{"id":797726,"date":"2025-10-29T16:45:00","date_gmt":"2025-10-29T13:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=797726"},"modified":"2025-10-29T16:45:00","modified_gmt":"2025-10-29T13:45:00","slug":"rezerva-iccj-cand-denuntul-devine-moneda-de-schimb-judecatoarele-iccj-lia-savonea-adriana-ispas-si-eleni-marcu-demasca-modul-in-care-comisarul-sef-ion-joe-stoica-si-avocatul-ion-soricica-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=797726","title":{"rendered":"REZERVA ICCJ: CAND DENUNTUL DEVINE MONEDA DE SCHIMB \u2013 Judecatoarele ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Eleni Marcu demasca modul in care comisarul-sef Ion-Joe Stoica si avocatul Ion Soricica au fost executati de DNA pe baza unui denunt necredibil, facut de o persoana cercetata in alt dosar: \u201cDeclaratiile martorului denuntator sunt lipsite de valoare probatorie autonoma, intrucat sunt susceptibile de influenta subiectiva, determinata de interesul de a obtine beneficii juridice\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

REZERVA ICCJ: CAND DENUNTUL DEVINE MONEDA DE SCHIMB \u2013 Judecatoarele ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Eleni Marcu demasca modul in care comisarul-sef Ion-Joe Stoica si avocatul Ion Soricica au fost executati de DNA pe baza unui denunt necredibil, facut de o persoana cercetata in alt dosar: \u201cDeclaratiile martorului denuntator sunt lipsite de valoare probatorie autonoma, intrucat sunt susceptibile de influenta subiectiva, determinata de interesul de a obtine beneficii juridice\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: George TARATA | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
29 October 2025 16:45<\/div>\n
Vizualizari: 5024<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

S-au dus anii in care Inalta Curte dispunea condamnari in serie desi dosarele se bazau strict pe baza unor denunturi formulate de persoane la randul lor cercetate in alte dosare sau chiar arestate preventiv. Adica de persoane care in schimbul unor denunturi mincinoase incercau sa isi usureze propria lor situatie juridica. Lumea Justitiei prezinta in editia de astazi modul in care DNA \u2013 cu un dosar fabricat in perioada in care parchetul anticoruptie era condus de Crin Nicu Bologa<\/b> \u2013 i-a executat pe comisarul-sef de politie Ion-Joe Stoica, sef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime din cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti<\/b>, si pe avocatul Ion Soricica <\/b>strict pe baza unui denunt necredibil, formulat de o persoana care era cercetata intr-o alta cauza (o practica din fericire abandonata de DNA odata cu mandatul de procuror-sef al lui Marius Voineag)<\/i><\/b>.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

Intregul caz si felul in care DNA a fortat condamnarea celor doi doar pe baza de denunt este expus in decizia nr. 231 din 23 octombrie 2025<\/b>, pronuntata in dosarul 1650\/1\/2024<\/b>, prin care judecatoarele ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Eleni Marcu (foto)<\/span> au hotarat achitarea definitiva a lui Stoica si Soricica pe motiv de lipsa de probe <\/span><\/b>(art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala), dupa ce acestia fusesera condamnati la fond la cate 3 ani inchisoare cu suspendare de judecatoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel Bucuresti, o judecatoare cunoscuta pentru inclinatiile sale de a valida neconditionat acuzatiile DNA<\/b>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, Ion-Joe Stoica si Ion Soricica au fost retinuti 24 de ore si apoi trimisi in judecata pe motiv ca ar fi promis ca vor obtine o solutie favorabila denuntatorului, in schimbul unor sume de bani, prin interventii la politistii care lucrau la dosarul in care acesta era cercetat pentru conducerea pe drumurile publice sub influenta alcoolului. Problema este ca DNA i-a trimis pe cei doi in judecata strict pe baza unui denunt, formulat de un denuntator care la data redactarii denuntului avea calitatea de inculpat intr-un dosar al Parchetului Judecatoriei Sectorului 6 pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante.<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Au mai existat la dosar o serie de interceptari, fata de care insa ICCJ a stabilit ca sunt nule, fiind realizate nelegal de catre denuntator, lipsind ordonanta de autorizare a folosirii martorului denuntator ca si colaborator si mandatului de supraveghere tehnica aferent eliberat de un judecator de drepturi si libertati.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Necredibilul denunt facut pentru beneficii juridice<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

