{"id":798325,"date":"2024-02-10T08:10:57","date_gmt":"2024-02-10T05:10:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=798325"},"modified":"2024-02-10T08:10:57","modified_gmt":"2024-02-10T05:10:57","slug":"eveniment-lira-traca-taraful-lui-orfeu-13-16-iunie-2024-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=798325","title":{"rendered":"EVENIMENT! LIRA TRAC\u0102 & TARAFUL LUI ORFEU 13-16 iunie 2024 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

EVENIMENT! LIRA TRAC\u0102 & TARAFUL LUI ORFEU 13-16 iunie 2024<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 10, 2024<\/p>\n

\"EVENIMENT!<\/a><\/p>\n

EVENIMENT! LIRA TRAC\u0102 & TARAFUL LUI ORFEU 13-16 iunie 2024<\/strong><\/h2>\n

Festival Interna\u021bional de Cultur\u0103<\/em><\/p>\n

\u0219i Tradi\u021bii<\/em><\/p>\n

Polovragi, 13-16 Iunie 2024<\/strong><\/em><\/p>\n

Organizatori: Asocia\u021bia European\u0103 TraciaLand\u00a0\u0219i Prim\u0103ria Polovragi<\/strong><\/em><\/p>\n

Via Certitudinea<\/a>:<\/em><\/p>\n

Precizare: ideea acestui proiect s-a n\u0103scut \u00een urm\u0103 cu peste 15 ani, cu prilejul unui interviu pe care mi l-a acordat Tudor Gheorghe. L-am \u00eentrebat:\u00a0\u201eNeic\u0103 Tudore, instrumentul \u0103sta, COBZA, e de-al nostru, sau e de import?\u201d<\/em>. U\u0219or iritat de \u00eentrebare, Tudor Gheorghe mi-a r\u0103spuns:\u00a0\u201eCum s\u0103 fie, b\u0103, de import? E autohton. Romanii \u00eei spuneau Lira Trac\u0103\u201d<\/em>. Atunci mi s-a n\u0103z\u0103rit urm\u0103toarea \u00eentrebare: nu cumva Orfeu, care era trac (ceea ce e unanim acceptat) \u0219i c\u00e2nta la lir\u0103 (ceea ce este iar\u0103\u0219i unanim acceptat) \u2013 deci nu cumva Orfeu-Tracul c\u00e2nta la Lira Trac\u0103? A urmat o period\u0103 de c\u00e2\u021biva ani \u00een care am cules toate informa\u021biile posibile care puteau sluji ideii c\u0103 LIRA TRAC\u0102, respectiv COBZA, este descendenta direct\u0103 a instrumentului la care c\u00e2nta ORFEU. Textul de fa\u021b\u0103 reprezint\u0103 rezumatul publicistic al acestor investiga\u021bii culturale.<\/p>\n

___________________________<\/p>\n

\u00cen antichitatea latin\u0103 (sec. I \u00ee.Ch.), cobza era numit\u0103 de romani LIRA TRAC\u0102 (Tracae Cythara<\/em>) \u015fi a fost instrumentul muzical specific imensului teritoriu ocupat de popula\u0163ia trac\u0103, din care f\u0103ceau parte \u015fi geto-dacii. Tot din neamul tracilor f\u0103ceau parte \u015fi frigienii din Asia Mic\u0103.<\/p>\n

