{"id":790695,"date":"2025-10-29T10:47:27","date_gmt":"2025-10-29T07:47:27","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=790695"},"modified":"2025-10-29T10:47:27","modified_gmt":"2025-10-29T07:47:27","slug":"tema-frumusetii-in-alba-ca-zapada-si-cenusareasa-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=790695","title":{"rendered":"Tema frumuse\u021bii \u00een Alb\u0103 ca Z\u0103pada \u0219i Cenu\u0219\u0103reasa | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Tema frumuse\u021bii \u00een Alb\u0103 ca Z\u0103pada \u0219i Cenu\u0219\u0103reasa<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Tema frumuse\u021bii \u00een Alb\u0103 ca Z\u0103pada \u0219i Cenu\u0219\u0103reasa<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
29\/10\/2025<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Faptul c\u0103 \u00eent\u00e2lnim aceste basme (Cenu\u0219\u0103reasa, Alb\u0103 c\u0103 Z\u0103pada) la diver\u0219i autori, precum Charles Perrault sau Fra\u021bii Grimm, \u00een versiuni pu\u021bin diferite, arat\u0103 spre tradi\u021bia oral\u0103 medieval\u0103 din spatele lor, care e fondul comun. Ramific\u0103rile nu sunt de natur\u0103 s\u0103 le altereze sensul, indiferent de distan\u021ba \u00een timp sau diversele accente pe care le cap\u0103t\u0103, \u00een func\u021bie de regiuni \u0219i cultur\u0103. Faptul c\u0103 asemenea povestiri ajung s\u0103 reziste at\u00e2t \u0219i chiar s\u0103 sufere dezvolt\u0103ri ne spune ceva despre valoarea lor.<\/strong><\/p>\n

Nu vreau s\u0103 ne pierdem \u00een detalii de folclor occidental, ci a\u0219 vrea ca, d\u00e2nd la o parte v\u0103lul imaginilor Disney \u0219i sentimentalismul american secular, care au devenit supreme pentru con\u0219tiin\u021ba omului de azi, s\u0103 ajungem la codul real medieval al acestor pove\u0219ti \u0219i s\u0103 recuper\u0103m sensul lor.<\/p>\n

Tema frumuse\u021bii din aceste pove\u0219ti este tema frumuse\u021bii divine, care e slujitoare \u0219i erotic\u0103<\/em> \u00een sensul grec al cuv\u00e2ntului eros (vezi Yannaras)<\/strong> versus frumuse\u021bea hybris-ului (superbia<\/em>), care e de origine mai degrab\u0103 demonic\u0103 \u0219i caracterizat\u0103 de narcisism \u0219i rivalitate sau fragmentar\u0103 \u0219i uzurpatoare. Aceasta este tema din \u201cAlb\u0103 ca Z\u0103pada\u201d \u0219i \u201cCenu\u0219\u0103reasa\u201d \u00een varianta Fra\u021bilor Grimm, \u00een m\u0103sura \u00een care tradi\u021bia \u0219i spiritul medievale nu sunt estompate de ideile liberale care subminau la ora aceea status quo-ul feudal, o poveste ca \u201cCenu\u0219\u0103reasa\u201d inspir\u00e2nd, de pild\u0103, crea\u021bii precum \u201cPygmalion\u201d de George Bernard Shaw.<\/p>\n

\u00cen orice caz, medievalul a\u0219a punea problema atunci c\u00e2nd el g\u00e2ndea sau contempla frumuse\u021bea. \u00cen Evul Mediu, Disney ar fi fost de ne\u00een\u021beles. Pentru omul contemporan, con\u0219tiin\u021ba medieval\u0103 e cvasi ininteligibil\u0103. \u00a0Cea mai bun\u0103 imagine a acestui divor\u021b ne-a dat-o poate Mark Twain \u00een \u201cUn yankeu la curtea regelui Arthur\u201d unde ne ofer\u0103 imaginea limitelor de \u00een\u021belegere a omului modern sau tabloul prejudec\u0103\u021bilor moderne asupra omului medieval.<\/p>\n

Aceste fairy tales<\/em> se fac ecoul acestei con\u0219tiin\u021be medievale, ad\u00e2nc teologic\u0103, sufocat\u0103 \u00een noile versiuni repovestite de tip Disney \u0219i Hollywood.<\/p>\n

