{"id":797677,"date":"2025-11-03T17:12:00","date_gmt":"2025-11-03T14:12:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=797677"},"modified":"2025-11-03T17:12:00","modified_gmt":"2025-11-03T14:12:00","slug":"dezlegare-pe-traficul-de-droguri-inalta-curte-a-decis-inculpatul-prins-cu-substante-in-a-caror-componenta-intra-atat-droguri-de-mare-risc-prevazute-de-legea-143-2000-cat-si-etnobotanice-pr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=797677","title":{"rendered":"DEZLEGARE PE TRAFICUL DE DROGURI \u2013 Inalta Curte a decis: inculpatul prins cu substante in a caror componenta intra atat droguri de mare risc prevazute de Legea 143\/2000, cat si etnobotanice prevazute de Legea 194\/2011 va fi cercetat numai pentru infractiunea de la art. 2 alin. 2 din Legea 143\/2000, fara sa fie retinut concursul cu infractiunea de la art. 16 alin. 1 din Legea 194\/2011 (Minuta si sesizarea)"},"content":{"rendered":"
\n

DEZLEGARE PE TRAFICUL DE DROGURI \u2013 Inalta Curte a decis: inculpatul prins cu substante in a caror componenta intra atat droguri de mare risc prevazute de Legea 143\/2000, cat si etnobotanice prevazute de Legea 194\/2011 va fi cercetat numai pentru infractiunea de la art. 2 alin. 2 din Legea 143\/2000, fara sa fie retinut concursul cu infractiunea de la art. 16 alin. 1 din Legea 194\/2011 (Minuta si sesizarea)<\/h1>\n
\n

Scris de: Valentin BUSUIOC | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
3 November 2025 17:12<\/div>\n
Vizualizari: 5853<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat luni, 3 noiembrie 2025, o dezlegare de drept in materia traficului de droguri prin care clarifica<\/span> situatia inculpatilor prinsi atat cu droguri de mare risc, cat si<\/span> cu substante psihoactive \u2013 adica ceea ce in limbaj curent denumim \u201eetnobotanice\u201d. Prin aceeasi decizie, instanta suprema le-a simplificat munca judecatorilor penalisti care solutioneaza asemenea cauze.<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Concret, ICCJ a stabilit ca daca un inculpat este depistat cu substante in a caror componenta intra atat droguri de mare risc prevazute de Legea nr. 143\/2000, cat si \u201eetnobotanice\u201d (substante psihoactive prevazute de Legea nr. 194\/2011), atunci acel inculpat va fi judecat doar in baza Legii nr. 143\/2000, intrucat infractiunea prevazuta de art. 16 alin. 1 din Legea 194\/2011<\/b> (privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute de acte normative in vigoare) este absorbita in mod natural in infractiunea prevazuta de art. 2 alin. 2 din Legea 143\/2000<\/b> (privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri).<\/span><\/span><\/p>\n

Altfel spus: nu se va retine concursul de infractiuni<\/span>.<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Iata minuta hotararii prealabile nr. 392\/2025 din dosarul nr. 1432\/1\/2025<\/span>:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eAdmite sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov \u2013 Sectia penala, in dosarul nr. 4722\/62\/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Daca in ipoteza efectuarii, fara drept, de operatiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv, in a caror componenta intra, in diferite proportii, substante a caror circulatie este reglementata atat de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194\/2011, cat si de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143\/2000, se va retine un concurs intre cele doua infractiuni sau, conferind eficienta sintagmei daca fapta nu reprezinta o infractiune mai grava, din continutul constitutiv al art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194\/2011, va opera absorbtia legala a acesteia in continutul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143\/2000, prin prisma cuantumului mai ridicat al pedepsei prevazute pentru aceasta din urma?<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Stabileste ca:<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In ipoteza efectuarii, fara drept, de operatiuni cu produse psihoactive in a caror componenta intra, in diferite proportii, substante a caror circulatie este reglementata atat de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194\/2011, cat si de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143\/2000, se va retine numai infractiunea prevazuta de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143\/2000, prin absorbtia naturala a infractiunii prevazute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194\/2011<\/span>.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 3 noiembrie 2025\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Redam pasajele legale relevante:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

