\u0103\u021bii \u00eempotriva cantit\u0103\u021bii, a fiin\u021bei \u00eempotriva devenirii haotice. Aceast\u0103 mi\u0219care de restaurare spiritual\u0103, de o amplitudine continental\u0103, a c\u0103p\u0103tat forme specifice \u00een diferite spa\u021bii culturale, dar a vibrat pe aceea\u0219i frecven\u021b\u0103 a refuzului modernit\u0103\u021bii profane. \u00cen Germania, ea s-a cristalizat \u00een vastul \u0219i polimorficul curent al Revolu\u021biei Conservatoare (Konservative Revolution). \u00cen Italia, \u0219i-a g\u0103sit expresia cea mai pur\u0103 \u0219i mai intransigent\u0103 \u00een tradi\u021bionalismul integral al lui Julius Evola. Iar \u00een Rom\u00e2nia, aceast\u0103 febr\u0103 a re\u00eennoirii totale a fost purtat\u0103 de o genera\u021bie intelectual\u0103 de o str\u0103lucire unic\u0103, \u201cgenera\u021bia \u201927\u201d, incluz\u00e2nd spirite de talia lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre \u021au\u021bea \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103, to\u021bi afla\u021bi sub influen\u021ba catalitic\u0103 a mentorului lor, filosoful Nae Ionescu. Aceast\u0103 genera\u021bie a v\u0103zut \u00een Mi\u0219carea Legionar\u0103, fondat\u0103 \u0219i condus\u0103 de Corneliu Zelea Codreanu, nu un simplu partid politic, ci instrumentul providen\u021bial al unei transfigur\u0103ri na\u021bionale, o \u0219coal\u0103 ascetic\u0103 menit\u0103 s\u0103 creeze \u201cOmul Nou\u201d. A analiza aceste trei fenomene \u2013 Revolu\u021bia Conservatoare German\u0103, Tradi\u021bionalismul Evolian \u0219i experien\u021ba intelectual\u0103 legionar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 nu \u00eenseamn\u0103 a stabili filia\u021bii artificiale, ci a dezv\u0103lui existen\u021ba unei axe spirituale comune, o \u00eencercare eroic\u0103 de a salva destinul european de la pr\u0103bu\u0219irea \u00een materialism.<\/p>\n

Diagnosticul pus lumii moderne de c\u0103tre aceste curente a fost identic \u00een esen\u021ba sa: decaden\u021ba. Pentru g\u00e2nditorii Revolu\u021biei Conservatoare, Republica de la Weimar, cu liberalismul ei anarhic \u0219i parlamentarismul s\u0103u corupt, era simbolul acestei decaden\u021be. Oswald Spengler, \u00een Declinul Occidentului, oferise deja limbajul acestei crize, tras\u00e2nd distinc\u021bia fatal\u0103 \u00eentre Kultur (Cultur\u0103) \u2013 faza organic\u0103, vital\u0103, spiritual\u0103 a unui popor, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i destin \u2013 \u0219i Zivilisation (Civiliza\u021bie) \u2013 faza final\u0103, mecanic\u0103, ra\u021bionalist\u0103, dominat\u0103 de megalopolis, de puterea banului \u0219i de \u201comul-mas\u0103\u201d. G\u00e2nditori ca Arthur Moeller van den Bruck, \u00een Al Treilea Reich, cereau o revolu\u021bie care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 at\u00e2t liberalismul occidental, c\u00e2t \u0219i marxismul r\u0103s\u0103ritean, o revolu\u021bie a valorilor \u201ctinere\u201d, virile, \u00eempotriva celor \u201cb\u0103tr\u00e2ne\u201d, burgheze. Carl Schmitt, la r\u00e2ndul s\u0103u, demola fic\u021biunea statului de drept liberal, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 fundamentul politicului nu este discu\u021bia parlamentar\u0103, ci Decizia suveran\u0103 \u00een starea de excep\u021bie \u0219i distinc\u021bia existen\u021bial\u0103 fundamental\u0103 dintre Prieten \u0219i Du\u0219man. Ernst