{"id":801290,"date":"2025-07-16T21:24:50","date_gmt":"2025-07-16T18:24:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=801290"},"modified":"2025-07-16T21:24:50","modified_gmt":"2025-07-16T18:24:50","slug":"zambetul-de-joi-un-model-de-educatie-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=801290","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi | Un model de educa\u021bie | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi | Un model de educa\u021bie<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi | Un model de educa\u021bie<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
17\/07\/2025<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen dup\u0103-amiezile c\u0103lduroase, acedia, starea de apatie spiritual\u0103, dar \u0219i fizic\u0103, pare s\u0103 capete \u0219i mai mult\u0103 for\u021b\u0103. Am adormit-o pe fiica mea de doi ani \u0219i parc\u0103 nu \u00eemi doresc dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 odihnesc \u0219i eu pu\u021bin al\u0103turi, de\u0219i ast\u0103zi m-am trezit t\u00e2rziu, nu am lucrat prea mult, iar cafeaua b\u0103ut\u0103 ar trebui \u0219i ea s\u0103 \u00eemi asigure energie.<\/strong><\/p>\n

Pe scurt, nu am niciun motiv s\u0103 l\u00e2ncezesc. \u00cen minte mi s-a cristalizat ideea articolului de fa\u021b\u0103, o idee care m-a \u00eenc\u00e2ntat \u0219i cu prilejul unor lecturi mai vechi \u2013 ar fi vorba de educa\u021bia celor \u0219apte copii ai lui Ion C. Br\u0103tianu.<\/p>\n

Aceast\u0103 educa\u021bie merit\u0103 readus\u0103 \u00een prim-plan, ca prob\u0103 de \u00een\u021belepciune, demnitate, patriotism, credin\u021b\u0103 \u0219i moralitate. \u0218i mi-am amintit de toate acestea citind recent memoriile Sabinei Cantacuzino, fiic\u0103 a marelui om politic: \u201eDin via\u021ba familiei Ion C. Br\u0103tianu\u201d \u00a0https:\/\/humanitas.ro\/assets\/pdf\/Sabina-Cantacuzino_Din-viata-familiei-IC-Bratianu.pdf<\/a><\/p>\n

Ca atare, trebuie s\u0103 m\u0103 ridic \u0219i s\u0103 profit de acest timp pe care mi-l las\u0103 somnul copilului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 mai aflu c\u00e2te ceva de la surs\u0103, de la conacul Florica, re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei, aflat\u0103 \u00een jude\u021bul Arge\u0219, la \u0218tef\u0103ne\u0219ti. \u00cen minte st\u0103ruie verbul \u201etrebuie\u201d, pentru c\u0103 altfel nu am nicio tragere de inim\u0103. Afar\u0103 este foarte cald, dar din fericire telefonul m\u0103 anun\u021b\u0103 c\u0103 de aici (casa p\u0103rin\u021bilor mei) p\u00e2n\u0103 la mo\u0219ia Br\u0103tienilor sunt doar 14 minute. Intru \u00een ma\u0219ina \u00eencins\u0103 ca \u00eentr-un cuptor \u0219i m\u0103 felicit c\u0103 nu am luat pe nimeni altcineva cu mine \u201ela plimbare\u201d, ca s\u0103 \u00eel chinui inutil. C\u0103ci, \u00een momentul \u00een care pornesc, nu mai am nicio r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 din sentimentul c\u0103 merg la plimbare, ci vreau numai s\u0103 fac o datorie de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Doar c\u0103 \u00eendat\u0103 ce am ajuns \u0219i am intrat \u00een biserica Br\u0103tienilor (ast\u0103zi, schitul Florica), aflat\u0103 \u00een acela\u0219i parc al mo\u0219iei de la \u0218tef\u0103ne\u0219ti, totul s-a schimbat: de la r\u0103coarea asigurat\u0103 nu de aer condi\u021bionat, ci de grosimea zidurilor, p\u00e2n\u0103 la starea de spirit. Acedia s-a risipit.<\/p>\n