Cultura \u0219i spiritualitatea trac\u0103 ascunde \u00eenc\u0103 multe enigme. Se \u0219tie, de pild\u0103, c\u0103 Orfeu, simbolul universal al muzicii esen\u021biale, era trac \u0219i c\u00e2nta la lir\u0103. A intervenit aici, \u00eens\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, un fenomen istoric care s-a manifestat ca un fel de \u00a0palimpsest<\/strong>\u00a0(DEX \u2013 pergament sau papirus de pe care s-a \u0219ters sau s-a ras scrierea ini\u021bial\u0103 pentru a se putea utiliza din nou, dar pe care se mai v\u0103d urmele vechiului text<\/em>): grecii, de\u0219i l-au preluat pe Orfeu \u00een panteonul culturii \u0219i civiliza\u021biei lor, nu au ascuns niciodat\u0103 c\u0103 acesta era trac, dar i-au atribuit \u201erecuzita\u201d culturii grece\u0219ti. A\u0219a c\u0103 nu e de mirare faptul c\u0103, \u00een reprezent\u0103rile pictografice \u0219i sculpturale grece\u0219ti, Orfeu are \u00een bra\u021be o lir\u0103 greceasc\u0103 (care nici ea nu se \u0219tie c\u00e2t e de greceasc\u0103). R\u0103m\u00e2ne totu\u0219i de v\u0103zut dac\u0103 nu cumva instrumentul la care c\u00e2nta tracul Orfeu era chiar LIRA TRAC\u0102, ceea ce pare un lucru c\u00e2t se poate de logic. Dar s\u0103 vedem ce spun dovezile istorice.<\/p>\n

Ce a fost mai \u00eent\u00e2i: COBZA sau L\u0102UTA?<\/strong><\/h2>\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Dac\u0103 e s\u0103 judec\u0103m dup\u0103 scrierile antice, muzica tracilor pare s\u0103 fi avut un rol determinant \u00een cristalizarea artei universale a sunetelor. \u00cen \u201eGeografia\u201d sa, istoricul \u015fi geograful Strabon din Amesia (60 \u00ee.H.-21 d.H.), referindu-se la originea muzicii vechi, f\u0103cea urm\u0103toarele considera\u0163ii:\u00a0\u201eMuzica \u00eentreag\u0103, privit\u0103 at\u00e2t ca melodie, c\u00e2t \u015fi ca ritm \u015fi cuprinz\u00e2nd \u015fi instrumentele, e socotit\u0103 ca fiind de origine trac\u0103 \u015fi asiatic\u0103. Aceasta se vede \u015fi din locurile unde muzele sunt cu deosebire cinstite. \u00centr-adev\u0103r, \u00een vechime, Pieria, Olimpul, Pimpla, Leiberthros erau localit\u0103\u0163i \u015fi mun\u0163i ai tracilor, pe c\u00e2t\u0103 vreme acum pe acestea le st\u0103p\u00e2nesc macedonenii. Heliconul a fost \u00eenchinat muzelor de c\u0103tre tracii care locuiau \u00een Beo\u0163ia \u015fi care au consacrat nimfelor pe\u015ftera lui Leiberthros. Se spune c\u0103 cei care s-au ocupat \u00een vechime cu muzica \u2013 Orfeu, Musaios \u015fi Thamiris \u2013 sunt traci. \u015ei numele Eumolp (personaj trac al c\u0103rui nume se traduce \u00abcel care c\u00e2nt\u0103 bine\u00bb n.n.) tot de la traci vine\u201d.\u00a0<\/em>A\u015fadar, dac\u0103 lu\u0103m ca reper adev\u0103rul, unanim acceptat, c\u0103 Orfeu era trac \u015fi c\u0103 instrumentul la care c\u00e2nta era lira, putem avansa ipoteza, istorice\u015fte sustenabil\u0103, c\u0103 lira la care c\u00e2nta Orfeu, tracul, era chiar LIRA TRAC\u0102.<\/p>\n