In ceea ce priveste denuntul formulat impotriva comisarului-sef Ion-Joe Stoica si avocatului Ion Soricica (avocat al denuntatorului in cauza in care acesta era cercetat pentru conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante<\/span>)<\/i>, dar si in ceea ce priveste declaratiile date de denuntator la DNA si apoi la Curtea de Apel Bucuresti, judecatoarele ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Eleni Marcu au constatat ca acestea contin o serie de contradictii in legatura cu faptele de pretindere si primire a sumelor de bani, precum si in legatura cu circumstantele in care aceste fapte ar fi fost savarsite. In acest context, Inalta Curte subliniaza ca declaratiile denuntatorului din cursul urmaririi penale nu pot fi considerate veridice si suficiente pentru a fundamenta o solutie de condamnare, din ansamblul probelor administrate rezultand ca acesta a facut denuntul intr-un context procesual care ridica serioase indoieli asupra sinceritatii sale. Desigur este vorba faptul ca denuntatorul a formulat denuntul doar pentru a obtine beficii in dosarul in care avea calitatea de inculpat.<\/span> \u201cIn speta, Inalta Curte retine ca martorul denuntator a formulat denuntul exact in perioada in care era cercetat penal, iar ulterior cooperarii sale cu organele de urmarire penala, a beneficiat efectiv de solutii favorabile, respectiv clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de cumparare de influenta (art. 292 C.pen.) si renuntare la urmarire penala pentru infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului (art. 336 alin. 1 C.pen.). Aceste circumstante sunt, in mod rezonabil, de natura a ridica indoieli serioase asupra impartialitatii si credibilitatii denuntatorului, intrucat induc o legatura intre cooperarea sa si beneficiile obtinute\u201d<\/span><\/i>, explica cele trei judecatoare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

CEDO a sanctionat folosirea denunturilor facute de persoane cu interes, fara alte probe<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Inalta Curte atrage atentia ca declaratiile si denuntul unei persoane aflate intr-o pozitie de interes pot avea valoare de elemente probatorii doar daca sunt confirmate prin alte mijloace de proba. In caz contrar, denuntul si declaratiile respectivei persoane, in absenta altor probe, nu pot sustine o solutie de condamnare, intrucat ar incalca principiul in dubio pro reo si exigentele procesului echitabil.<\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, judecatoarele ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Eleni Marcu amintesc de jurisprudenta CEDO, potrivit careiea formularea unui denunt de catre o persoana aflata intr-o situatie juridica defavorabila, care urmareste obtinerea unei reduceri a raspunderii penale, trebuie analizata cu o deosebita precautie, tocmai datorita riscului ca aceasta sa fie determinata de motive subiective. Tot jurisprudenta CEDO a stabilit modul in care trebuie apreciate probele provenite de la persoane interesate in cauza, subliniindu-se nevoia unei verificari riguroase a fiabilitatii, intrucat exista riscul ca persoana respectiva sa fie motivata de promisiuni de clementa sau avantaje procesuale. Mai mult, CEDO chiar a sanctionat utilizarea declaratiilor unui denuntator care actionase sub presiunea propriei situatii juridice si in lipsa unor probe coroborative independente. <\/span><\/span><\/p>\n