Tema frumuse\u021bii de origine divin\u0103 e comun\u0103 \u00eentregului univers medieval pentru copii din Fran\u021ba \u0219i UK p\u00e2n\u0103 \u00een Balcani \u0219i Europa de est. F\u0103t-Frumos \u0219i Ileana Cos\u00e2nzeana, de pild\u0103, ca arhetipuri ale basmului rom\u00e2nesc, sunt frumuse\u021bi irezistibile, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eenso\u021bite uneori de expresii precum \u201cc\u0103 la soare te puteai uita, dar la d\u00e2nsa ba\u201d. Nu sunt simple descrieri ale unei frumuse\u021bi fizice, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, fiindc\u0103 nic\u0103ieri fata nu \u00ee\u0219i pierde virtutea. F\u0103t-Frumos e frumuse\u021bea care descrie \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area voinicului, dar mai ales caracterul, virtu\u021bile, fiindc\u0103 asupra lor se insist\u0103 de-a lungul \u00eentregii pove\u0219ti, un model pentru cei mici, care \u00eei introduce \u00een spiritul \u0219i adev\u0103rul vie\u021bii care trebuie s\u0103 rodeasc\u0103 \u00een ei.<\/p>\n

Tema frumuse\u021bii \u00een \u201cAlb\u0103 ca Z\u0103pada\u201d ne d\u0103 din capul locului cheia cre\u0219tin\u0103 medieval\u0103 a \u00eentregii istorii. Alb\u0103 ca Z\u0103pada e frumuse\u021bea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii, dar mai ales frumuse\u021bea curat\u0103, angelic\u0103, e frumuse\u021bea iconic\u0103 a purit\u0103\u021bii care \u00eei \u00eennobileaz\u0103 frumuse\u021bea chipului, pe scurt e frumuse\u021bea cur\u0103\u021biei suflete\u0219ti \u0219i a virtu\u021bii, e frumuse\u021bea erotic\u0103<\/em>, \u00een sensul clarificat de Christos Yannaras. Erosul este privit ca o categorie a persoanei, care este elan \u0219i tendin\u021b\u0103 c\u0103tre unirea cu cel\u0103lalt, iar \u00een m\u0103sura \u00een care constituie teonimie, \u201cel pune \u00een lumin\u0103 capacitatea unificatoare a divinei existen\u021be triadice, reciproca integrare animat\u0103 de iubirea Persoanelor Treimii\u201d, \u00een sf\u00e2r\u0219it el face din reciprocitate modul \u0219i principiul de existen\u021b\u0103 al persoanei*. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, atunci c\u00e2nd Alb\u0103 ca Z\u0103pada ajunge la casa piticilor, ea e \u00eenso\u021bit\u0103 sau, mai degrab\u0103, c\u0103l\u0103uzit\u0103 \u00eentr-un fel de p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele p\u0103durii. La somnul \u2013 moarte al ei, toate p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele p\u0103durii vin la catafalc pentru a o pl\u00e2nge. Sfin\u021benia \u00een tradi\u021bia medieval\u0103 are acest dar uneori de a atrage animalele, precum Sf\u00e2ntul Gherasim de la Iordan (secolul V), care este venerat \u00een ambele tradi\u021bii, ortodox\u0103 \u0219i catolic\u0103.<\/p>\n

\u00cen cazul Cenu\u0219\u0103resei, lucrurile stau cam la fel. La moartea mamei, sfatul pe care \u00eel prime\u0219te Cenu\u0219\u0103reasa este ca, indiferent ce se va \u00eent\u00e2mpla, ea\u00a0 s\u0103 fie totdeauna bun\u0103 \u0219i cu sufletul ne\u00eentinat. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, respins\u0103 de surorile ei, frumoase \u0219i ele, dar de o frumuse\u021be a hybris-ului, p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele vor deveni cele mai bune prietene ale ei, cel pu\u021bin \u00een versiunea Fra\u021bilor Grimm.<\/p>\n

Frumuse\u021bea divin\u0103 este frumuse\u021bea smerit\u0103, plin\u0103 de candoarea nevinov\u0103\u021biei, care \u00eempodobe\u0219te chipul \u0219i se manifest\u0103 ca ascultare sau slujire \u0219i dragoste (de pild\u0103, fa\u021b\u0103 de pitici), este frumuse\u021bea erosului<\/em> ca for\u021b\u0103 unificatoare. \u00cen ambele pove\u0219ti, aceste frumuse\u021bi irepresibile au virtutea smereniei, a ascult\u0103rii \u0219i evident, a r\u0103bd\u0103rii, dublate de faptul c\u0103 dincolo de hybris, sunt frumuse\u021bi magnet sau unificante, care oriunde ajung se bucur\u0103 de solidaritatea tuturor, adic\u0103 oameni (p\u0103durarul care nu poate executa porunca reginei de a o ucide pe Alb\u0103 ca Z\u0103pada, \u00ee\u0219i risc\u0103 via\u021ba \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 o induc\u0103 \u00een eroare pe regin\u0103), pitici, p\u0103s\u0103ri sau animale.<\/p>\n

