{"id":795305,"date":"2019-09-22T10:25:00","date_gmt":"2019-09-22T07:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=795305"},"modified":"2019-09-22T10:25:00","modified_gmt":"2019-09-22T07:25:00","slug":"trei-decenii-de-batjocura-dosarul-revolutiei-risca-sa-se-faca-tandari-la-iccj-asociatia-21-decembrie-1989-a-facut-contestatie-impotriva-solutiei-de-trimitere-in-judecata-dispuse-de-procuror","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=795305","title":{"rendered":"TREI DECENII DE BATJOCURA \u2013 Dosarul Revolutiei risca sa se faca tandari la ICCJ. Asociatia 21 Decembrie 1989 a facut contestatie impotriva solutiei de trimitere in judecata dispuse de procurorul militar Gheorghe Cosneanu: \u201eRechizitoriul confirmat nelegal de acelasi procuror care a participat si la urmarirea penala are grave carente, deoarece nu sunt deloc descrise actele materiale ale infractiunii prin care fiecare victima a fost ucisa, ranita sau incarcerata nelegal\u201d (Contestatia)"},"content":{"rendered":"
\n

TREI DECENII DE BATJOCURA \u2013 Dosarul Revolutiei risca sa se faca tandari la ICCJ. Asociatia 21 Decembrie 1989 a facut contestatie impotriva solutiei de trimitere in judecata dispuse de procurorul militar Gheorghe Cosneanu: \u201eRechizitoriul confirmat nelegal de acelasi procuror care a participat si la urmarirea penala are grave carente, deoarece nu sunt deloc descrise actele materiale ale infractiunii prin care fiecare victima a fost ucisa, ranita sau incarcerata nelegal\u201d (Contestatia)<\/h1>\n
\n

Scris de: Valentin BUSUIOC | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
22 September 2019 10:25<\/div>\n
Vizualizari: 12174<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Risca sa se aleaga praful cu gratie de dosarul Revolutiei, iar sirul condamnarilor la CEDO pentru Romania sa nu se mai opreasca, in cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie va da de pamant cu rechizitoriul intocmit de catre Parchetul General. Ca sa nu mai spunem ca la 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 vinovatii pentru crimele comise vor ramane nepedepsiti. Este vorba despre un dosar insistent trambitat de catre fostul Procuror General Augustin Lazar \u2013 acelasi care s-a repezit sa se impauneze cu trimiterea in judecata a cauzei, in ciuda gravelor nereguli pe care ea le contine.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

Dosarul Revolutiei (nr. 1045\/1\/2019)<\/b><\/span><\/span> se va intoarce la parchet in cazul in care, in faza de camera preliminara, judecatoarea Florentina Dragomir de la Inalta Curte de Casatie si Justitie<\/b> va admite contestatia depusa la instanta suprema pe 21 mai 2019<\/span> de catre Asociatia 21 Decembrie 1989 \u2013 condusa de Teodor Maries (foto 2)<\/span><\/b> \u2013 fata de solutia de trimitere in judecata dispusa de catre procurorul Gheorghe Cosneanu (foto 1)<\/span><\/b>, seful Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ.<\/span><\/span><\/p>\n

Lumea Justitiei v-a prezentat in urma cu o saptamana sesizarea adresata Inspectiei Judiciare de catre Asociatia 21 Decembrie 1989 privind halul in care Cosneanu <\/span>si alti trei procurori (Virgiliu Marian Istrate, Dan Mihail Mitranescu si Catalin Ranco Pitu<\/b>) au instrumentat dosarul Revolutiei, incluzand printre volume atat cauze deja clasate, cat si unele in care nu se finalizase urmarirea penala (click aici pentru a citi)<\/b><\/span><\/a>. Alt motiv pentru care ONG-ul lui Doru Maries l-a dat pe procurorul Cosneanu pe mana Inspectiei Judiciare pentru exercitarea functiei cu rea-credinta (abaterea prevazuta de art. 99 lit. t teza I din Legea nr. 303\/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor) se refera la faptul ca Gheorghe Cosneanu a confirmat rechizitoriul la care tot el lucrase, ca procuror de caz<\/b>. Acelasi<\/span> aspect constituie baza contestatiei la solutia de trimitere in judecata, pe care o gasiti atasata integral la finalul articolului. Pentru acest motiv, Asociatia 21 Decembrie 1989 ii cere instantei sa constate nulitatea rechizitoriului, sa-l anuleze si sa restituie cauza la parchet.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe scurt, asociatia revolutionarilor il acuza pe generalul-magistrat Gheorghe Cosneanu ca a incalcat doua articole din Constitutie, Decizia nr. 625\/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si mai multe norme infraconstitutionale (Codul de procedura penala, Legea nr. 303\/2004 si Legea nr. 304\/2004 privind organizarea judiciara).<\/span><\/span><\/p>\n