– art. 16 alin. 1 din Legea 194\/2011: \u201eFapta persoanei care, fara a detine autorizatie eliberata in conditiile prezentei legi, efectueaza fara drept operatiuni cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infractiune si se pedepseste cu <\/i>inchisoare de la 3 la 10 ani<\/b><\/i> si interzicerea exercitarii unor drepturi, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava\u201d<\/i>;<\/span><\/span><\/p>\n

– art. 2 din Legea 143\/2000:<\/span><\/span><\/p>\n

\u201e(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi<\/b><\/i>\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Inculpatul, achitat la fond pentru acuzatia mai grava<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Instanta suprema a pronuntat aceasta dezlegare de drept dupa ce la 8 aprilie 2025 a fost sesizata de catre <\/span>judecatoarele Anca Codreanu (foto)<\/span> si Gabriela-Nicoleta Chihaia de la Curtea de Apel Brasov<\/b> in <\/span>cauza nr. 4722\/62\/2024<\/b><\/span>. Initial, prin sentinta nr. 23 din 5 februarie 2025, <\/span>magistrata Nicoleta Constantinescu \u2013 presedinta Tribunalului Brasov<\/b> \u2013 l-a condamnat pe <\/span>inculpatul Mihai-Alexandru Gritu<\/b> la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare pentru efectuarea fara drept de operatiuni cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive in forma continuata. Prin aceeasi sentinta, judecatoarea l-a achitat pe inculpat in baza art. 16 alin. 1 lit d (<\/span>\u201eexista o cauza justificativa sau de neimputabilitate\u201d<\/span><\/i><\/span>) <\/span>pentru acuzatia de trafic de droguri de mare risc in forma continuata. Mai exact, instanta a retinut ca inculpatul <\/span><\/span>\u201eera in eroare referitor la continutul substantei pe care a comercializat-o\u201d<\/i><\/span><\/b>. <\/span><\/span>Altfel spus: inculpatul avea impresia ca ceea ce vanduse era substanta \u201eetnobotanica\u201d (definita de Legea 194\/2011), iar nu drog de mare risc (definit de Legea 143\/2000).<\/span><\/b><\/span>In cazul de fata, drogurile de mare risc pe care inculpatul le-ar fi vandut sunt MDMA (\u201eecstasy\u201d) si amfetamina.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Completul Ancai Codreanu a intuit solutia ICCJ<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Lumea Justitiei prezinta punctul de vedere exprimat de catre Curtea de Apel Brasov in incheierea din 8 aprilie 2025, prin care judecatoarele Codreanu si Chihaia au sesizat Inalta Curte. Dupa cum veti vedea, completul de la CA Brasov a intuit corect solutia ICCJ, exprimandu-si opinia ca infractiunea din Legea 194\/2011 ar trebui absorbita in cea din Legea 143\/2000.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Prezentam punctul de vedere al CA Brasov:<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eAnalizand cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in procedura prevazuta de art. 475 din Codul de procedura penala, curtea de apel constata ca, in cauza, starea de fapt ce formeaza obiectul acuzatiei imputata inculpatului in sarcina caruia s-au retinut, prin rechizitoriu, in concurs, infractiunea de trafic de droguri de mare risc in forma continuata, prev. de art. 2 alin. 1 si 2 din Legea nr. 143\/2000 si infractiunea de efectuare de operatiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194\/2011, isi are izvorul intr-o singura actiune de natura a fi produs o modificare materiala in mediul inconjurator, si anume detinerea in vederea comercializarii, respectiv oferirea cu titlu gratuit a unei cantitati de fragmente vegetale, care, in compozitie, contine atat substante supuse regimului Legii nr. 143\/2000, cat si Legii nr. 194\/2011.