J\u00fcnger, \u00een Muncitorul, identifica apari\u021bia unui nou tip uman, Gestalt-ul Muncitorului, o figur\u0103 titanic\u0103, impersonal\u0103, care, accept\u00e2nd \u0219i st\u0103p\u00e2nind \u201cmobilizarea total\u0103\u201d a lumii tehnologizate, dep\u0103\u0219ea individualismul burghez \u00eentr-un nou eroism al datoriei. Aceast\u0103 revolt\u0103 german\u0103 era, \u00een esen\u021b\u0103, una vitalist\u0103, politic\u0103 \u0219i existen\u021bial\u0103, o c\u0103utare a unui nou Reich organic care s\u0103 restaureze demnitatea \u0219i destinul poporului german.<\/p>\n

Julius Evola a dus acest diagnostic la un nivel superior, pur metafizic. Pentru Evola, criza modern\u0103 nu era un simplu accident istoric, ci etapa final\u0103 a unui ciclu cosmic descris \u00een doctrinele hinduse: Kali Yuga, Epoca \u00centunecat\u0103. Aceasta reprezint\u0103 pr\u0103bu\u0219irea sistematic\u0103 a ierarhiei tradi\u021bionale, \u201cdomnia cantit\u0103\u021bii\u201d asupra calit\u0103\u021bii. Istoria, pentru Evola, era o involu\u021bie: de la Epoca de Aur a regalit\u0103\u021bii sacre, s-a trecut la Epoca de Argint a aristocra\u021biei r\u0103zboinice, apoi la Epoca de Bronz a burgheziei (casta negustorilor, vaishya) \u0219i, \u00een final, la Epoca de Fier a proletariatului (casta sclavilor, shudra), care \u00ee\u0219i g\u0103sea expresia final\u0103 \u00een comunism. Democra\u021bia, liberalismul, socialismul, na\u021bionalismul modern \u2013 toate erau pentru Evola simple fa\u021bete ale aceleia\u0219i disolu\u021bii, ale triumfului \u201comului economic\u201d \u0219i al maselor. Solu\u021bia sa nu era politic\u0103 \u00een sensul modern, ci una a restaur\u0103rii Tradi\u021biei Primordiale. El nu propunea un na\u021bionalism bazat pe Volk (popor), pe care \u00eel considera o entitate \u201cteluric\u0103\u201d, pasiv\u0103 \u0219i feminin\u0103, ci restaurarea Imperium-ului ghibelin, o ordine supra-na\u021bional\u0103, sacr\u0103, condus\u0103 de o elit\u0103 spiritual\u0103, un M\u00e4nnerbund (ordin de b\u0103rba\u021bi), care s\u0103 \u00eentruchipeze principiul activ, olimpian, solar. Omul pe care Evola \u00eel propunea ca model era \u201comul diferen\u021biat\u201d, aristocratul sufletului care, chiar \u0219i \u00een mijlocul ruinelor, \u201cc\u0103l\u0103re\u0219te tigrul\u201d \u2013 adic\u0103 folose\u0219te for\u021bele distructive ale modernit\u0103\u021bii pentru propria sa eliberare interioar\u0103, men\u021bin\u00e2nd o verticalitate absolut\u0103. El f\u0103cea distinc\u021bia fundamental\u0103 \u00eentre auctoritas (autoritatea spiritual\u0103, sacr\u0103, care trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 castei sacerdotale) \u0219i potestas (puterea temporal\u0103, care apar\u021bine castei r\u0103zboinice). Marea tragedie a Occidentului, \u00een viziunea sa, a fost uzurparea autorit\u0103\u021bii spirituale de c\u0103tre puterea temporal\u0103 \u0219i, ulterior, pr\u0103bu\u0219irea ambelor sub domina\u021bia economiei.<\/p>\n