Aceste frumuse\u021bi slujitoare \u0219i smerite sunt r\u0103bd\u0103toare \u0219i, din acest motiv, \u00een a\u0219teptare, o a\u0219teptare care e un ecou al a\u0219tept\u0103rii eshatologice cre\u0219tine, de vreme ce fiecare dintre aceste istorii se \u00eencheie cu un banchet sau o nunt\u0103 la care particip\u0103 \u00eentreaga \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. \u00cen cazul basmului \u201cAlb\u0103 ca Z\u0103pada\u201d, originea teologic\u0103 \u0219i biblic\u0103 a imaginii e \u0219i mai pregnant\u0103 fiindc\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dou\u0103 lucruri: are loc o \u00eenviere, Alb\u0103 ca Z\u0103pada e trezit\u0103 din somnul \u2013 moarte (care e o imagine foarte reu\u0219it\u0103 a a\u0219tept\u0103rii cre\u0219tine a \u00eenvierii, care nu e descris\u0103 ca o moarte sau nefiin\u021b\u0103 nic\u0103ieri, ci ca somn; nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor semnele mor\u021bii nu apar pe trupul fetei Alb\u0103 ca Z\u0103pada, de\u0219i ne\u00eensufle\u021bit\u0103), nunta cu mirele care a trezit-o, iar r\u0103ul sau hybris-ul iese definitiv din joc, pierz\u00e2ndu-\u0219i orice urm\u0103 de frumuse\u021be \u00een fa\u021ba frumuse\u021bii adev\u0103rate, autodevor\u00e2ndu-se.<\/p>\n

Frumuse\u021bea hybris-ului, dimpotriv\u0103, este egoist\u0103 \u0219i narcisic\u0103 (superbia<\/em>), st\u0103p\u00e2nit\u0103 de m\u00e2ndrie sau arogan\u021b\u0103, marcat\u0103 de rivalitatea cu Dumnezeu la origine \u0219i uzurpatoare, a c\u0103rei finalitate e singur\u0103tatea absolut\u0103 \u0219i moartea. Nimic din ceea ce e specific vie\u021bii nu \u00eenflore\u0219te aici. Nic\u0103ieri frumuse\u021bea hybris-ului nu e o frumuse\u021be dat\u0103toare de c\u0103ldur\u0103 \u0219i via\u021b\u0103, ea nu adun\u0103, ci sperie, \u00eempr\u0103\u0219tie sau \u00eenghea\u021b\u0103, sufletul sau regatul ei fiind, ca \u00een \u201cCr\u0103iasa z\u0103pezii\u201d a lui Andersen, de ghea\u021b\u0103, o imagine a unei mor\u021bi \u2013 vii \u00eenchis\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i \u00eensetat\u0103 de putere, mai degrab\u0103 dec\u00e2t a unei vie\u021bi reale, generative \u0219i unificatoare. Regina nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor e prezentat\u0103 doar cu o oglind\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i oglinde\u0219te continuu frumuse\u021bea, iar c\u00e2nd i se aduce proba mor\u021bii fiicei sale vitrege, o consum\u0103 rapid \u00eentr-un act de canibalism a c\u0103rui semnifica\u021bie \u00een Evul Mediu era de a-\u021bi \u00eensu\u0219i puterea sau energia victimei. M\u00e2ndria \u0219i frumuse\u021bea ei orgolioas\u0103 o \u00eenchid \u00een singur\u0103tate, consum\u00e2ndu-se narcisic \u00een auto-oglindiri care o transform\u0103 \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 lipsit\u0103 de orice fecunditate \u0219i despotic\u0103. \u00cen cazul Cenu\u0219\u0103reasei, surorile hybris sunt despotice \u0219i rele, Cenu\u0219\u0103reasa, de\u0219i fiica bun\u0103 a tat\u0103lui ei bogat, nu e dec\u00e2t o slujnic\u0103 dispre\u021buit\u0103 \u0219i persecutat. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, la final, mama vitreg\u0103 \u0219i cele dou\u0103 surori sunt at\u00e2t de surprinse de alegerea prin\u021bului \u00eenc\u00e2t, spune povestea, \u201c\u2026ciuda le \u00eenvenin\u0103 \u00eentr-at\u00e2t, c\u0103 se traser\u0103 la fa\u0163\u0103 \u015fi se f\u0103cur\u0103 galbene ca \u015fofranul.\u201d<\/p>\n

