{"id":794806,"date":"2024-09-19T18:25:00","date_gmt":"2024-09-19T15:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=794806"},"modified":"2024-09-19T18:25:00","modified_gmt":"2024-09-19T15:25:00","slug":"parchetul-militar-la-judecata-lui-udroiu-iccj-da-solutia-in-dosarul-revolutiei-piccj-a-avut-ca-tema-de-vacanta-sa-clarifice-morfologia-functionalitatea-si-eficienta-grupului-il","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=794806","title":{"rendered":"PARCHETUL MILITAR, LA JUDECATA LUI UDROIU \u2013 ICCJ da solutia in dosarul Revolutiei. PICCJ a avut ca tema de vacanta sa clarifice \u201emorfologia, functionalitatea si eficienta grupului ‘Iliescu’\u201d, \u201eexistenta unei actiuni conspirate a ofiterilor de securitate camuflati in uniforme militare, unor actiuni violente ale trupelor USLA ale organelor de securitate ori ale unor straini instruiti la Scoala de Securitate\u201d, \u201eexistenta unor structuri ale altor state cu menirea de a crea diversiune\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

PARCHETUL MILITAR, LA JUDECATA LUI UDROIU \u2013 ICCJ da solutia in dosarul Revolutiei. PICCJ a avut ca tema de vacanta sa clarifice \u201emorfologia, functionalitatea si eficienta grupului ‘Iliescu’\u201d, \u201eexistenta unei actiuni conspirate a ofiterilor de securitate camuflati in uniforme militare, unor actiuni violente ale trupelor USLA ale organelor de securitate ori ale unor straini instruiti la Scoala de Securitate\u201d, \u201eexistenta unor structuri ale altor state cu menirea de a crea diversiune\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: Elena DUMITRACHE | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
19 September 2024 18:25<\/div>\n
Vizualizari: 4075<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Vineri, 20 septembrie 2024, este o zi importanta pentru Parchetul General si pentru istoria acestui stat. Este ziua in care Inalta Curte de Casatie si Justitie decide definitiv soarta dosarului Revolutiei, dosar plimbat in zeci de randuri intre instanta si parchet, fie pentru completarea urmaririi penale, fie pentru neregularitatea rechizitoriului.<\/b> Vorbim despre un dosar, de o importanta necontestata, care sta nefinalizat de mai bine de 30 ani si care vineri ar putea sa isi gaseasca solutionarea, judecatorii Mihail Udroiu si Elena Barbu urmand sa dispuna in consecinta dupa ce la termenul precedent, din 14 iunie 2024, au trimis (in divergenta) dosarul la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie \u2013 Sectia Parchetelor Militare, constatand neregularitatea rechizitoriului nr.11\/P\/2014 intocmit de procurorul Catalin Ranco-Pitu (foto) <\/span>in prezent pensionat.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

Solutia ICCJ depinde un un aspect. Si anume daca procurorii Parchetului General \u2013 Sectia Parchetelor Militare si-au inteles menirea si au clarificat fara indoiala si fara echivoc toate aspectele necesar a fi clarificate pentru stabilirea adevarului istoric al evenimentelor din decembrie 1989<\/b>, finalizate cu inlatatuarea de la varful statului a conducatorului Nicolae Ceausescu, dar si cu moartea a peste 1.100 de romani si ranirea altor peste 4.000. <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