\u00cen acest context european de febril\u0103 c\u0103utare a unei \u201ca treia c\u0103i\u201d, spa\u021biul rom\u00e2nesc a produs un fenomen de o intensitate \u0219i o originalitate spiritual\u0103 care a dep\u0103\u0219it, \u00een multe privin\u021be, curentele occidentale. Genera\u021bia \u201927, sub mentoratul lui Nae Ionescu, a pornit de la o critic\u0103 la fel de radical\u0103 a modernit\u0103\u021bii. Nae Ionescu, de la catedra sa de Logic\u0103 \u0219i Metafizic\u0103, a dinamitat fundamentele ra\u021bionalismului cartezian \u0219i ale pozitivismului. El a formulat \u201cTr\u0103irismul\u201d (sau \u201cAutenticitatea\u201d), o filosofie existen\u021bial\u0103 care nega primatul ra\u021biunii abstracte \u00een favoarea cunoa\u0219terii prin tr\u0103ire. Pentru Nae Ionescu, adev\u0103rurile ultime, \u00een special cele religioase, nu pot fi demonstrate logic; ele pot fi doar experimentate, tr\u0103ite \u00eentr-un act total de angajare a fiin\u021bei, \u00eentr-o comuniune mistic\u0103. El a mutat accentul de la a g\u00e2ndi la a fi, de la concept la fapt\u0103, de la teorie la existen\u021b\u0103. Aceast\u0103 filosofie a \u201cconvertit\u201d existen\u021bial elita intelectual\u0103 a Rom\u00e2niei: Mircea Eliade, fascinat de \u201cteroarea istoriei\u201d \u0219i de c\u0103utarea sacrului arhaic, Emil Cioran, devorat de patosul destinului \u0219i de \u201clirismul absolut\u201d, Constantin Noica, preocupat de \u201cdevenirea \u00eentru fiin\u021b\u0103\u201d a spiritului rom\u00e2nesc. Spre deosebire de Revolu\u021bia Conservatoare german\u0103, care era \u00een mare parte secular\u0103 sau neo-p\u0103g\u00e2n\u0103, sau de Evola, care respingea cre\u0219tinismul ca fiind o religie a \u201csclavilor\u201d ce a subminat virilitatea roman\u0103, Tr\u0103irismul rom\u00e2nesc era fundamental \u0219i ireductibil cre\u0219tin-ortodox. Nae Ionescu a demonstrat c\u0103 Ortodoxia nu este un muzeu, ci o filosofie existen\u021bial\u0103 vie, singura capabil\u0103 s\u0103 ofere un r\u0103spuns total crizei omului modern.<\/p>\n

Aceast\u0103 genera\u021bie a v\u0103zut \u00een Mi\u0219carea Legionar\u0103, fondat\u0103 de Corneliu Zelea Codreanu, transpunerea \u00een plan istoric a acestei filosofii a tr\u0103irii. Legiunea nu era perceput\u0103 ca un partid politic care s\u0103 c\u00e2\u0219tige alegeri, ci ca o \u201c\u0219coal\u0103 spiritual\u0103\u201d, o \u201cascez\u0103\u201d na\u021bional\u0103 menit\u0103 s\u0103 produc\u0103 \u201cOmul Nou\u201d. Acesta este conceptul central \u0219i cel mai \u201cm\u0103surabil\u201d al proiectului legionar. Procesul de creare a \u201cOmului Nou\u201d era meticulos definit \u00een scrierile lui Codreanu, \u00een special \u00een C\u0103rticica \u0219efului de cuib. \u201cCuibul\u201d \u00eensu\u0219i era structura fundamental\u0103, o celul\u0103 de 3 p\u00e2n\u0103 la 13 membri, care nu func\u021biona ca un comitet politic, ci ca o fr\u0103\u021bie spiritual\u0103. Regulile \u201ccuibului\u201d erau concrete: rug\u0103ciunea zilnic\u0103 (individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103), disciplina strict\u0103 (v\u0103zut\u0103 ca auto-st\u0103p\u00e2nire, nu ca impunere extern\u0103), onoarea (cultul \u201ccuv\u00e2ntului dat\u201d, considerat mai presus de orice contract scris), interzicerea luxului \u0219i a polemicilor sterile, \u0219i o profund\u0103 camaraderie. Acest Om Nou era antiteza \u201comului economic\u201d modern; el era un erou-cre\u0219tin, un om al c\u0103rui motor existen\u021bial nu era profitul sau confortul, ci onoarea \u0219i m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