LIRA TRAC\u0102 (Cobza) este un instrument ritmic \u0219i armonic, cu coarde \u201epleznite\u201d. S-a vehiculat ideea c\u0103 acest instrument s-ar trage din l\u0103ut\u0103. Numai c\u0103 l\u0103uta, care este de origine arab\u0103 (al-oud<\/em>), este un instrument melodic, evoluat, cu coarde ciupite, \u0219i a fost a\u0219a \u00eenc\u0103 \u00eenainte de adoptarea lui \u00een Europa. Nu se cunosc cazuri, \u00een istoria muzicii, ca un instrument ritmic s\u0103 fie derivat dintr-unul melodic, ci numai invers. Deci \u00een niciun caz cobza nu provine din l\u0103ut\u0103, eventual l\u0103uta s-a dezvoltat din cobz\u0103, c\u0103ci dezvoltarea se face de la inferior la superior. Ceea ce este evident e faptul c\u0103 LIRA TRAC\u0102 (Cobza) seam\u0103n\u0103 \u00eentr-adev\u0103r cu l\u0103uta, mai exact cu varianta primitiv\u0103 a l\u0103utei (de p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea), care avea \u015fi ea g\u00e2tul \u201efracturat\u201d. Grifura l\u0103utei era \u00eens\u0103 (\u015fi este) mult mai lung\u0103 \u0219i are taste, ceea ce permite o mai lejer\u0103 mi\u015fcare a degetelor pe coarde.<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Un argument \u00een favoarea ipotezei c\u0103 lira la care c\u00e2nta Orfeu era LIRA TRAC\u0102 (\u0219i nu lira greceasc\u0103, a\u0219a cum o vedem \u00een reprezent\u0103rile cu Orfeu din basoreliefurile antice) este \u0219i un \u201edetaliu\u201d descoperit de subsemnatul \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, \u00eentr-un catalog din 1833 din arhiva\u00a0Muzeului Academiei Regale din Mantova<\/strong>\u00a0(Museo della Reale Academia di Mantova<\/em>). \u00cen acest catalog, al\u0103turi de imaginea, \u00een basorelief, reprezent\u00e2ndu-l pe \u201eOrfeu \u00een Infern\u201d, este prezentat\u0103 \u015fi povestea personajului. Scrie, \u00een acel catalog, la pagina 12:\u00a0\u201eNon \u00e8 alcuno, che ignori la pietosa istoria d\u2019Orfeo, il quale coll\u2019 incanto\u00a0della SUA LIRA TRACA<\/strong>\u00a0uomini e fiere a seguir-lo\u2026\u201d<\/em>. (\u00een traducere liber\u0103:\u00a0\u201eToat\u0103 lumea cunoa\u015fte impresionanta poveste a lui Orfeu, cel care, cu c\u00e2ntecul LIREI SALE TRACE, oameni \u015fi fiare f\u0103cea s\u0103-l urmeze etc., etc\u2026\u201d<\/em>).<\/p>\n

ADN-ul Cobzei: forma de par\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103<\/strong><\/h2>\n

COBZA a supravie\u021buit numai \u00een Rom\u00e2nia, \u00een urm\u0103toarele regiuni: Oltenia, Muntenia, Dobrogea \u0219i Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului). Exist\u0103 \u00eens\u0103, \u00een Europa, pe o arie impresionant\u0103 (din \u021b\u0103rile nordice p\u00e2n\u0103-n Grecia \u0219i Turcia \u0219i din Italia p\u00e2n\u0103-n Ucraina \u0219i Rusia) o multitudine de instrumente susceptibile de a fi derivate direct din COBZ\u0102. Acestea sunt:\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>,\u00a0Lyra Trakis<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Cretan Lyraki<\/em>\u00a0\u00een Grecia,\u00a0Lirica Dalmacija (\u00een Dalma\u021bia, Croa\u021bia),<\/em>\u00a0<\/strong><\/em>G\u0103dulca<\/em>\u00a0(\u00een Bulgaria),\u00a0Kemenche clasic<\/em>\u00a0(\u00een Turcia),\u00a0Rebek<\/em>-ul (instrument muzical apar\u021bin\u00e2nd vikingilor \u0219i conservat \u00een tradi\u021bia popoarelor scandinave),\u00a0Gudok<\/em>-ul sau\u00a0Hudok<\/em>-ul \u00een Ucraina \u0219i Rusia \u0219i\u00a0Lira Calabrese<\/em>\u00a0\u00een Italia. Toate aceste instrumente seam\u0103n\u0103 p\u00e2n\u0103 la identificare cu Cobza, numai c\u0103 au trei coarde \u0219i arcu\u0219. Un caz aparte \u00eel reprezint\u0103, a\u0219a cum am spus,\u00a0L\u0103uta<\/em>\u00a0(Al-Oud<\/em>), care a reu\u0219it s\u0103 se disemineze pe teritoriul \u00eentregii Europe \u0219i chiar \u00een lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