De altfel, acesta a fost si motivul pentru care Inalta Curte, in complet de divergenta, format din judecatorii Mihail Udroiu, Lia Savonea, pe de o parte, si Elena Barbu, pe de alta parte, a constatat in 14 iunie 2024 neregularitatea rechizitoriului facut de Ranco-Pitu, cerand PICCJ ca acuzatiile pe care le formuleaza sa fie suficient de clare<\/b>“incat sa dea posibilitatea persoanei inculpate sa inteleaga ce anume i se reproseaza de catre autoritati si care este semnificatia penala a conduitei sale”. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Aceasta solicitare a fost facuta dupa ce Inalta Curte a constatat ca rechizitoriul emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11\/P\/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie \u201enu este apt sa investeasca instanta\u201d, enumerand extrem de clar care sunt situatiile neclarificate de catre PICCJ. <\/span><\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Spre exemplu, judecatorii Mihail Udroiu si Lia Savonea a<\/b><\/span><\/span>u constatat ca rechizitoriul lui Ranco-Pitu nu este altceva decat o reformulare si o modificare a vechiului rechizitoriu<\/b><\/span><\/span>, fata de care instanta deja a stabilit ca <\/span>\u201c<\/i><\/span>nu este apt sa isi indeplineasca functia idonee\u201d<\/i><\/span>, rechizitoriul cu care ICCJ a fost in prezent investita reprezentand in fapt \u201e<\/span>o redare realizata prin metoda copiere \/ lipire a unor pasaje din declaratiilor martorilor audiati, fara ca procurorul sa realizeze o proprie analiza si evaluarea efectiva a probatoriului\u201d.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe langa acestea, Inalta Curte a apreciat ca in rechizitoriul emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11\/P\/2014, procurorul Ranco-Pitu nu a stabilit care este obiectul material al infractiunii, existenta unei “intreprinderi criminale comune”, care a fost \u201emodalitatea de participare a autorilor plurali in cadrul unui atac sistematic in intervalul 28 decembrie \u2013 30 decembrie 1989\u201d, care a fost \u201e modalitatea de comitere a infractiunilor care constituie modalitati normative stipulate de art. 439 Cod penal si legatura de cauzalitate dintre aceste actiuni si urmarea imediata complexa cu relevarea explicita a datei savarsirii faptei ori a celei a producerii urmarii imediate\u201d.<\/span>, sau daca se face distinctie intre victimele cu privire la care au fost deja pronuntate solutii definitive in alte cauze si cele care fac obiectul rechizitoriului Revolutiei, astfel incat sa se evite incalcarea principiului ‘ne bis in idem’.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Dosarul Revolutiei, piatra de moara pentru procurorii militari <\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Mai mult, nici de aceasta data PICCJ-Sectia parchetelor militare nu a reusit sa realizeze o descriere \u201c<\/span>concreta, neechivoca si coerenta a situatiei de fapt penalmente relevante, intr-o maniera juridica, fara sa genereze un melanj confuz intre drept, politica si istorie\u201d, evidentiind in acest sens Inalta Curte faptul ca procurorii nu au stabilit nici pana in prezent: <\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

a. Morfologia, functionalitatea si eficienta grupului “Iliescu”;<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

b. Criteriile de determinare a existentei unui nucleu de putere in jurul “grupului Iliescu”;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

c. Existenta sau inexistenta unei cauze unice ori a unor cauze multiple ale evenimentelor din decembrie 1989;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

d. Natura raporturilor (inclusiv de incredere \/ conflict) existente intre Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Departamentul Securitatii Statului;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

e. Existenta sau inexistenta unui actiuni conspirate a ofiterilor de securitate camuflati in uniforme militare;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

f. Existenta sau inexistenta unor actiuni violente ale trupelor USLA (Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista), ale organelor de securitate ori ale unor cetateni straini instruiti la Scoala de Securitate de la Baneasa;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

g. Actiunile, urmarile si cronologia acestora prin raportare la fiecare inculpat in parte;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

h. Responsabilitatile juridice in special pentru intervalul 28-30 decembrie 1989;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

i. Existenta sau inexistenta pe teritoriul Romaniei a unor structuri ale altor state cu menirea de a crea diversiune intre structurile interne de aparare nationala;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

j. Incidentul din 23 decembrie 1989, unde si-au pierdut viata 8 militari USLA, inclusiv prin raportare la sursa ordinului primit de Gheorghe Trosca, modalitatea de debut a schimbului de focuri, la natura raporturilor acestuia cu generalul Nicolae Militaru, precum si caracterul real sau fictiv al deconspirarii din dosarul ‘Corbii’;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

k. Actele fortelor armate ale Romaniei, ori ale celor ale Ministerului de Interne, inclusiv ale Departamentului Securitatii Statului coordonat de Iulian Vlad ori a comandantilor judeteni ai Securitatii;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