<\/span><\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Analizand evolutia jurisprudentei in aceasta materie, instanta constata ca in considerentele Deciziei nr. 3\/2017 de dezlegare a unei chestiuni de drept, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca, ‘<\/span>fiind vorba de o actiune unica, chiar daca aceasta ar viza mai multe categorii de substante aflate sub control national dintre cele inscrise in tabelele anexa nr. I-IV la Legea nr. 143\/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt indeplinite nici conditiile concursului real de infractiuni, intrucat aceasta forma de pluralitate presupune existenta a cel putin doua infractiuni savarsite de aceeasi persoana prin actiuni distincte potrivit art. 38 alin. (1) din Codul penal. (…) Asadar, savarsirea, in aceeasi imprejurare, a unei singure actiuni dintre cele enumerate in art. 2 alin. (1) al Legii nr. 143\/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care are ca obiect utat droguri de risc, cat si droguri de mare risc, reprezinta o infractiune simpla, ca forma a unitatii naturale de infractiune, prevazuta de art. 2 alin. (1) si (2) din acelasi act normativ, intrucat natura diferita a substantelor stupefiante nu modifica unitatea infractiunii de trafic de droguri’.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In cuprinsul acelorasi considerente s-a retinut ca, ‘<\/span>dimpotriva, in cazul concursului formal de infractiuni este necesar ca actiunea savarsita sa realizeze continutul mai multor infractiuni, avand in vedere imprejurarile in care a avut loc sau urmarile pe care le-a produs, asa cum stabileste art. 38 alin. (2) din Codul penal’.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Solutia la care a ajuns instanta suprema in dezlegarea de drept invocata se fundamenteaza pe circumscrierea substantelor obiect al conduitei interzise din speta aceluiasi act normativ, respectiv Legea nr. 143\/2000, chiar daca figureaza in tabele anexa diferite.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Insa, in prezenta cauza, substantele regasite in cantitatile obiect al detinerii in vederea comercializarii, respectiv al cumpararii autorizate se circumscriu atat Legii nr. 143\/2000 (MDMA, amfetamina), cat si Legii nr. 194\/2011 (MDDM, 1-PEA).<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Or, potrivit doctrinei, in cazul de fata, in care regasim o unitate de actiune si o pluralitate de texte legale aplicabile, concursul ideal se apropie, ca structura, de concursul de norme penale (de calificari). Elementul de diferentiere intre cele doua concursuri este reprezentat de aptitudinea unuia dintre textele de lege aplicabile de a acoperi intreaga semnificatie antijuridica a faptului comis. In masura in care actiunea, impreuna cu toate urmarile sale, se regaseste intr-o singura norma, vom fi in prezenta unui concurs de calificari, iar norma respectiva va fi singura aplicabila, in defavoarea celorlalte texte incidente. Daca insa niciuna dintre normele aplicabile nu acopera in intregime starea de fapt, fiecare dintre aceste texte trebuie sa primeasca aplicare, pentru a reprima fapta comisa sub toate aspectele acesteia (a se vedea Florin Streteanu, Daniel Nitu \u2013 ‘<\/span>Drept penal. Partea Generala’ vol. II, editura Universul Juridic, 2018, pag. 102).<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Reglementarile de acelasi nivel si avand acelasi obiect se cuprind, de regula, intr-un singur act normativ. O reglementare din aceeasi materie si de acelasi nivel poate fi cuprinsa intr-un alt act normativ, daca are caracter special fata de actul ce cuprinde reglementarea generala in materie. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere. Or, in cazul de fata, nu exista niciun argument pentru a concluziona ca infractiunea prevazuta de art.16 din Legea nr. 194\/2011 reprezinta o modalitate normativa alternativa a infractiunii de trafic de droguri sau o varianta atenuata a acesteia.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Nu in ultimul rand, chestiunea a facut obiectul discutiilor in cadrul intalnirii presedintilor sectiilor penale ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si curtilor de apel cu procurorii sefi ai sectiei urmarire penala de la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, structurilor specializate DNA si DIICOT si al parchetelor de pe langa curtile de apel (<\/span>Bucuresti, 18 mai 2018, pag. 60)<\/span>, in cadrul careia s-au conchis urmatoarele:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘C<\/span>hestiunea retinerii in concurs a infractiunilor prevazute de art. 2 din Legea nr. 143\/2000 si art. 16 din Legea nr. 194\/2011 ridica o problema diferita fata de decizia nr. 3\/2017 a Inaltei Curti – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. La pronuntarea aceste solutii s-a avut in vedere faptul ca se justifica retinerea formei simple a infractiunii, si nu forma continuata o infractiune complexa, avand in vedere unicitatea actiunii comise de catre faptuitor, imprejurarea ca fapta prevazuta de art. 2 alin. (2) este o forma agravata a infractiunii, si nu o infractiune distincta, precum si ca natura diferita a substantelor stupefiante nu modifica unitatea infractiunii de trafic de droguri. Situatia este insa diferita daca se pune problema retinerii in concurs a infractiunilor prevazute de art. 2 din Legea nr. 143\/2000 si art. 16 din Legea nr. 194\/2011; pe de o parte, s-a invederat ca Legea nr. 194\/2011 sanctioneaza operatiunile cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute in Legea nr. 143\/2000, iar, pe de alta parte, ca art. 16 din acest act normativ incrimineaza actiunea de a efectua operatiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive in lipsa autorizarii. Chiar si in cazul in care, in aceeasi imprejurare, o persoana comercializeaza droguri de risc\/de mare risc, cat si substante susceptibile sa aiba efecte psihoactive, nu se poate aprecia ca norma juridica incalcata este unica; conditiile de tipicitate ale celor doua fapte sunt diferite, ca de altfel si tratamentul sanctionator, iar normele de tehnica legislativa nu ofera niciun argument pentru a considera ca infractiunea prevazuta de art. 16 din Legea nr. 194\/2011 isi intregeste continutul prin trimitere la infractiunea de trafic de droguri prevazuta de art. 2 din Legea nr. 143\/2000′.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Dand eficienta acestei conceptii a legiuitorului la momentul adoptarii celor doua reglementari, am putem aprecia, astfel, ca fiecare actiune unica se poate considera a intruni atat elementele infractiunii de trafic de droguri de mare risc, precum si ale celei de efectuare de operatiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Transand, insa, cererea ce a facut obiectul dezlegarii unei chestiuni de drept prin Decizia nr. 38\/17.06.2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘129. Transpunand aceste consideratii de principiu in situatia particulara a incriminarii regasite, pe de o parte, in cuprinsul art. 16 din Legea nr. 194\/2011 si, pe de alta parte, in cuprinsul art. 2 din Legea nr. 143\/2000, se constata ca cele doua infractiuni ocrotesc aceeasi valoare sociala si au, in principiu, un continut legal substantial asemanator, chiar daca nu identic.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