Ceea ce aseam\u0103n\u0103 aceste instrumente este\u00a0forma comun\u0103 de par\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103<\/strong>. Ceea ce le diferen\u021biaz\u0103 este\u00a0tipologia lor func\u021bional\u0103<\/strong>: COBZA este instrument ritmic \u0219i armonic cu coarde \u201epleznite\u201d, L\u0102UTA este instrument melodic cu coarde ciupite iar TOATE CELELALTE (Trakiotiki Lyra<\/em>,\u00a0Lyra Trakis<\/em>,\u00a0Cretan Lyraki, Lirica Dalmacija, G\u0103dulca,<\/em>\u00a0Kemenche clasic<\/em>,\u00a0Rebek<\/em>-ul,\u00a0Gudok<\/em>-ul \u0219i\u00a0Lira Calabrese<\/em>) sunt instrumente melodice cu arcu\u0219.<\/p>\n

Antichitatea greac\u0103 \u0219i latin\u0103 nu au cunoscut arcu\u0219ul<\/strong>. Acesta a ajuns \u00een Europa (mai exact \u00een Imperiul Bizantin) \u00een secolul al IX-lea d.Ch., adus de arabi. \u00cen privin\u021ba apari\u021biei instrumentelor cu arcu\u0219 amintite, istoricii greci se poticnesc tocmai \u00een acest secol IX, confund\u00e2nd perioada apari\u021biei instrumentelor, cu perioada apari\u021biei arcu\u0219ului.<\/p>\n

S\u0103 accept\u0103m, teoretic, c\u0103 ar avea dreptate \u0219i c\u0103 aceste instrumente au ap\u0103rut brusc, toate, \u00een secolul IX. \u00a0Marea nedumerire vine \u00eens\u0103 din numele a dou\u0103 dintre aceste instrumente:\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Lyra Trakis.<\/em>\u00a0Or, \u00een secolul IX cultura trac\u0103 era deja \u201eexpirat\u0103\u201d, se transferase \u00een cultura greceasc\u0103, nu mai avea puterea s\u0103 impun\u0103 denumirile specifice amintite. Pe de alt\u0103 parte, denumirile de\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Lyra<\/em>\u00a0Trakis<\/em>\u00a0sunt similare cu denumirea latin\u0103 a cobzei, dintr-o perioad\u0103 mult mai \u00eendep\u0103rtat\u0103: LIRA TRAC\u0102 (Tracae Cythara). Toate acestea conduc la urm\u0103toarea explica\u021bie:\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>,\u00a0Lyra Trakis<\/em>,\u00a0Cretan Lyraki<\/em>\u00a0\u0219i derivatele lor (Lirica Dalmacija<\/em>, G\u0103dulca,<\/em>\u00a0Rebek<\/em>-ul,\u00a0Gudok<\/em>-ul \u0219i\u00a0Lira Calabrese<\/em>) erau instrumente cu coarde ciupite sau lovite, c\u0103rora localnicii le-au ad\u0103ugat arcu\u0219ul adus de arabi. \u0218i-au p\u0103strat \u00eens\u0103 vechea denumire \u0219i forma de par\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103, specific\u0103 LIREI TRACE (Cobza) \u0219i L\u0102UTEI (Al-Oud). Cei care au intuit faptul c\u0103 arcu\u0219ul a fost adaptat ulterior unui instrument d\u00e9j\u00e0 existent au fost istoricii danezi, referindu-se la\u00a0Rebek<\/em>\u00a0(instrument muzical al vikingilor, preluat de ace\u0219tia, \u00een secolul IX, de la bizantini).<\/p>\n