Un alt pilon \u201cm\u0103surabil\u201d al acestei transform\u0103ri era munca. Codreanu a ini\u021biat \u201ctaberele de munc\u0103\u201d voluntar\u0103 (precum cele pentru construc\u021bia \u201cCasei Verzi\u201d, sediul Mi\u0219c\u0103rii, sau cele de refacere a bisericilor, sau tab\u0103ra de la Carmen Sylva pentru construc\u021bia unui dig). Aceste tabere aveau un triplu scop: 1) Un scop economic-practic: a construi ceva durabil pentru comunitate, demonstr\u00e2nd independen\u021ba fa\u021b\u0103 de sistemul financiar burghez. 2) Un scop educativ: a-l reconecta pe intelectualul rupt de realitate (\u201comul de asfalt\u201d) cu p\u0103m\u00e2ntul, cu efortul fizic, cre\u00e2nd o unitate real\u0103 \u00eentre student \u0219i muncitor, \u00eentre \u021b\u0103ran \u0219i or\u0103\u0219ean. 3) Un scop spiritual: munca nu era o corvad\u0103 capitalist\u0103 pentru salariu, ci o jertf\u0103 adus\u0103 voluntar comunit\u0103\u021bii, un act de purificare \u0219i de ascez\u0103.<\/p>\n

Obiectivul final al acestei transform\u0103ri individuale era un concept unic \u00een peisajul european: \u201c\u00cenvierea Neamului\u201d. \u00cen timp ce Revolu\u021bia Conservatoare visa la un nou Reich, iar Evola la un Imperium tradi\u021bional, viziunea legionar\u0103 era eshatologic\u0103. Neamul, \u00een viziunea lui Codreanu \u0219i a intelectualilor s\u0103i, nu era doar o entitate biologic\u0103, lingvistic\u0103 sau teritorial\u0103. Era o entitate spiritual\u0103 cu un destin etern, incluz\u00e2nd nu doar pe cei vii, ci \u0219i pe mor\u021bi (str\u0103mo\u0219ii) \u0219i pe cei nen\u0103scu\u021bi. \u201c\u00cenvierea\u201d era un concept mistic, nu politic; \u00eensemna m\u00e2ntuirea colectiv\u0103 a sufletului na\u021bional, transfigurarea destinului istoric al Rom\u00e2niei \u0219i alinierea lui la planul divin. Mircea Eliade a surprins perfect acest aspect c\u00e2nd a descris Mi\u0219carea Legionar\u0103 drept o \u201crevolu\u021bie cre\u0219tin\u0103\u201d autentic\u0103, o tentativ\u0103 de a opri \u201cteroarea istoriei\u201d (ciclul profan al faptelor f\u0103r\u0103 sens) printr-o irup\u021bie a sacrului, printr-un act de credin\u021b\u0103 colectiv\u0103. Emil Cioran, \u00een Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, cerea o \u201crevolu\u021bie fanatic\u0103\u201d, o \u201cbarbarie\u201d spiritual\u0103 care s\u0103 smulg\u0103 Rom\u00e2nia din \u201cistoria ei minor\u0103\u201d \u0219i s\u0103 o arunce pe orbita unui destin universal, consider\u00e2nd c\u0103 doar o revolu\u021bie cu substrat mistic poate salva un popor.<\/p>\n

Aceast\u0103 viziune eshatologic\u0103 explic\u0103 \u0219i centralitatea absolut\u0103 a martiriului. \u00cen timp ce eroismul era o valoare \u0219i pentru germani (J\u00fcnger) sau pentru Evola (\u00een sensul s\u0103u roman, viril), \u00een legionarism jertfa de sine c\u0103p\u0103ta o valen\u021b\u0103 soteriologic\u0103 (m\u00e2ntuitoare) direct\u0103, specific\u0103 Ortodoxiei. Sacrificiul suprem al lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, pleca\u021bi voluntar s\u0103 lupte \u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een R\u0103zboiul Civil Spaniol, ap\u0103r\u00e2nd Spania na\u021bionalist\u0103 de comunism, nu a fost considerat un e\u0219ec sau un accident tragic. A fost interpretat ca un act fondator deliberat, o jertf\u0103 de s\u00e2nge menit\u0103 s\u0103 \u201cspele p\u0103catele\u201d neamului \u0219i s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 lupta Mi\u0219c\u0103rii. Ei nu au murit pentru o victorie politic\u0103, ci ca m\u0103rturie a credin\u021bei, \u00eemplinind sensul originar al cuv\u00e2ntului \u201cmartir\u201d. Aceast\u0103 acceptare a mor\u021bii ca act fondator, ca cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de tr\u0103ire, plaseaz\u0103 Mi\u0219carea \u00eentr-o paradigm\u0103 complet diferit\u0103 de cea a politicii moderne, care este, prin excelen\u021b\u0103, o gestiune a vie\u021bii biologice \u0219i economice.<\/p>\n