Sentimentul de datorie, \u0219i el. Sunt aici \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 sunt aici, f\u0103r\u0103 s\u0103 adaug acel imperativ \u201etrebuie\u201d. Nu degeaba spunea un sf\u00e2nt c\u0103 cine umbl\u0103 (lucreaz\u0103) cu parfumuri \u0219i miresme, acela miroase mai \u00eent\u00e2i el frumos. Era cumva o imagine care explica faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd ne rug\u0103m pentru binele celuilalt, mai \u00eent\u00e2i de toate ne folosim noi \u00een\u0219ine, chiar dac\u0103 nu cerem efectiv ajutor pentru noi.<\/p>\n

Asemenea \u0219i eu, am venit aici ca s\u0103 scriu un articol, cunosc\u00e2nd deja locul (am venit \u0219i cu elevii \u00een excursii) \u0219i consider\u00e2nd c\u0103 mie \u00eensemi nu mai are s\u0103 \u00eemi ofere nimic. \u0218i totu\u0219i!<\/p>\n

Exist\u0103 aici ceva a\u0219a de \u00eentrem\u0103tor, de m\u00e2ng\u00e2ietor, \u00eenc\u00e2t m\u0103 \u00eentreb de ce nu am ajuns mai des \u0219i \u00eemi spun c\u0103 voi reveni chiar duminica urm\u0103toare, la slujb\u0103. Mult\u0103 vreme sunt singur\u0103 \u00een biserica \u00eempodobit\u0103 simplu, cu o catapeteasm\u0103 original\u0103, pictat\u0103 de fratele lui Andre Lecomte de Nouy. De altfel, arhitectul francez este men\u021bionat de Sabina Cantacuzino, ca un prieten al familiei, oaspete frecvent la mo\u0219ie, unde sim\u021bea un strop de bucurie \u0219i de c\u0103ldur\u0103 familial\u0103, de care el nu avusese parte.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

So\u021bia sa nu \u00eei \u00een\u021belesese pasiunea \u0219i importan\u021ba datoriei \u0219i familia se destr\u0103mase: ea refuzase s\u0103 \u00eei urmeze via\u021ba \u0219i misiunea \u00een Rom\u00e2nia, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een Fran\u021ba. Nu este singurul exemplu de sacrificare a unei \u00eempliniri personale prin dragoste. Ion C Br\u0103tianu \u00eensu\u0219i fusese \u00een tinere\u021be logodit cu o frumoas\u0103 fiic\u0103 din familia Kestner, cunoscut\u0103 cu prilejul studiilor sale \u00een str\u0103in\u0103tate. Iat\u0103 ce scrie Sabina Cantacuzino:<\/p>\n

\u201eTot atunci, tata a devenit prietenul familiei Kestner \u0219i s-a logodit cu Mathilda, fiica cea mai mare \u0219i sora viitoarei doamne Floquet. Cur\u00e2nd \u00eens\u0103 el \u0219i-a dat seama c\u0103 via\u021ba ce era menit s\u0103 duc\u0103 nu era compatibil\u0103 cu o nevast\u0103 str\u0103in\u0103, necunosc\u0103toare a \u021b\u0103rii unde o muta \u0219i, prin urmare, pu\u021bin preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 sacrificiile ce era s\u0103-i cear\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, constat\u00e2nd exigen\u021bele d-nei Kestner, care pretindea ca ginerele ei s\u0103 adauge la numele lui pe cel de Kestner \u0219i s\u0103-i promit\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 regulat c\u00e2teva luni pe an \u00een Fran\u021ba, s-a decis s\u0103 rup\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie, cu toate c\u0103 iubea pe fat\u0103 \u0219i era iubit de d\u00e2nsa. Biata Mathilda nu a uitat niciodat\u0103 pe primul ei logodnic, de\u0219i a luat, mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, pe Charras, una din c\u0103peteniile republicane \u00een 1852, mort \u00een exil, devenit mai t\u00e2rziu general (\u2026).<\/p>\n