l. Prerogativele exercitate de catre inculpatul Ion Iliescu, precum si de Consiliului Frontului Salvarii Nationale;<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

m. Actele naturale ale revolutionarilor in exercitiului direct al suveranitatii nationale”.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Pentru aceste motive, Inalta Curte a constatat neregularitatea rechizitoriului cerand Parchetului sa clarifice punctele de mai sus, despre care au stabilit ca nu pot fi inlaturate pentru aflarea adevarului, conchizand, practic, ca fara stabilirea tuturor acestor elemente de catre Parchetul General instanta nu poate solutiona cauza. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Redam in continuare pasaje din Incheierea din 14 iunie 2024 din dosarul nr. 1687\/1\/2022\/a2:<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

“II. Noi elemente de neregularitate intrinseca a rechizitoriului emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11\/P\/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie<\/span> (…)<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Acuzatiile parchetului trebuie sa fie formulate intr-o maniera suficient de clara, incat sa dea posibilitatea persoanei inculpate sa inteleaga, chiar beneficiind de sprijinul unor specialisti ai dreptului (avocati, consilieri juridici), ce anume i se reproseaza de catre autoritati si care este semnificatia penala a conduitei sale (incadrare juridica si, implicit, tratament sanctionator).<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Inalta Curte, efectuand propria evaluare, apreciaza ca rechizitoriului emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11\/P\/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este apt sa investeasca instanta<\/b><\/span>, in conditiile in care:<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

a. Actul de sesizare consta in esenta intr-o reformulare si modificare a structurii vechiului act de sesizare cu privire la s-a apreciat in mod definitiv si obligatoriu ca nu este apt sa isi indeplineasca functia idonee; <\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

b. Actul de sesizare reprezinta in esenta o redare realizata prin metoda copiere \/ lipire a unor pasaje din declaratiilor martorilor audiati, fara ca procurorul sa realizeze o proprie analiza si evaluarea efectiva a probatoriului, potrivit art. 103 alin. (1) Cod procedura penala, in scopul redarii unei situatii de fapt neechivoce cu care sa fie investita instanta prin raportare la particularitatile faptei investigate si la modalitatea de reglementare a normei de incriminare;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

c. In cuprinsul actului de sesizare nu s-au stabilit in mod neechivoc:<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

i. obiectul material al infractiunii;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

ii. existenta unei ‘intreprinderi criminale comune’ de natura de a evidentia particularitatile actelor concrete ale subiectului activ nemijlocit plural;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

iii. modalitatea de participare a autorilor plurali in cadrul unui atac sistematic in intervalul 28 decembrie \u2013 30 decembrie 1989;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

iv. modalitatea de comitere a infractiunilor care constituie modalitati normative stipulate de art. 439 Cod penal si legatura de cauzalitate dintre aceste actiuni si urmarea imediata complexa cu relevarea explicita a datei savarsirii faptei ori a celei a producerii urmarii imediate;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

v. in special in ipoteza stipulata de art. 439 alin. (1) lit. k) Cod penal, in vederea evitarii unei interpretari prin analogie, lipsa unei determinari temporale ori a unor criterii pentru a evita o aplicare imprevizibila a normei cu caracter deschis si o interpretare prin analogie ‘in malam partem’ in componenta relativa la ‘suferintele mari’ ce trebuie dovedite;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

vi. daca acuzatia imbraca forma unei infractiuni simple ori a unei infractiuni continue si daca aceasta infractiune are sau nu caracter progresiv; aceste carente conduc la retinerea unei echivocitati cu privire la momentul producerii urmaririi imediate a infractiunii prin raportare la fiecare victima, in parte, de natura de a face imposibila determinarea limitelor temporale ale faptelor cu care se doreste a fi investita instanta;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

vii. distinctia dintre victimele cu privire la care au fost pronuntate solutii definitive in alte cauze si cele care fac obiectul prezentei cauze, pentru a evita incalcarea principiului ‘ne bis in idem’ din perspectiva factuala;<\/span><\/span><\/b><\/i><\/p>\n