Exact acest caracter spiritual-ascetic excep\u021bional este ceea ce l-a fascinat pe Julius Evola. Baronul italian, cunoscut pentru critica sa necru\u021b\u0103toare la adresa majorit\u0103\u021bii mi\u0219c\u0103rilor na\u021bionaliste ale timpului (pe care le considera, \u00een mare parte, \u201cdemagogice\u201d, \u201cplebeiene\u201d \u0219i lipsite de o real\u0103 dimensiune transcendent\u0103), a f\u0103cut o singur\u0103 \u0219i notabil\u0103 excep\u021bie: Corneliu Zelea Codreanu. \u00cen scrierile sale, Evola a subliniat c\u0103 Mi\u0219carea Legionar\u0103 era singurul curent na\u021bionalist european care avea la baz\u0103 un nucleu pur spiritual \u0219i ascetic. El a fost profund impresionat de faptul c\u0103 Codreanu punea accentul pe rug\u0103ciune, post \u0219i formare spiritual\u0103 \u00eenaintea oric\u0103rei ac\u021biuni politice, respect\u00e2nd astfel ierarhia corect\u0103 a lumii tradi\u021bionale: spiritualul (sacerdo\u021biul, auctoritas) trebuie s\u0103 comande temporalul (r\u0103zboinicul, potestas). Evola a v\u0103zut \u00een Codreanu \u00eentruchiparea rar\u0103 a liderului care era, \u00een acela\u0219i timp, un ascet \u0219i un r\u0103zboinic, un tip uman superior care \u00eembina autoritatea spiritual\u0103 cu cea temporal\u0103, opusul liderilor \u201cdemagogi\u201d \u0219i \u201ctribuni\u201d ai maselor, precum Mussolini. Pentru Evola, Mi\u0219carea Legionar\u0103 nu era un partid modern, ci un Ordin cavaleresc, un M\u00e4nnerbund \u00een sensul s\u0103u cel mai \u00eenalt, iar Codreanu \u00eensu\u0219i a fost, \u00een ochii s\u0103i, singura figur\u0103 contemporan\u0103 care s-a ridicat la \u00een\u0103l\u021bimea unui ideal de lider tradi\u021bional.<\/p>\n

Privind retrospectiv la \u00eentregul fenomen rom\u00e2nesc, critica adus\u0103 adesea Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u2013 anume, lipsa unui program economic concret \u2013 rateaz\u0103 fundamental esen\u021ba acesteia \u0219i \u00eei ignor\u0103 func\u021bia istoric\u0103 real\u0103. Misiunea Legiunii nu a fost aceea de a propune \u00eenc\u0103 o doctrin\u0103 materialist\u0103, ci de a ini\u021bia \u201etr\u0103irea\u201d \u0219i de a forja Omul Nou. \u00cen dialectica hegelian\u0103 a istoriei, dac\u0103 materialismul (at\u00e2t liberal-capitalist, c\u00e2t \u0219i marxist) reprezint\u0103 Teza (starea de fapt a lumii moderne), experien\u021ba legionar\u0103 a \u00eentruchipat Antiteza spiritual\u0103 pur\u0103. Aici este punctul crucial: tocmai pentru c\u0103 a fost o Antitez\u0103 \u2013 o nega\u021bie radical\u0103 a lumii materiale \u2013 Mi\u0219carea Legionar\u0103 nu trebuie confundat\u0103 cu Sinteza final\u0103. Ea nu a fost a patra teorie politic\u0103, ci condi\u021bia absolut necesar\u0103 pentru apari\u021bia acesteia. O Antitez\u0103 pur\u0103, prin natura ei, se concentreaz\u0103 pe forjarea Omului Nou \u0219i respinge instrumentele Tezei (economia profan\u0103, politica partinic\u0103, birocra\u021bia), exact