Cert este ca Inalta Curte si-a fundamentat solutiile de achitare atat pe baza reafirmarii principiului legalitatii si loialitatii administrarii probelor, cat si pe baza incertitudinii probatorii generate de interesul personal al denuntatorului care lipseste declaratiile acestuia de valoare probatorie autonoma, precum si de absenta coroborarii cu alte probe care sa confirme acuzatiile DNA.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Iata un fragment din motivarea ICCJ (hotararea este atasata integral la finalul articolului):<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cPrin actul de sesizare a instantei, in sarcina inculpatului Stoica Ion-Joe (ofiter de politie in cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti, sef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime) s-a retinut savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78\/2000 constand in aceea ca, in calitate de organ de cercetare al politiei judiciare, din luna ianuarie 2022, pana la sesizarea organelor de urmarire penala (21 septembrie 2022), beneficiind in acest sens de sprijinul inculpatului Soricica Ion, avocat, membru activ al Baroului Bucuresti, a pretins si primit suma totala de 3.000 de euro, dintre care 2.000 de euro, in mod nemijlocit si 1.000 de euro prin intermediul inculpatului Soricica Ion, de la Neacsu Daniel, lasand sa se creada ca are influenta asupra altor politisti din cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti si promitand ca ii va determina sa indeplineasca acte care intra in atributiile acestora de serviciu, in sensul de a determina darea unei solutii de clasare in dosarul in care Neacsu Daniel este cercetat pentru conducerea pe drumurile publice sub influenta bauturilor alcoolice, solutie de clasare ce ar fi urmat sa fie dispusa ca urmare a stabilirii in mod fraudulos a unei alcoolemii de sub 0,80 gr\u2030<\/b>; <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Totodata, in sarcina inculpatului Soricica Ion (avocat, membru activ al Baroului Bucuresti), s-a retinut savarsirea infractiunii de complicitate la trafic de influenta, prevazuta de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 291 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78\/2000, constand in aceea ca, din luna ianuarie 2022 pana la sesizarea organelor de urmarire penala (21 septembrie 2022) i-a acordat sprijin inculpatului Stoica Ion – Joe, ofiter de politie in cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti, sef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime, avand calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare (calitate cunoscuta de inculpatul Soricica), in activitatea acestuia de pretindere si primire a sumei totale 3.000 de euro, dintre care 2.000 de euro in mod nemijlocit si 1.000 de euro prin intermediul inculpatului Soricica, de la Neacsu Daniel, lasand sa se creada ca are influenta asupra altor politisti in cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti si promitand ca ii va determina sa indeplineasca acte care intra in atributiile acestora de serviciu, in sensul de a determina darea unei solutii de clasare in dosarul in care Neacsu Daniel este cercetat pentru conducerea pe drumurile publice sub influenta bauturilor alcoolice, solutie de clasare ce ar fi urmat sa fie dispusa ca urmare a stabilirii in mod fraudulos a unei alcoolemii de sub 0,80 gr\u2030.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Inalta Curte noteaza ca, avand in vedere argumentele expuse anterior privind legalitatea administrarii probelor, in examinarea criticilor formulate de inculpatii Stoica Ion \u2013 Joe si Soricica Ion, la stabilirea situatiei de fapt, precum si in examinarea conditiilor ce trebuie indeplinite pentru tragerea la raspundere penala a unei persoane, nu se va tine cont de inregistrarile ambientale efectuate de catre martorul Neacsu Daniel la datele de 26.09.2022, 27.09.2022 si 30.09.2022 si nici de procesele verbale de transcriere a acestor inregistrari. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Referitor la criticile inculpatilor Stoica Ion \u2013 Joe si Soricica Ion privind lipsa de credibilitate a martorului denuntator Neacsu Daniel fata de imprejurarea ca acesta ar fi formulat denuntul in scopul de a beneficia de o solutie favorabila in dosarul penal in care era deja cercetat, sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336 alin. 1 C.pen.,<\/span>Inalta Curte <\/span>retine ca declaratiile acestuia date in cursul urmaririi penale, nu pot fi considerate veridice si suficiente pentru a fundamenta o solutie de condamnare, intrucat din ansamblul probelor administrate in cauza rezulta ca acesta a formulat denuntul intr-un context procesual care ridica serioase indoieli asupra sinceritatii sale<\/span>.<\/b><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, din analiza inscrisurilor aflate la dosar, rezulta ca martorul Neacsu Daniel, era la data de 21.09.2022 (data formularii denuntului), cercetat in calitate de inculpat in dosarul nr. 366\/P\/2022 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336 alin. 1 C.pen.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, declararea unui denunt de catre o persoana aflata intr-o situatie juridica defavorabila, care urmareste obtinerea unei reduceri a raspunderii penale, trebuie analizata cu o deosebita precautie, tocmai datorita riscului ca aceasta sa fie determinata de motive subiective (Cauza Allan impotriva Regatului Unit; Cauza Luc\u00e0 impotriva Italiei, Cauza Constantin si Stoian impotriva Romaniei).<\/span><\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In speta, imprejurarea ca, ulterior denuntului, martorul a beneficiat de solutii favorabile (clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de cumparare de influenta, prevazuta de art. 292 C.pen., respectiv renuntare la urmarirea penala, sub aspectul comiterii infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336 alin. 1 C.pen.) este de natura a ridica suspiciuni cu privire la veridicitatea celor afirmate in legatura cu implicarea inculpatilor Stoica Ion \u2013 Joe si Soricica Ion in activitatea infractionala, intrucat cooperarea lui cu organele de urmarire penala s-a limitat la acele imprejurari care excludeau orice consecinte sub aspect penal, fata de propria persoana.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Prin urmare, instanta constata ca denuntul si declaratiile ulterioare ale martorului denuntator nu pot fundamenta o solutie de condamnare, in lipsa altor mijloace de proba care sa confirme, in mod obiectiv si independent, fapta si vinovatia inculpatilor Stoica Ion \u2013 Joe si Soricica Ion.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Preliminar evaluarii probatoriului administrat in cauza, Inalta Curte retine ca, in completarea principiului constitutional al prezumtiei de nevinovatie, potrivit art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, ‘condamnarea se pronunta daca instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat’.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata doar prin administrarea de probe certe, apte sa demonstreze, dincolo de orice banuiala rezonabila, acuzatia formulata.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, cum prevad dispozitiile art. 99 alin. 2 Cod procedura penala, prezumtia de nevinovatie genereaza in favoarea suspectului sau inculpatului un important beneficiu, scutindu-l de obligatia de a-si dovedi nevinovatia si conferindu-i dreptul la tacere, sarcina probei incumband organelor care exercita actiunea penala (art.99 alin.1 Cod procedura penala), carora le revine indatorirea legala de a administra probele necesare pentru dovedirea existentei faptei, a elementelor constitutive ale infractiunii, sub aspect obiectiv si subiectiv, precum si a lipsei vreunui impediment la punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazut de art. 16 Cod procedura penala.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