Iata cele doua texte constitutionale invocate:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

– art. 131 alin. 1:<\/b><\/span>\u201eIn activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor\u201d<\/span><\/i>;<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– art. 132 alin. 1:<\/b><\/span>\u201eProcurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei\u201d<\/span><\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

In rest, ONG-ul condus de Doru Maries reclama ca rechizitoriul lui Gheorghe Cosneanu \u201eare grave carente cu privire la regularitatea sa, deoarece nu sunt deloc descrise actele materiale ale infractiunii prin care fiecare victima a fost ucisa, ranita sau incarcerata nelegal. Mai mult, nu se retine in acesta o corecta incadrare juridica a faptei, deoarece desi fapta a fost savarsita prin acte materiale repetate, la incadrarea juridica apare forma simpla a infractiunii, cand in realitate era obligatoriu sa se retina forma continuata\u201d<\/b><\/i><\/span>.
<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prezentam cele mai importante pasaje din contestatia depusa la ICCJ de Asociatia 21 Decembrie 1989:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u201ePrincipalul motiv al nulitatii rechizitoriului emis in aceasta cauza este acela ca el este confirmat ‘<\/span>pentru legalitate si temeinicie‘<\/span> de procurorul militar care a participat la efectuarea urmaririi penale in cauza.<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Normele care reglementeaza activitatea Ministerului Public si rolul acestuia in cadrul autoritatii judecatoresti isi au ca baza prevederile art. 131, alin. 1 din Constitutia Romaniei, conform carora sunt definite activitatile principale ale parchetului, ca fiind aceea de reprezentare, in activitatea judiciara, a intereselor generale ale societatii.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Ca o garantie a respectarii de catre procurori a principiilor mentionate in art. 132 alin. 1 din Constitutia Romaniei (n.r. legalitatea, impartialitatea si controlul ierarhic), legea fundamentala a consacrat principiul unitatii de actiune a Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic, principiu in baza caruia niciun procuror nu-si poate controla sau verifica el insusi propria activitate profesionala, aceste atributii fiind date exclusiv in sarcina procurorului ierarhic.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Studiind recent dosarul penal nr. 11\/P\/2014 al sectiei Parchetelor Militare, pe care asociatia ii detine integral in copie ca urmare a dispozitiilor date direct de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza <\/i>‘<\/i><\/span>Asociatia 21 Decembrie 1989 s.a. contra Romaniei<\/i>‘<\/i><\/span>(n.r. pe care o gasiti aici<\/span><\/a>)<\/b><\/i>, am constatat ca initial acesta a avut nr. 97\/P\/1990, dar si ca la acest din urma numar de dosar au fost conexate (reunite), in timp, mai multe dosare aflate pe rolul parchetelor militare din tara, si ca unul din dosarele astfel conexate este fostul dosar penal nr.63\/P\/1990, ce s-a aflat pana in anul 2005 pe rolul Parchetului Militar Timisoara.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Afirmatiile noastre de mai sus se dovedesc chiar cu extrasul din rechizitoriul emis la data de 05.04.2019 in dosarul 11\/P\/2014 (pag.472-473), in care se prezinta istoricul evolutiei cauzei precum si al masurilor procesuale dispuse. (…)<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Rechizitoriul in cauza a fost emis deci la data de 05.04.2019 de Sectia Parchetelor Militare si confirmat pentru temeinicie si legalitate de procurorul militar sef, general magistrat Gheorghe Cosneanu.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Revenind la constatarile noastre ca urmare a studierii acestui dosar penal, rezulta ca din anul 1990 si pana in anul 2006, deci timp de saisprezece ani, acelasi domn Gheorghe Cosneanu a efectuat urmarirea penala in acelasi dosar al carui rechizitoriu l-a confirmat la data de 05.04.2019.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Astfel, in dosarul 63\/P\/1990, privind decesul prin impuscare in noaptea de 18.12.1989, in zona centrala a mun. Timisoara, a victimei Lela Sorin, dar si ranirea prin impuscare, in aceleasi imprejurari de timp si de loc, a altor persoane ce manifestau pasnic impotriva regimului comunist, procurorul militar Cosneanu Gheorghe a desfasurat urmatoarele activitati de urmarire penala: (…).<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Din cele anterior expuse de noi, rezulta cu certitudine ca procurorul militar Gheorghe Cosneanu a indeplinit in aceeasi cauza penala doua functii judiciare, al caror cumul este interzis de lege. Astfel, el a efectuat in aceeasi cauza acte de urmarire penala in calitate de simplu procuror, iar la finalizarea cercetarilor a confirmat rechizitoriul in calitate de procuror militar sef.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Conform legii procesuale penale romanesti, un procuror care efectueaza urmarirea penala, singur sau impreuna cu alti procurori, este obligat ca la finalul cercetarilor sa dispuna ori emiterea rechizitoriului ori clasarea cauzei prin ordonanta. Legea nu ii permite acestuia sa si confirme rechizitoriul emis in aceasta cauza, chiar de un alt coleg de-al sau, obligandu-l sa participe in nume propriu la emiterea actului de solutionare a cauzei.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Redam pentru edificare textul din Codul de procedura penala care este sediul materiei:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘<\/span>Articolul 327. Rezolvarea cauzelor<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Atunci cand c<\/span>onstat<\/span>a ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata, daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal;<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