cum a f\u0103cut Legiunea, pun\u00e2nd accentul pe ascez\u0103, sacrificiu \u0219i martiriu. Aceast\u0103 critic\u0103 a lipsei unui plan economic este, a\u0219adar, corect\u0103 la nivel profan, dar irelevant\u0103 la nivelul func\u021biei sale istorice; \u00eens\u0103\u0219i aceast\u0103 \u201clips\u0103\u201d este dovada caracterului ei de Antitez\u0103. O Sintez\u0103, sau o \u201ehiper-ideologie\u201d viitoare, trebuie, prin defini\u021bie, s\u0103 mearg\u0103 mai departe: ea trebuie s\u0103 ia Omul Nou creat de Antitez\u0103 \u0219i s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 re-integreze \u0219i s\u0103 re-sacralizeze lumea temporal\u0103, pe care Antiteza o respinsese ini\u021bial. Aceast\u0103 Sintez\u0103 ar dep\u0103\u0219i astfel \u00eentreaga paradigm\u0103 a modernit\u0103\u021bii, resping\u00e2nd axiomele ei fundamentale (materialismul, individualismul, egalitarismul), dar de data aceasta nu printr-o retragere ascetic\u0103, ci printr-o ac\u021biune de transfigurare a lumii. \u00centr-o astfel de viziune, politica, economia \u0219i via\u021ba social\u0103 nu ar mai fi scopuri \u00een sine, autonome \u0219i desacralizate, ci ar redeveni unelte subordonate unui principiu transcendent, aliniind destinul temporal la cel spiritual.<\/p>\n

\u00cen concluzie, fenomenul intelectual \u0219i spiritual rom\u00e2nesc din perioada interbelic\u0103, al\u0103turi de Revolu\u021bia Conservatoare German\u0103 \u0219i de g\u00e2ndirea tradi\u021bionalist\u0103 a lui Evola, nu reprezint\u0103 o anomalie sau o \u201cparantez\u0103\u201d tragic\u0103 a istoriei. Ele sunt, dimpotriv\u0103, expresia cea mai vie \u0219i mai autentic\u0103 a \u201cEuropei fire\u0219ti\u201d, acea Europ\u0103 care, dincolo de fa\u021bada ra\u021bionalist\u0103, materialist\u0103 \u0219i egalitarist\u0103 a modernit\u0103\u021bii, a p\u0103strat \u00eentotdeauna o memorie a originilor sale sacre. Aceasta este Europa care \u00een\u021belege c\u0103 politica, pentru a nu fi distructiv\u0103, trebuie s\u0103 fie subordonat\u0103 metafizicii; c\u0103 omul nu tr\u0103ie\u0219te doar cu p\u00e2ine, ci cu onoare, credin\u021b\u0103 \u0219i destin; \u0219i c\u0103 o comunitate nu este o adunare de indivizi baza\u021bi pe contract, ci un organism viu, un neam, legat de p\u0103m\u00e2nt, de str\u0103mo\u0219i \u0219i de Dumnezeu. G\u00e2nditorii germani au \u00eencercat s\u0103 restaureze aceast\u0103 Europ\u0103 prin voin\u021b\u0103, decizie \u0219i crea\u021bie politic\u0103. Evola a \u00eencercat s\u0103 o p\u0103streze prin deta\u0219are aristocratic\u0103 \u0219i fidelitate interioar\u0103 fa\u021b\u0103 de Tradi\u021bie. Genera\u021bia rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103, a \u00eencercat lucrul cel mai radical \u0219i mai \u201cpericulos\u201d: s\u0103 o tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 o restaureze printr-un act de jertf\u0103 mistic\u0103 superioar\u0103 \u0219i de credin\u021b\u0103 ortodox\u0103. Supravie\u021buirea spiritual\u0103 \u0219i politic\u0103 a continentului, a\u0219a cum o vedeau ace\u0219ti g\u00e2nditori, depindea tocmai de capacitatea de a reafirma aceste principii eterne, de a alege calitatea \u00een detrimentul cantit\u0103\u021bii \u0219i verticalitatea spiritual\u0103 \u00een fa\u021ba disolu\u021biei materiale care definea epoca modern\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n