Sora d-nei Charras, d-na Hortensa Floquet, ne spunea, 60 de ani \u00een urm\u0103, c\u0103 niciodat\u0103 Mathilda nu a mai pronun\u021bat numele tatei \u0219i c\u0103, la plecarea lui, durerea ei a fost a\u0219a de mare, c\u0103 era s\u0103 moar\u0103. Am\u00e2ndou\u0103, f\u0103c\u00e2nd cuno\u0219tin\u021ba mea \u0219i a surorilor mele la Paris, ne-au ar\u0103tat o afec\u021biune ating\u0103toare \u0219i ne-au scris p\u00e2n\u0103 la moartea lor, \u00een timpul r\u0103zboiului din 1914-1918.\u201d<\/p>\n

Ion C. Br\u0103tianu nu va fi la fel de afectat de aceast\u0103 desp\u0103r\u021bire, lucru pe care am fi tenta\u021bi s\u0103 \u00eel punem pe seama unei r\u0103celi \u0219i a unui pragmatism masculin. Dar sunt situa\u021bii c\u00e2nd po\u021bi continua s\u0103 iube\u0219ti pe cineva (te rogi pentru acea persoan\u0103, \u00eei dore\u0219ti binele), renun\u021b\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u021bi legi via\u021ba de a sa, tocmai din pricina unei diferen\u021be prea mari de vederi \u0219i de alegeri.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

(Diferen\u021b\u0103 care oricum duce treptat la erodarea rela\u021biei.) Este ceea ce face Br\u0103tianu, iar con\u0219tiin\u021ba unei datorii \u0219i a unui sens, superior propriei fericiri, \u00eel determin\u0103 s\u0103 caute o so\u021bie \u00een \u021bar\u0103. Un pas pragmatic, dar care \u00eei va asigura \u0219i o c\u0103s\u0103torie fericit\u0103.<\/p>\n

Criteriile de alegere r\u0103m\u00e2n acelea\u0219i: \u00een primul r\u00e2nd, o femeie care s\u0103 fie capabil\u0103 a-i \u00een\u021belege sacrificiul pentru \u021bar\u0103, absen\u021bele din c\u0103minul conjugal cerute de politic\u0103, momentele de grij\u0103, suferin\u021b\u0103 \u0219i chiar de str\u00e2mtorare financiar\u0103 (a \u0219i v\u00e2ndut din mo\u0219iile sale pentru finan\u021barea unor proiecte ale partidului liberal).<\/p>\n

La toate acestea, se adaug\u0103 dorin\u021ba ca fata s\u0103 fie bun\u0103, bl\u00e2nd\u0103, modest\u0103, demn\u0103, dintr-o familie onorabil\u0103. O va cunoa\u0219te, surprinz\u0103tor, nu \u00eentr-un salon boieresc, nu la o serat\u0103 dansant\u0103, ci dintr-o conversa\u021bie \u00eent\u00e2mpl\u0103toare cu sora lui, c\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103 la m\u0103n\u0103stirea V\u0103leni.<\/p>\n

Consemneaz\u0103 tot Sabina: \u201e\u00cen 1858, duc\u00e2ndu-se odat\u0103 la maica Maximilia, sora lui c\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103, a g\u0103sit-o foarte trist\u0103 de moartea unui bun prieten al ei, Luca Ple\u0219oianu. \u00cei ar\u0103t\u0103 \u0219i testamentul acestuia, care impresion\u0103 pe tata prin dona\u021biunile ce face \u021b\u0103ranilor dup\u0103 mo\u0219iile lui. La \u00eentreb\u0103rile fratelui s\u0103u, \u00eei mai povesti c\u0103 a l\u0103sat o fiic\u0103 de 16 ani, crescut\u0103 de mam\u0103-sa mare, cucoana Sult\u0103nica Capelleanu, c\u0103ci Luca Ple\u0219oianu era v\u0103duv de mul\u021bi ani. (\u2026) Onorabilitatea Capellenilor, sim\u021b\u0103mintele nobile oglindite \u00een testamentul lui Luca Ple\u0219oianu erau premisele indispensabile; restul veni prin farmecul fetei \u0219i prin r\u0103spunsul ei hot\u0103r\u00e2t la condi\u021biunile ce i-a pus tata de a duce o via\u021b\u0103 de jertf\u0103 c\u00e2nd interesele \u021b\u0103rii o vor cere, de a tr\u0103i la \u021bar\u0103, de a renun\u021ba la lume, de a se a\u0219tepta s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 b\u0103rbatul \u00een \u00eenchisoare, \u00een exil, de a-\u0219i sacrifica la nevoie starea, \u00een fine de a deveni so\u021bia unui om al c\u0103rui \u021bel era \u021bara.\u201d<\/p>\n