(…)<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ca atare, pretinsa implicare a inculpatului Stoica Ion \u2013 Joe in activitatea infractionala, in sensul ca ar fi pretins si primit vreo suma de bani pentru a-si trafica influenta asupra unor politisti din cadrul Brigazii Rutiere Bucuresti, in sensul de a determina emiterea unei solutii de clasare in dosarul in care Neacsu Daniel era cercetat, se bazeaza, exclusiv, pe afirmatiile martorului denuntator Neacsu Daniel, consemnate in cuprinsul denuntului formulat in cauza, declaratia martorului data in cursul urmaririi penale, in aceeasi zi, in care a formulat denuntul (21.09.2022), declaratia martorului denuntator data in fata instantei de fond la data de 05.09.2023, precum si procesul \u2013 verbal de redare a conversatiilor purtate de catre cei doi, la o data neprecizata in cuprinsul actului de sesizare, conversatii inregistrate de catre martorul denuntator, cu mijloace proprii de inregistrare.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, analizand denuntul si declaratiile martorului denuntator date atat in fata organului de urmarire penala la data de 21.09.2022, cat si in fata instantei de fond la data de 05.09.2023, se observa ca acestea indica existenta unor contradictii, in ceea ce priveste faptele de pretindere si primire, respectiv daca s-a pretins\/primit vreo suma de bani si circumstantele in care au fost savarsite aceste fapte.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