Faptul c\u0103, dintre toate aceste instrumente,\u00a0Cobza<\/strong>\u00a0(Lira Trac\u0103<\/em>) este singurul instrument ritmic, \u00eel recomand\u0103 ca fiind cel mai vechi dintre ele. Aceast\u0103 ipotez\u0103 ne \u00eenlesne\u0219te \u0219i \u00een\u021belegerea apari\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii tuturor celorlalte instrumente aici amintite. Ofer\u0103, \u00een orice caz, cea mai plauzibil\u0103 dintre explica\u021bii. Altfel, am continua s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce LIRA TRAC\u0102 din Rom\u00e2nia \u0219i TRAKIOTIKI LYRA din Grecia seam\u0103n\u0103 at\u00e2t de mult la form\u0103 \u0219i denumire, fiind totu\u0219i fundamental diferite ca tipologie func\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u201eCobzele\u201d cu arcu\u0219<\/strong><\/h2>\n

Lira Calabrese<\/em>,\u00a0Lirica Dalmacija<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0G\u0103dulca<\/em>\u00a0\u00ee\u0219i au originile, conform scriselor lui\u00a0Ibn\u00a0<\/strong>Khurradadhbih\u00a0<\/strong>(geograf persan din secolul al IX-lea), \u00een lirele grece\u0219ti me\u021bionate, \u00eentrunite sub genericul\u00a0Lira Bizantin\u0103<\/em>.<\/p>\n

Instrumentul ucrainian numit\u00a0Gudok<\/em>\u00a0nu mai exist\u0103, ca instrument \u00een circula\u021bie, de c\u00e2teva secole. Toate exemplarele prezente sunt replici. Originea lui se afl\u0103 \u00een resturile unui instrument g\u0103sit \u00een excava\u021biile de la Novgorod, dat\u00e2nd de pe la 1190 \u0219i care este, de fapt, un\u00a0Rebek<\/em>\u00a0viking. Care a fost preluat, a\u0219a cum am spus, \u00een secolul IX, din Constantinopol (Bizan\u021b).\u00a0Gudok<\/em>-ul este revendicat, ca reprezentativ pentru cultura proprie, \u0219i de ru\u0219i, \u0219i de ucrainieni.<\/p>\n

<\/figure>\n

REBEK-ul vikingilor<\/mark><\/em><\/p>\n

Instrumentul turcesc numit\u00a0Kemence popular<\/em>\u00a0deriv\u0103 din instrumentele persane sau arabe cu arcu\u0219 \u0219i are o form\u0103 aproximativ\u0103 de cutie lunguia\u021b\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea turcii, inspira\u021bi probabil de cutia de rezonan\u021b\u0103 a cobzei \u0219i a lirelor cu arcu\u0219, au construit un\u00a0Kemence<\/em>\u00a0av\u00e2nd forma de semipar\u0103 a acestora. Acest instrument poart\u0103 denumirea de\u00a0Kemence Clasic<\/em>.Nu am inclus \u00een instrumentele ca posibil derivate din cobz\u0103 \u0219i pe cel numit\u00a0Rabab<\/em>\u00a0sau\u00a0Rebab\u00a0<\/em>(instrument cu coarde apar\u021bin\u00e2nd arabilor), pentru c\u0103 nu exist\u0103 niciun indiciu c\u0103 el ar face parte din aceast\u0103 \u201eparadigm\u0103 a cobzei\u201d.\u00a0Rabab<\/em>-ul este, se pare, instrumentul care a adus arcu\u0219ul \u00een Europa, preluat, probabil, de la indieni (unde existau instrumente cu arcu\u0219 cu 2.000 de ani \u00eenainte de Cristos). \u00cen privin\u021ba formei, exist\u0103 totu\u0219i o posibil\u0103 filia\u021bie dinspre\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>,\u00a0Lyra Trakis<\/em>\u00a0sau\u00a0Cretan Lyraki\u00a0<\/em>c\u0103tre\u00a0Rebab<\/em>, c\u0103ci una dintre variantele\u00a0Rabab<\/em>-ului are, ca \u0219i cele grece\u0219ti, form\u0103 de \u201esemipar\u0103\u201d.Concluziile acestei expuneri ar putea fi urm\u0103toarele:1. Prestigiul cobzei nu vine numai din faptul c\u0103 a f\u0103cut gloria l\u0103utarilor no\u015ftri de p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia \u0163ambalului (a fost, printre altele, instrumentul emblematic al celebrului staroste Barbu L\u0103utaru), ci mai ales din vechimea lui aproape ancestral\u0103. Cobza, care se numea \u00een antichitatea roman\u0103 LIRA TRAC\u0102, a fost instrumentul specific al imensului teritoriu ocupat de popula\u0163ia trac\u0103, din care f\u0103ceau parte \u015fi geto-dacii.<\/p>\n