Din fericire, via\u021ba lor nu a fost at\u00e2t de cernit\u0103 cum o imagina, curajos, Br\u0103tianu. Dimpotriv\u0103, el va cunoa\u0219te gloria, va fi prim-ministru, va avea bucuria de a se sim\u021bi p\u0103rta\u0219 la construirea Rom\u00e2niei moderne, va fi un apropiat al Casei regale (el \u00eel aduce pe rege \u00een \u021bar\u0103), va fi respectat, iubit chiar, va cultiva numeroase rela\u021bii, va avea opt copii (supravie\u021buiesc \u0219apte). Pe scurt, va duce o via\u021b\u0103 plin\u0103 de \u00eencerc\u0103ri, de munc\u0103 \u0219i \u00eencordare a voin\u021bei, dar va culege \u0219i roadele acesteia. Tabloul imaginat de el \u0219i prezentat atunci viitoarei sale so\u021bii pare \u00eens\u0103 a se fi \u00eemplinit \u00eentocmai c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, la urma\u0219ii lui confrunta\u021bi cu instaurarea comunismului.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 spusele monahiei ghid de la schitul Florica (fost\u0103 profesoar\u0103 la colegiul Zinca Golescu din Pite\u0219ti), doi dintre nepo\u021bii lui I. C. Br\u0103tianu au sf\u00e2r\u0219it \u00een \u00eenchisorile comuniste. Cel mai cunoscut, istoricul \u0219i politicianul Gheorghe Br\u0103tianu, a murit \u00een anul 1953 (la 55 de ani) la Sighetu Marma\u021biei. De\u0219i s-ar fi putut autoexila, decide s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, din patriotism. \u00ce\u0219i va pune la ad\u0103post doar cei trei copii, trimi\u021b\u00e2ndu-i \u00een str\u0103in\u0103tate \u00eenc\u0103 din 1944. Descenden\u021bi ai acestora tr\u0103iesc \u0219i ast\u0103zi (urma\u0219ii Br\u0103tieni din \u021bar\u0103 sunt pu\u021bin numero\u0219i, de pild\u0103 Monica Pillat).<\/p>\n

Maica \u00ee\u0219i aminte\u0219te de o nepoat\u0103 a lui Gheorghe Br\u0103tianu, pictori\u021b\u0103, care a sosit din Fran\u021ba \u00eenainte de pandemie, \u00eenso\u021bit\u0103 de c\u00e2\u021biva prieteni. Ace\u0219ti erau uimi\u021bi de originea prietenei lor, de anvergura familiei, de conacul Florica, dovad\u0103 c\u0103, \u00een modestia ei, aceast\u0103 descendent\u0103 nu se l\u0103udase exagerat cu r\u0103d\u0103cinile sale. Nu \u021binuse s\u0103 \u00eei impresioneze prin vorbe, dar ei se reg\u0103seau totu\u0219i impresiona\u021bi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de realitatea istoric\u0103 de la mo\u0219ia Florica.<\/p>\n

Dar pentru c\u0103 am pomenit la \u00eenceput de educa\u021bia copiilor, s\u0103 vedem c\u00e2teva pasaje din aceea\u0219i carte de memorii a Sabinei Cantacuzino:<\/p>\n

\u201eMama ne d\u0103duse p\u00e2n\u0103 aici toate lec\u021biile noastre, ne \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 scriem, s\u0103 citim, geografie, socotelile \u0219i citirea limbii franceze. Acum \u00eens\u0103 g\u0103si c\u0103 nici timpul, nici rolul ei nu \u00eei mai permiteau s\u0103 se consacre cu totul lec\u021biunilor noastre. Sosi dar din Elve\u021bia d-ra Marie Bornand, prima institutoare.<\/p>\n