Ethosul medieval cre\u0219tin e prezent peste tot \u00een aceste basme. De la tot ceea ce precede na\u0219terea acestei fete Alb\u0103 ca Z\u0103pada, adic\u0103 o sear\u0103 de iarn\u0103 cu un ac \u0219i c\u00e2teva pic\u0103turi de s\u00e2nge \u00een z\u0103pad\u0103, amintind de psalmii 50, 8, combinat \u00een perspectiv\u0103 cre\u0219tin\u0103 cu 1Ioan 1, 7, \u0219i un g\u00e2nd \u2013 rug\u0103ciune al reginei de a avea un copil cu exact aceste tr\u0103s\u0103turi v\u0103zute de ea \u00een z\u0103pad\u0103, p\u00e2n\u0103 la nunta cu prin\u021bul salvator, precedat\u0103 de \u00eenvierea din somnul \u2013 moarte (provocat de \u00eent\u00e2lnirea cu acest hybris, extrem de versatil \u0219i periculos care e regina vitreg\u0103), e profund biblic. Numai \u00een tradi\u021bia medieval\u0103 mai puteai \u00eent\u00e2lni asemenea rezonan\u021be cre\u0219tine, \u0219i numai \u00een literatura pentru copii mai puteau supravie\u021bui ele de-a lungul unor epoci at\u00e2t de ostile teologiei \u0219i spiritului medieval, precum epoca modern\u0103.<\/p>\n

Cu \u201cCenu\u0219\u0103reasa\u201d suntem exact \u00een acela\u0219i punct, \u00eentruc\u00e2t din contrastul acestor tipuri de frumuse\u021bi, biruin\u021ba final\u0103 revine frumuse\u021bii ata\u0219ate vie\u021bii \u0219i unificatoare. Cenu\u0219\u0103reasa e frumuse\u021bea chipului \u0219i frumuse\u021bea spiritului unite \u00eentr-una \u0219i aceea\u0219i persoan\u0103, frumuse\u021bea care cheam\u0103 \u0219i une\u0219te mai degrab\u0103 dec\u00e2t alung\u0103 sau \u00eenghea\u021b\u0103, frumuse\u021bea al c\u0103rei glas \u00eel ascult\u0103 p\u0103s\u0103rile.<\/p>\n

Nunta cu prin\u021bul care caut\u0103 aceast\u0103 frumuse\u021be este tot ce poate fi mai expresiv sub raportul spiritualit\u0103\u021bi \u00a0medievale, \u00eentruc\u00e2t prin\u021bul trebuie s\u0103 elimine mai multe versiuni false, a\u0219a cum sunt surorile ei vitrege, \u00eenainte de a ajunge la frumuse\u021bea adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

Ce po\u021bi \u00een\u021belege din toate astea \u00een repovestirile de tip Disney \u0219i restul de ast\u0103zi? Confiscarea imaginarului celor mici de ace\u0219ti creatori de imagini e o calamitate. Avem nevoie s\u0103 redescoperim aceste basme, a\u0219a cum ele au fost g\u00e2ndite \u0219i transmise vreme de secole, p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile moderne.\u00a0<\/strong><\/p>\n

_______________<\/strong><\/p>\n

* <\/strong>\u201cErosul fie c\u0103 \u00eel numim divin, fie \u00eengeresc, fie spiritual, fie natural, \u00eel concepem ca pe o putere unificatoare \u0219i coeziv\u0103, care \u00eempinge fiin\u021bele superioare s\u0103 poarte de grij\u0103 celor inferioare, iar pe cele de acela\u0219i rang s\u0103 intre \u00een comuniune \u0219i \u00een rela\u021bii de reciproc\u0103 sus\u021binere \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, pe cele inferioare s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 c\u0103tre cele mai puternice \u0219i mai presus de ele\u201d \u00a0(cit. din Despre numele divine<\/em>). \u0218i mai departe, comenteaz\u0103 Yannaras: \u201cAceast\u0103 putere unificatoare a erosului, opus\u0103 tendin\u021bei c\u0103tre independen\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 a individualit\u0103\u021bilor, manifestat\u0103 dup\u0103 c\u0103dere, este \u00eensu\u0219i factorul dinamic al vie\u021bii care nu dispare \u00een momentul c\u0103derii, ci continu\u0103 s\u0103 p\u0103streze icoana prototipului triadic al vie\u021bii \u00een lumea creat\u0103. Aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 men\u021bine at\u00e2t via\u021ba biologic\u0103, c\u00e2t \u0219i posibilitatea raport\u0103rii omului la Dumnezeu\u201d (Christos Yannaras, Heidegger \u0219i Areopagitul<\/em>, Anastasia 1996, p. 124,\u00a0 https:\/\/share.google\/HDlNa1T6EJgdbHdCT<\/a>)<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n