2. Instrumentul la care c\u00e2nta Orfeu era LIRA TRAC\u0102 (Cobza). Confirmarea acestei ipoteze de c\u0103tre speciali\u0219ti, ar putea avea valoarea unei restituiri colosale, at\u00e2t pentru patrimoniul mondial al spiritualit\u0103\u021bii, c\u00e2t, mai ale, pentru cel na\u021bional.<\/p>\n

3. LIRA TRAC\u0102 este instrumentul din care au derivat direct \u0219i nemijlocit urm\u0103toarele instrumente:\u00a0L\u0103uta,<\/em>\u00a0Trakiotiki Lyra<\/em>,\u00a0Lyra Trakis<\/em>,\u00a0Cretan Lyraki, Lirica Dalmacija, G\u0103dulca,<\/em>\u00a0Kemenche clasic<\/em>,\u00a0Rebek<\/em>-ul,\u00a0Gudok<\/em>-ul \u0219i\u00a0Lira Calabrese.<\/em>\u00a0Ele ar putea fi reunite, simbolic, \u00een sintagma\u00a0\u201eParadigma cobzei\u201d<\/strong>\u00a0sau\u00a0\u201eTaraful lui Orfeu\u201d<\/strong>.<\/p>\n

4. Cobza nu se trage din l\u0103ut\u0103, ci L\u0102UTA SE TRAGE DIN COBZ\u0102.<\/p>\n

_____________________________<\/p>\n

Polovragi, Triunghiul Bermudelor din Oltenia<\/em><\/strong><\/h2>\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Comuna Polovragi din jude\u021bul Gorj nu este doar un loc \u00eenc\u0103rcat de mistere \u0219i mustind de istorie (<\/em>aici s-a descoperit o a\u0219ezare dacic\u0103 cu dou\u0103 nivele, dat\u00e2nd din sec. II \u2013 I \u00ee. Hr.)<\/em>, ci \u0219i o zon\u0103 cu un poten\u021bial turistic uria\u0219 (anul trecut a ob\u021binut titlul de \u201eDestina\u021bia turistic\u0103 a anului 2023\u201d). Primarul comunei, Gheorghe Epure, a avut originala idee de a da tuturor str\u0103zilor localit\u0103\u021bii nume dacice. De altfel, el organizeaz\u0103 \u00een fiecare an o tab\u0103r\u0103 de sculptur\u0103 tematic\u0103, \u00een care tema este tot cultura str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri. Spa\u021biul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 tab\u0103ra este plin\u0103 de statui de daci.<\/em><\/p>\n

Pe\u0219tera Polovragi, aflat\u0103 \u00een administra\u021bia prim\u0103riei, reprezint\u0103, bine\u00een\u021beles, punctul principal de atrac\u021bie, aceasta fiind situat\u0103 pe malul Olte\u021bului,<\/em>\u00a0\u00een Mun\u021bii C\u0103p\u0103\u021b\u00e2nii, la o altitudine de 670 m<\/em>, chiar l<\/em>\u00e2ng\u0103<\/em>\u00a0locul \u00een care Olte\u021bul se constituie \u00een cel mai \u00eengust canion din Europa (\u00eentre mun\u021bii C\u0103p\u0103\u021b\u00e2nii \u0219i masivul Par\u00e2ng, desp\u0103r\u021bi\u021bi de Olte\u021b, distan\u021ba este de 70 de centimetri).<\/em><\/p>\n