(…)<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Asadar, in speta,<\/span>nu exista nicio dovada ca inculpatul Stoica Ion \u2013 Joe a pretins si, respectiv, a primit de la martorul denuntator suma de 2.000 euro, in mod nemijlocit, si 1.000 euro prin intermediul inculpatului Soricica Ion, in vederea traficarii influentei pe care a lasat sa se creada ca o are asupra lucratorilor de politie care instrumentau dosarul penal in care martorul era cercetat, in scopul obtinerii unei solutii favorabile pentru acesta.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Probele administrate si ramase la dosar dupa excluderea interceptarii dialogurilor purtate intre martorul denuntator Neacsu Daniel si inculpatul Soricica Ion la datele de 26.09.2022 si 30.09.2022, respectiv purtate intre Neacsu Daniel si inculpatul Stoica Ion \u2013 Joe, la data de 27.09.2022 si procesele verbale de redare a dialogurilor anterior mentionate nu sunt concludente si nu conduc la confirmarea acuzatiei penale.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Avand in vedere solutia de achitare ce urmeaza a fi dispusa fata de inculpatul Stoica Ion \u2013 Joe, Inalta Curte constata ca solutia privind acuzatia adusa inculpatului produce efecte si asupra situatiei inculpatului Soricica Ion, intrucat actele de complicitate de care acesta este acuzat nu pot subzista in contextul dat.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Astfel, se observa ca prin acordarea de consultanta juridica, in calitate de avocat al unei persoane care este cercetata sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazuta de art. 336 alin. 1 C.pen., precum si efectuarea de demersuri in vederea solutionarii cu celeritate a respectivei cauze, inculpatul Soricica Ion nu a depasit limitele cadrului legal in care trebuia exercitata profesia de avocat, fara ca la dosar sa existe vreo proba ca inculpatul i-ar fi acordat vreun sprijin inculpatului Stoica Ion \u2013 Joe.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In esenta, Inalta Curte conchide si isi intemeiaza solutia pe doua coordonate principale: pe de o parte, reafirmarea principiului legalitatii si loialitatii administrarii probelor, iar pe de alta parte, incertitudinea probatorie generata de interesul personal al martorului denuntator care lipseste declaratiile acestuia de valoare probatorie autonoma, precum si de absenta coroborarii cu alte probe care sa confirme teza acuzarii.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Prin prezenta analiza, Inalta Curte reafirma principiul fundamental al legalitatii si loialitatii administrarii probelor, ca expresie a dreptului la un proces echitabil. In absenta unei ordonante de autorizare a folosirii martorului denuntator ca si colaborator si a mandatului de supraveghere tehnica aferent, inregistrarile efectuate de acesta cu aparatura DNA sunt nule absolut, fiind obtinute printr-o procedura nelegala.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ca urmare, probele astfel obtinute au fost excluse din materialul probator, instanta intemeindu-si hotararea doar pe mijloacele de proba dobandite in conformitate cu dispozitiile legale si cu respectarea garantiilor constitutionale ale procesului penal echitabil.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Un aspect esential in evaluarea materialului probator l-a constituit credibilitatea martorului denuntator, a carui depozitie a stat la baza constituirii ipotezei acuzarii. In cauza, sinceritatea si veridicitatea declaratiilor lui Neacsu Daniel, au fost puse sub semnul unui interes personal, in scopul obtinerii unei solutii favorabile in propriul dosar penal.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Jurisprudenta CEDO ofera repere importante in materia aprecierii probelor provenite de la persoane interesate in cauza. Astfel, s-a subliniat nevoia unei verificari riguroase a fiabilitatii, intrucat exista riscul ca persoana respectiva sa fie motivata de promisiuni de clementa sau avantaje procesuale (Allan c. Regatului Unit 2002), respectiv a sanctionat utilizarea declaratiilor unui denuntator care actionase sub presiunea propriei situatii juridice si in lipsa unor probe coroborative independente (Constantin si Stoian c. Romaniei 2020).<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Depozitiile unui martor aflat intr-o pozitie de interes pot constitui elemente probatorii doar in masura in care sunt confirmate prin alte mijloace de proba obiective. In caz contrar, ele nu pot fundamenta o condamnare penala, intrucat ar periclita principiul in dubio pro reo si exigentele procesului echitabil.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In speta, Inalta Curte retine ca martorul denuntator a formulat denuntul exact in perioada in care era cercetat penal, iar ulterior cooperarii sale cu organele de urmarire penala, a beneficiat efectiv de solutii favorabile, respectiv clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de cumparare de influenta (art. 292 C.pen.) si renuntare la urmarire penala pentru infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului (art. 336 alin. 1 C.pen.). <\/span>Aceste circumstante sunt, in mod rezonabil, de natura a ridica indoieli serioase asupra impartialitatii si credibilitatii denuntatorului, intrucat induc o legatura intre cooperarea sa si beneficiile obtinute.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prin urmare, in lumina principiilor enuntate, Inalta Curte a apreciat ca declaratiile martorului denuntator Neacsu Daniel sunt lipsite de valoare probatorie autonoma, intrucat sunt susceptibile de influenta subiectiva, determinata de interesul de a obtine beneficii juridice.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In consecinta, intrucat declaratiile denuntatorului pot fi valorificate numai ca simple indicii, iar depozitiile martorilor Eftimie Robert si Alexandrescu Razvan \u2013 Andrei contin inconsecvente factuale si nu sustin o legatura, dincolo de dubiul rezonabil, intre sumele de bani vehiculate si inculpati, Inalta Curte constata ca nu pot constitui temei suficient al unei condamnari penale, in acord cu exigentele art. 103 alin. 2 C.pr.pen. si art. 6 CEDO<\/b>\u201d.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/i><\/p>\n

* Cititi aici integral decizia ICCJ de achitare a comisarului-sef politie Ion-Joe Stoica si a avocatului Ion Soricica<\/b><\/span><\/span><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tIon<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t30 October 2025 18:36
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>0<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Fi\u021bi siguri ca au luat banii<\/div>\n