130. In privinta obiectului juridic al infractiunii prevazute de art. 16 din Legea nr. 194\/2011, prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a retinut ca acesta este reprezentat de relatiile sociale care se nasc si se desfasoara in legatura cu protejarea sanatatii populatiei, prin combaterea efectelor negative pe care le are consumul de substante susceptibile de a avea efecte psihoactive. Este vorba, asa cum rezulta inclusiv din art. 1 din Legea nr. 194\/2011, de substante ale caror efecte sunt asemanatoare celor determinate de substantele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, al caror regim juridic este stabilit prin Legea nr. 143\/2000.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

131. Din examinarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 143\/2000 rezulta ca obiectul juridic al infractiunii de trafic de droguri il constituie relatiile sociale care se nasc si se desfasoara in legatura cu protejarea sanatatii populatiei, prin combaterea efectelor negative pe care il are consumul de droguri de risc sau de mare risc. Legislatia in materia combaterii traficului de droguri normeaza, asadar, intr-un domeniu asemanator celui reglementat si de Legea nr. 194\/2011, si anume prevenirea si combaterea consumului unor substante interzise, in vederea protejarii sanatatii populatiei de actiunile negative ale acestora.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

132. In ceea ce priveste cerintele de continut constitutiv, prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194\/2011 incrimineaza fapta persoanei care, fara a detine autorizatie eliberata in conditiile respectivei legi, efectueaza fara drept operatiuni cu produse, stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Operatiunile cu produse sunt cele la care se refera in mod explicit art. 2 lit. b) din Legea nr. 194\/2011, si anume operatiuni de fabricare, producere, tratare, sinteza, extractii, conditionare, distribuire, punere in vanzare, plasare pe piata, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare, depozitare, manipulare sau orice alta activitate legala de import, export ori intermediere de produse. (\u2026)<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

137. O examinare comparativa a normelor de incriminare cuprinse in art. 16 din Legea nr. 194\/2011 si, respectiv, in art. 2 din Legea nr. 143\/2000 releva, pe de o parte, ca elementul material al celor doua infractiuni cunoaste unele variante alternative identice si cerinte atasate acestuia asemanatoare, cum ar fi, de exemplu producerea, distribuirea, punerea in vanzare, livrarea, procurarea, transportul substantei interzise, fara drept. (…)<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

138. In mod asemanator, se constata ca legiuitorul a optat, in cazul infractiunilor prevazute de ambele legi, pentru utilizarea alternativa si a unor notiuni generale pentru definirea elementului material, carora li se pot subsuma, in principiu, o categorie variata de operatiuni ilicite, cum ar fi ‘orice alta activitate de intermediere de produse’, in cazul infractiunii prevazute de Legea nr. 194\/2011, respectiv, ‘orice alte operatiuni privind drogurile de mare risc’, in cazul traficului de droguri’.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Opinia instantei supreme reflectata in decizia sus mentionata este, asadar, in sensul unei anumite omogenitati juridice a incriminarii conduitei interzise reglementate de catre cele doua legi.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Modificarea legislativa intervenita prin Legea nr. 58\/2024 pare sa concretizeze aceasta viziune, intrucat, incepand din data de 21.03.2024, art. 16 al. 1 din Legea nr. 194\/2011 are urmatorul cuprins:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘Fapta persoanei care, fara a detine autorizatie eliberata in conditiile prezentei legi, efectueaza fara drept operatiuni cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava’.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Or, prin prisma limitelor de pedeapsa, de la 3 la 10 ani in cazul art. 16 al. 1 din Legea nr. 194\/2011, respectiv de la 5 la 15 ani in cazul art. 2 al. 2 din Legea nr. 143\/2000, cea din urma infractiune este mai grava, opinia curtii de apel fiind in sensul in care intentia legiuitorului a fost de a consacra absorbtia legala a celei dintai in cea de a doua.<\/span><\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Concluzia acestei absorbtii legale, prin prisma limitelor de pedeapsa, deriva inclusiv dintr-o abordare pragmatica a analizei ponderii substantelor continute in fragmentele vegetale comercializate, criteriul masei de substanta dominanta cantitativ, ca alternativa a deciziei de subsumare a conduitei interzise uneia sau alteia dintre reglementari, neavand o acoperire juridica<\/i><\/span><\/b>\u201d<\/span><\/i><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

* Cititi aici intreaga incheiere prin care CA Brasov a sesizat ICCJ<\/span><\/a><\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tCarcotas<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 3 November 2025 18:46
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+29<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Eu traduc altfel: neavand curajul sa judece cu capul lor, sub T\u00e2mpa, au zis sa ceara lumina de la Inalta, ca la SRI s-au tras obloanele. De fapt, cererea de lamurire avea solutia scrisa de profesorul Streteanu. A, si de bunul simt juridic!<\/div>\n