Pe\u0219tera Polovragi a mai fost numit\u0103 Pe\u0219tera lui Pahomie \u015fi ascunde taine neb\u0103nuite. \u00cen\u00a0\u201ePolovragi, Monografie\u201d<\/strong>, profesorul Nicolae Simionescu dezv\u0103luie c\u0103 o parte a denumirii se trage din existen\u021ba unei c\u00e2mpii \u201ePoleo\u201d, adic\u0103 locul \u00een care se adunau vracii \u0219i ini\u021bia\u021bii dacilor. Se mai spune c\u0103 eremi\u0163ii daci erau capabili s\u0103 vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice (ast\u0103zi disp\u0103rut\u0103) numit\u0103 Polovraga. La pe\u0219tera Polovragi s-a referit \u015fi Mihai Eminescu \u00een poemul neterminat \u201eMemento mori\u201d. Mai mult, se spune c\u0103, dup\u0103 lungile sale peregrin\u0103ri prin tot spa\u021biul rom\u00e2nesc, \u00een aceast\u0103 pe\u0219ter\u0103 el ar fi primit ini\u021bierea \u00een misterele Universului. Nu se \u0219tie de la cine, dar se presupune c\u0103 de la Zamolxe \u00eensu\u0219i. Este, bine\u00een\u021beles, o legend\u0103 \u00een formare, dar ea este compatibil\u0103 cu tainele grele ale locului, care are rara calitate de a remitiza tot ce societatea modern\u0103 demitizeaz\u0103. De la Decebal la Tudor Vladimirescu \u0219i Mihai Eminescu, toate personajele istorice care au trecut pe aici au c\u0103p\u0103tat dimensiuni \u0219i aur\u0103 de legend\u0103.<\/em><\/p>\n

<\/figure>\n

Miturile despre daci au atras mul\u0163i aventurieri care s-au g\u00e2ndit c\u0103 aici ar putea g\u0103si c\u00e2teva dintre vestitele comori dacice. To\u021bi au avut parte de mor\u021bi tragice c\u00e2nd au \u00eencercat s\u0103 tulbure lini\u0219tea locului. Cic\u0103 blestemul lui Zamolxis le-ar fi adus pieirea. \u00cen acest sens exist\u0103 inclusiv m\u0103rturiile transmise \u00een popor despre ciobanii c\u0103rora le-au disp\u0103rut oile \u015fi cele despre v\u0103carii care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 vite.<\/em><\/p>\n

Zona mai este denumit\u0103 \u015fi Triunghiul Bermudelor din Oltenia, iar o \u00eent\u00e2mplare \u00eel are \u00een prim-plan pe Tudor Vladimirescu, conduc\u0103torul Revolu\u021biei de la 1821. Marele lider al pandurilor revenea pentru rug\u0103ciune \u00een preajma zidurilor M\u0103n\u0103stirii\u00a0 Polovragi, aflat\u0103 \u00een apropiere. \u00cen pronaosul m\u0103n\u0103stirii s-a g\u0103sit isc\u0103litura acestuia, datat\u0103 la c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 presupusa lui moarte. La ultima restaurare a m\u0103n\u0103stirii, isc\u0103litura a fost \u0219tears\u0103.<\/em><\/p>\n

Acesta este locul \u00een care, \u00een perioada\u00a0 13-16 iunie 2024, va avea loc\u00a0Festivalul Interna\u021bional de Cultur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie \u201eLira Trac\u0103 \u0219i taraful lui Orfeu\u201d<\/strong>. Primarul Gheorghe Epure a fost, din 2007 (c\u00e2nd s-a n\u0103scut ideea acestui proiect) \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, prima persoan\u0103 cu putere de decizie care a sim\u021bit importan\u021ba \u0219i magnitudinea proiectului \u0219i a reac\u021bionat pe loc, hot\u0103r\u00e2nd materializarea lui \u00eentr-un festival al cobzelor. C\u0103ci COBZA este, conform proiectului, prezumtivul instrument la care c\u00e2nta ORFEU. \u201eCurierul\u201d proiectului (cea care i l-a prezentat primarului) a fost Otilia Magheru, pre\u0219edinta Asocia\u021biei Europene TraciaLand, sub egida c\u0103ruia se va desf\u0103\u0219ura festivalul. Prim\u0103ria Polovragi este gazda acestui festival.<\/em><\/p>\n