b) emite ordonanta prin care claseaza sau renunta la urmarire, potrivit dispozitiilor legale‘<\/span>.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Alfel spus, un procuror care participa la efectuarea urmaririi penale si nu participa la emiterea solutiei in cauza respectiva incalca legea si confera astfel un caracter de nelegalitate solutiei dispuse<\/span> in cauza, la emiterea careia el a refuzat sa mai participe.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

ln textul invocat si analizat pe scurt mai sus, se consacra functia judiciara separata a urmaririi penale care nu poate fi ‘<\/span>amestecata‘<\/span> cu functia de verificare a legalitatii rechizitoriului. Cu privire la aceasta ultima functie judiciara legea procesuala penala prevede cui apartine sarcina indeplinirii ei, excluzand, per a contrario, dintre persoanele indrituite pe autorii sau autorul urmaririi penale, dupa cum urmeaza:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘<\/span>Articolul 328. Cuprinsul rechizitoriului.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand a fost i<\/span>ntocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand a fost i<\/span>ntocmit de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie, iar cand a fost i<\/span>ntocmit de acesta, verificarea se face de catre procurorul general al acestui parchet’.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Separarea functiilor judiciare este obtinuta prin efectul legii, ea fiind astfel explicitata si in <\/i>D<\/i><\/span>ecizia nr. 625\/26.10.2016 a Curtii Constitutionale <\/i>(n.r. disponibila aici<\/span><\/a>)<\/b><\/i><\/span>:<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘<\/span>In continuare, Curtea observa ca, potrivit dispozitiilor art.3 alin. (1) din Codul de procedura penala, in procesul penal, se exercita urmatoarele functii judiciare: functia de urmarire penala; functia de dispoz<\/span>itie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala; functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata; fun<\/span>ctia de judecata‘.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Pornind de la normele juridice continute in Legea nr. 304\/2004, republicata, si continuand cu dispozitiile cuprinse in Codul de procedura penala, se constata faptul ca legiuitorul a creat un cadru legal al prerogativelor procurorului ierarhic superior si ale celui ierarhic inferior in exercitarea atributiunilor de serviciu, ele fiind total separate.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Dispozitiile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304\/2004, republicata, prevad: ‘<\/span>In solutiile dispuse, procurorul este independent, i<\/span>n c<\/span>onditiile legii; procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, i<\/span>n cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, i<\/span>n orice forma, i<\/span>n efectuarea urmaririi penale sau i<\/span>n adoptarea solutiei, in conformitate cu dispozitiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 303\/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata’.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Articolul 64 alin. (1) din Legea nr. 304\/2004, republicata, statueaza ca dispozitiile procurorului ierarhic superior, date i<\/span>n scris si i<\/span>n conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

La randul sau, art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304\/2004, republicata, stipuleaza faptul ca solutiile adoptate de catre procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Codul de procedura penala (in continuare C.pr.pen.) reglementeaza in art. 304, art. 318 alin. (10), art. 335 alin. (1) si (6), art. 328 alin. (1) competentele procurorului ierarhic superior in verificarea legalitatii si temeiniciei solutiilor, actelor si masurilor procesual penale adoptate de catre procurorul ierarhic inferior, precum si in sanctionarea prin infirmare a solutiilor, actelor sau masurilor procesuale ale procurorului ierarhic inferior neintemeiate sau date cu nerespectarea dispozitiilor legale.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