In plus, Inalta Curte considera ca fata de gravitatea faptelor investigate, era in sarcina parchetului sa manifeste o diligenta deosebita in desfasurare anchetei, in administrarea si evaluarea probelor, respectiv in descrierea explicita si clara a faptelor pe care le considera tipice, fata de configurarea normei \/ normelor de incriminare, dar si a intregului context in care se presupune ca acestea ar fi fost comise, pentru a evita astfel aparitia descrierilor prolixe, digresiunilor ajuridice, rationamentelor juridice speculative, precum si a elementelor factuale cu un vadit caracter de echivocitate, in legatura cu:<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

a. Morfologia, functionalitatea si eficienta grupului ‘Iliescu’;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

b. Criteriile de determinare a existentei unui nucleu de putere in jurul ‘grupului Iliescu’;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

c. Existenta sau inexistenta unei cauze unice ori a unor cauze multiple ale evenimentelor din decembrie 1989;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

d. Natura raporturilor (inclusiv de incredere \/ conflict) existente intre Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Departamentul Securitatii Statului;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

e. Existenta sau inexistenta unui actiuni conspirate a ofiterilor de securitate camuflati in uniforme militare;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

f. Existenta sau inexistenta unor actiuni violente ale trupelor USLA (Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista), ale organelor de securitate ori ale unor cetateni straini instruiti la Scoala de Securitate de la Baneasa;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

g. Actiunile, urmarile si cronologia acestora prin raportare la fiecare inculpat in parte;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

h. Responsabilitatile juridice in special pentru intervalul 28-30 decembrie 1989;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

i. Existenta sau inexistenta pe teritoriul Romaniei a unor structuri ale altor state cu menirea de a crea diversiune intre structurile interne de aparare nationala;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

j. Incidentul din 23 decembrie 1989, unde si-au pierdut viata 8 militari USLA, inclusiv prin raportare la sursa ordinului primit de Gheorghe Trosca, modalitatea de debut a schimbului de focuri, la natura raporturilor acestuia cu generalul Nicolae Militaru, precum si caracterul real sau fictiv al deconspirarii din dosarul ‘Corbii’;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

k. Actele fortelor armate ale Romaniei, ori ale celor ale Ministerului de Interne, inclusiv ale Departamentului Securitatii Statului coordonat de Iulian Vlad ori a comandantilor judeteni ai Securitatii;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

l. Prerogativele exercitate de catre inculpatul Ion Iliescu, precum si de Consiliului Frontului Salvarii Nationale;<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

m. Actele naturale ale revolutionarilor in exercitiului direct al suveranitatii nationale.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In aceste conditii, fara a nega semnificatia istorica profunda a contextului factual din care fac parte pretinsele conduite reprosate inculpatilor in continutul concret al acuzatiilor penale formulate in dosarul de fata, Inalta Curte conchide ca rechizitoriul emis la data de 29 iulie 2022 in dosarul nr. 11\/P\/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este afectat la nivel intrinsec in aptitudinea de a investi instanta de judecata, fiind in continuare in sarcina parchetului sa realizeze o descriere concreta, neechivoca si coerenta a situatiei de fapt penalmente relevante, intr-o maniera juridica, fara sa genereze un melanj confuz intre drept, politica si istorie, pentru a evita astfel ca actul de justitie penala sa fie unul abstract, care sa se abata de la rigorile elementare ale preeminentei dreptului, sub presiunea oricaror factori exogeni dreptului. Exigentele de regularitate intrinseca expuse in cele ce preced sunt ineluctabile pentru a se lamuri ansamblul complexului de fapte cu privire la care se sustine ca au condus la pierderea vietii ori afectarea integritatii fizice ori a sanatatii mai multor persoane”.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tAtakand<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t19 September 2024 19:18
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>-39<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Judec\u0103torul Udroiu este singurul judec\u0103tor din Republica Socialista Romania care are moralitatea, \u0219tiin\u021ba de carte necesara \u0219i mintea optima spre a da o decizie cu adev\u0103rat corecta in dosarul ” Loviturii de stat din decembrie 1989″. C\u0103 asta a fost. SINGURUL. Am zis!<\/div>\n