________________________________<\/p>\n

Asocia\u021bia European\u0103 TraciaLand<\/em><\/strong><\/h2>\n
<\/figure>\n

Pornind de la realitatea c\u0103\u00a0suntem spectatori, \u00een \u021bara noastr\u0103, la nenum\u0103rate evenimente comerciale cu specific rom\u00e2nesc, organizate de supermarketurile \u0219i companiile transna\u021bionale, Otilia Magheru a g\u0103sit solu\u021bia de contracarare a acestei strategii corporatiste invazive \u0219i de protejare a produselor agroalimentare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a serviciilor na\u021bionale de turism, ini\u021biind \u0219i demar\u00e2nd conceptul de bussiness \u0219i brand\u00a0\u00a0\u201eTraciaLand<\/strong>\u201d. Acest concept este profitabil pentru autohtonii rom\u00e2ni, at\u00e2t sub aspectul identitar al efectelor, c\u00e2t mai ales sub cel economico-financiar. In extenso, este vorba, de fapt, de UNIREA tuturor brandurilor de produse agroalimentare \u0219i servicii turistice din vechiul spa\u021biu tracic \u00eentr-un concept de bussines unitar, prin care fiecare s\u0103 se sprijine \u0219i s\u0103 se apere reciproc, un fel de scut de protec\u021bie sub care fiecare \u00ee\u0219i poate dezvolta \u0219i \u00eent\u0103ri propria identitate de brand.\u00a0TraciaLand<\/strong>\u00a0deschide astfel perspectiva unui PATRIOTISM PRAGMATIC, ca surs\u0103 de venit na\u021bional.<\/em><\/p>\n

Conceptul\u00a0TraciaLand<\/strong>\u00a0a luat na\u0219tere \u00een anul 2009, c\u00e2nd Otilia Magheru a sim\u021bit nevoia s\u0103 ofere produc\u0103torilor o form\u0103 de organizare care s\u0103-i protejeze \u00een rela\u021biile cu re\u021belele multina\u021bionale de pe teritoriul Rom\u00e2niei. \u00cen acela\u0219i timp, era nevoie de o voce comun\u0103 sub aceea\u0219i \u201eumbrel\u0103\u201d, pentru o comunicare mai bun\u0103 c\u0103tre clien\u021bi.<\/em><\/p>\n

\u00cenainte de\u00a0TraciaLand<\/strong>, Otilia Magheru a activat \u00een v\u00e2nz\u0103ri de produse provenite din import, fiind director de v\u00e2nz\u0103ri la c\u00e2teva branduri de produse electronice. Asta se \u00eent\u00e2mpla prin anii 2002-2004, c\u00e2nd pia\u021ba era \u00eentr-o mare competi\u021bie, fiind \u00een plin\u0103 efervescen\u021b\u0103 magazine care ofereau posibilitatea de \u201ea cump\u0103ra cu buletinul\u201d. A urmat apoi o lung\u0103 perioad\u0103 \u00een care a trecut la produse alimentare din import (tot \u00een companii multina\u021bionale), p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2008, c\u00e2nd a luat decizia s\u0103-\u0219i \u00eendrepte aten\u021bia spre produsele autohtone.<\/em><\/p>\n

Lucr\u00e2nd efectiv \u00een cadrul transna\u021bionalelor,, Otilia Magheru \u0219i-a dat seama cum func\u021bioneaz\u0103 acestea \u0219i c\u0103, practic, \u00een condi\u021biile actuale de concuren\u021b\u0103, produc\u0103torii rom\u00e2ni n-au nicio \u0219ans\u0103. De aceea, conceptul de business\u00a0TraciaLand<\/strong>\u00a0(care deja func\u021bioneaz\u0103) are dou\u0103 direc\u021bii de ac\u021biune: una prin care produsele rom\u00e2ne\u0219ti ajung la consumator prin infrastructura supermarketurilor corporatiste, care au invadat demult pia\u021ba, \u0219i alta prin construc\u021bia \u0219i dezvoltarea re\u021belelor autohtone.<\/em><\/p>\n<\/figure>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n