Tata, care avea direc\u021biunea general\u0103 a instruc\u021biei, nu voia o catolic\u0103, de al c\u0103rei prozelitism se temea, nici o francez\u0103, care nu ar fi putut s\u0103 ne \u00eenve\u021be limba german\u0103. \u0218vi\u021berii sunt oameni cinsti\u021bi \u0219i cumsecade, aceste dou\u0103 calit\u0103\u021bi sunt singurele pe care am dreptul s\u0103 le reclam de la copiii mei. <\/em>D-ra Marie ne d\u0103dea deci lec\u021bii de cele dou\u0103 limbi, francez\u0103 \u0219i german\u0103, piano, desen \u0219i istorie sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

La aceast\u0103 materie \u021binea mult, ca bun\u0103 calvinist\u0103. Am redactat dup\u0103 istorisirea ei tot Testamentul Vechi, iar din cel nou am \u00eenv\u0103\u021bat pe dinafar\u0103 Evanghelia dup\u0103 Marcu \u0219i a lui Ioan \u0219i am citit cu comentarii pe Matei \u0219i Luca. La opt eram \u00een clas\u0103 (sal\u0103 \u00een conac, pentru c\u0103 educa\u021bia se f\u0103cea acas\u0103, cu profesori priva\u021bi<\/em>), cu d\u00e2nsa \u00een capul mesei celei lungi. Cei mari \u00eencepeau, cei mici soseau \u0219i se a\u0219ezau fiecare cu caietele \u0219i c\u0103r\u021bile lui. (\u2026)<\/p>\n

Mult\u0103 disciplin\u0103 domnea \u00een clasa noastr\u0103 \u0219i bunul obicei de a ne izola \u00een noi \u00een\u0219ine pentru a putea lucra simultan cu to\u021bii, cot la cot, la aceea\u0219i mas\u0103 unde se f\u0103ceau dicteele, se recitau lec\u021bii \u0219i se explicau reguli care nu priveau dec\u00e2t pe fiecare din elevi. Pre\u021bioas\u0103 gimnastic\u0103 pentru restul vie\u021bii. (\u2026) La 6 \u0219i jum\u0103tate, pr\u00e2nzeam (cinam<\/em>) cu to\u021bii; dup\u0103 mas\u0103, jucam jocuri la care participau p\u0103rin\u021bii \u0219i nenea Ghi\u021b\u0103; la 8 se duceau cei mai mici la culcare \u0219i adesea d-ra Marie la piano, d. Atanasiu din vioar\u0103 f\u0103ceau pu\u021bin\u0103 muzic\u0103. La 9 tr\u0103gea la scar\u0103 tr\u0103sura lui nenea Ghi\u021b\u0103, cu doi cai frumo\u0219i, unul alb, cel\u0103lalt roib, din herghelia de la Tigveni a lui nenea Tudorache.<\/p>\n

Casa reintra \u00een lini\u0219tea somnului, c\u0103ci diminea\u021ba \u00eencepea devreme. Tata se de\u0219tepta la ora 4, iarna \u0219i vara. De cu seara, i se a\u0219eza tava de ceai cu ma\u0219ina de spirt \u2013 avea pasiunea ceaiului \u0219i era dificil pentru calitatea lui. \u00cel bea cu dou\u0103 buc\u0103\u021bi de zah\u0103r, pu\u021bin lapte \u0219i dou\u0103 felii de franzel\u0103 cu unt.\u201d (Sabina Cantacuzino, op.cit)<\/p>\n

Revin din trecutul Br\u0103tienilor, \u00een prezentul ctitoriei lor. Aflu de la m\u0103icu\u021ba ghid c\u0103 \u00een timpul comunismului biserica de la Florica devenise una de mir, deservind comunitatea din \u0218tef\u0103ne\u0219ti. \u00cens\u0103 \u00een anul 2009, prin tenacitatea, diploma\u021bia \u0219i n\u0103dejdea neclintit\u0103 a maicii stare\u021be, aici se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o ob\u0219te monahal\u0103 ce num\u0103r\u0103 ast\u0103zi \u0219apte vie\u021buitoare.<\/p>\n