De altfel, Carta de la Roma subliniaza la punctul nr. 36: ‘<\/span>Statele trebuie sa se asigure ca procurorii sunt apti sa i<\/span>si i<\/span>ndeplineasca atributiile fara intimidari, imixtiuni, hartuire, interferenta nepotrivita sau expunere nejustificata<\/span> la raspundere civila, penala sau de alta natura‘<\/span>. Aceasta prevedere isi are corespondent in legea romana tocmai prin textele anterior invocate, conform carora activitatea de urmarire penala a procurorului de caz nu trebui sa interfereze nicicum cu cea de verificare a legalitatii solutiei.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

ln situatia in care noi ne aflam, cand<\/span> acelasi procuror efectueaza si<\/span> urmarirea penala, dar si confirma si actul de inculpare emis in aceeasi cauza, s-au incalcat cu buna stiinta toate principiile legale enuntate mai sus,asfel ca procurorul militar Gheorghe Cosneanu a incalcat cu buna stiinta legea procesuala, afectand astfel<\/span> interesul tuturor partilor vatamate\/civile din aceasta cauza de a-si valorifica, macar si dupa treizeci de ani, drepturile lor legale. Aceasta afectare provine din nelegala confirmare a rechizit<\/span>oriului emis in dosarul penal 11\/P\/2014, cauza care determina neregularitatea actului de sesizare.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

ln acelasi timp, nu putem sa nu sesizam ca aceasta conduita nelegala a procurorului militar constituie<\/span> si abatere disciplinara, sens in care vom face plangere la Consiliul Superior al Magistraturii \u2013 lnspectia Judiciara, invocand si textele din Legea 303\/2004 pe care ne bazam aceste afirmatii, respectiv:<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

‘<\/span>Articolul 99. Constituie abateri disciplinare: (\u2026)<\/span> t) exercitarea f<\/span>unc<\/span>tiei cu rea–<\/span>credinta sau grava neglijenta, da<\/span>ca fapta nu i<\/span>ntruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplin<\/span>ara nu in<\/span>latura r<\/span>aspunderea penala. (…)<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Articolul 99\/1 alin. <\/span>(1) Exista rea–<\/span>credinta atunci cand judecatorul sau procurorul inc<\/span>alca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatam<\/span>area unei persoane’.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la vatamarea intereselor legitime ale tuturor partilor vatamate \/ civile, mentionam faptul ca rechizitoriul confirmat nelegal de acelasi procuror care a participat si la urmarirea penala are grave carente cu privire la regularitatea sa, deoarece nu sunt deloc descrise actele materiale ale infractiunii prin care fiecare victima a fost ucisa, ranita sau incarcerata nelegal. Mai mult, nu se retine in acesta o corecta incadrare juridica a faptei, deoarece desi fapta a fost savarsita prin acte materiale repetate, la incadrarea juridica apare forma simpla a infractiunii, cand<\/span> in realitate era obligatoriu sa se retina forma continuata.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Aceste carente vor fi de natura sa atraga neregularitatea actului de sesizare, fapt ce ne afecteaza grav interesele noastre. Daca acest rechizitoriu ar fi fost supus confirmarii conform legii, el ar fi trebuit sa ajunga ‘<\/span>pe masa de lucru‘<\/span> a Procurorului General al Parchetului de pe la<\/span>nga lnalta Curte de Casatie si Justitie, care, cu siguranta, nu l-ar fi confirmat in aceasta forma si ar fi dat dispozitii de reintoc<\/span>mire a acestuia intr-o forma legala, de asa maniera incat sa nu mai poata fi anulat in faza de camera preliminara.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Fata de cele expuse, va rugam, domnule judecator de camera preliminara, sa constatati ca in cauza este demonstrata incalcarea legii procesuale penale, de natura sa atraga conform art.282 C.p.p., nulitatea rechizitoriului, motiv pentru care va rugam sa dispuneti anularea acestuia si restituirea cauzei la parchet<\/i><\/b><\/span>\u201d<\/i><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

* Cititi aici intreaga contestatie formulata de Asociatia 21 Decembrie 1989<\/span><\/b><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

Sursa foto Cosneanu: Agerpres<\/span>
<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tDODI<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t22 September 2019 12:08
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+5<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Trebuie s\u0103 mul\u021bumim tractoristului l\u0103z\u0103ruc (supranumit \u0219i tor\u021bionarul de la Aiud) \u0219i pupilului s\u0103u (trompeta cioanis) pentru \u00eencurajarea neprofesioni\u0219tilor \u00een tratarea de m\u00e2ntuial\u0103 nu doar a acestui caz ci a tuturor actelor \u0219i faptelor cu impact major asupra imaginii Rom\u00e2niei.<\/div>\n