Sf\u00e2nta liturghie se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te zilnic. Vecernia se face \u00eentr-un mic paraclis, de obicei intern, f\u0103r\u0103 preot, doar cu ajutorul monahiilor. Vinerea, de la ora 18, se \u021bine sf\u00e2ntul maslu. S\u00e2mb\u0103ta \u2013 liturghia \u0219i parastasul, pentru care maica ghid are \u0219i ascultarea de a face coliva. \u0218i a\u0219a trec zilele, \u00eentre pravila de la chilie, slujbe, rug\u0103ciunea inimii \u0219i sfatul cu credincio\u0219ii.<\/p>\n

C\u0103ci m\u0103icu\u021ba \u00eemi spune c\u0103 ea nu resimte tulburare pentru faptul c\u0103 schitul este a\u0219a de aproape de lume. Apropierea de oameni vine firesc \u0219i maicii \u00eei place s\u0103 le vorbeasc\u0103. Da, v\u0103d asta \u0219i cu mine, de\u0219i nu se \u00eentinde la vorb\u0103 \u0219i la un moment dat se ridic\u0103 \u00eencet, dar ferm, ca s\u0103 m\u0103 pofteasc\u0103 s\u0103 s\u0103rut icoanele.<\/p>\n

Conversa\u021bia despre Br\u0103tieni \u0219i mo\u0219tenirea lor s-a terminat, dar m\u0103 prive\u0219te \u00een continuare ca pe un om care a venit aici cu un suflet, nu doar cu o treab\u0103. \u00cemi arat\u0103 icoanele, \u00eemi spune istoricul lor, apoi sfintele moa\u0219te. Observ la ea un lucru pe care l-am tot v\u0103zut la monahi, dar pe care \u00eel uit periodic, fiind necesar s\u0103 \u00eei re\u00eent\u00e2lnesc, ca s\u0103 \u00eel redescop\u0103r: lini\u0219tea lor.<\/p>\n

Deplina lini\u0219te, netulburare, amestecat\u0103 cu dragoste \u0219i n\u0103dejde. Pare c\u0103 pentru ei nu exist\u0103 exclama\u021bii sau interjec\u021bii. Pentru ei, toate se a\u0219az\u0103 doar \u00een cadrul acestei mari iubiri divine, \u0219i atunci toate cap\u0103t\u0103 sens \u0219i pot fi duse, oric\u00e2t ar fi de grele. M\u0103icu\u021ba \u00eemi vorbise \u0219i de necazuri: boli ale unor credincio\u0219i care vin la maslu, \u00eencerc\u0103rile lor cu \u00eentre\u021binerea cl\u0103dirilor (frigul din biseric\u0103, iarna; necesitatea restaur\u0103rii), r\u0103t\u0103ciri \u0219i reconvertiri minunate ale unor credincio\u0219i\u2026<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i nimic din toate acestea nu fuseser\u0103 comunicate cu ap\u0103sare sau nici m\u0103car cu \u00eengrijorare, astfel \u00eenc\u00e2t am sim\u021bit c\u0103 plec cu inima u\u0219oar\u0103 \u0219i lini\u0219tit\u0103 de acolo. Bun, asta dup\u0103 un rond de fotografii \u0219i o plas\u0103 grea de cump\u0103r\u0103turi de la magazinul din curte: miere, dulcea\u021b\u0103 de nuci, ulei presat la rece, br\u00e2nz\u0103, kefir, pr\u0103jituri.<\/p>\n

Ajuns\u0103 acas\u0103, aveam s\u0103 constat c\u0103 mi-a r\u0103mas g\u00e2ndul \u0219i la zacusca de ghebe, \u0219i la iu\u021barii \u00een saramur\u0103, sau la pricomigdale, cornule\u021be, dulcea\u021ba de dovlecei cu scor\u021bi\u0219oar\u0103\u2026 Mult\u0103 munc\u0103 incapsulat\u0103 \u00een borc\u0103na\u0219e \u0219i cutiu\u021be. Dar, mai presus de toate, mult\u0103 binecuv\u00e2ntare \u0219i sentimentul acela c\u0103 e bine s\u0103 revii, s\u0103 \u00ee\u021bi cau\u021bi puterea \u0219i matca \u00een ceea ce are mai frumos de oferit, poate, \u021bara aceasta: c\u00e2te o vatr\u0103 de spiritualitate \u0219i de istorie.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n