{"id":783606,"date":"2025-11-13T21:20:23","date_gmt":"2025-11-13T18:20:23","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=783606"},"modified":"2025-11-13T21:20:23","modified_gmt":"2025-11-13T18:20:23","slug":"calendarul-zilei-14-noiembrie-lasatul-secului-pentru-postul-nasterii-domnului-bartolomeu-anania-explica-de-ce-postim-inainte-de-craciun-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=783606","title":{"rendered":"Calendarul zilei 14 noiembrie: L\u0103satul secului pentru Postul Na\u0219terii Domnului. Bartolomeu Anania explic\u0103 de ce postim \u00eenainte de Cr\u0103ciun | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Calendarul zilei 14 noiembrie: L\u0103satul secului pentru Postul Na\u0219terii Domnului. Bartolomeu Anania…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 14 noiembrie: L\u0103satul secului pentru Postul Na\u0219terii Domnului. Bartolomeu Anania explic\u0103 de ce postim \u00eenainte de Cr\u0103ciun<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
13\/11\/2025<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen seara de 14 noiembrie, cre\u0219tinii ortodoc\u0219i las\u0103 cele lume\u0219ti \u2013 de unde vine \u0219i termenul de \u201el\u0103sat al secului\u201d \u2013 pentru a intra \u00een postul Na\u0219terii Domnului.<\/span><\/strong><\/p>\n

Postul Cr\u0103ciunului dureaz\u0103 40 de zile \u0219i se \u00eencheie \u00een seara de Ajun, pe 24 decembrie.<\/p>\n

Postul Cr\u0103ciunului aminte\u0219te de postul patriarhilor si drep\u021bilor din Vechiul Testament si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Drep\u021bii Vechiului Testament au postit in vederea venirii lui Mesia, iar Moise pentru primirea cuvintelor lui Dumnezeu, Legea Decalogului (cele 10 porunci).<\/p>\n

\u201ePrin post se cuvine sa \u00eent\u00e2mpin\u0103m \u0219i noi na\u0219terea lui Hristos. M\u00e2ntuitorul vine in lume si se facem om, dar vrea sa coboare si in sufletele noastre, sa ne lumineze via\u021ba noastr\u0103 si s\u0103 ne ridice si pe noi la via\u021ba cereasca. Astfel, postul acesta este un post de preg\u0103tire spirituala, ca noi sa devenim un templu, un s\u0103la\u0219 al prezentei lui Hristos\u201d, scrie cre\u0219tinortodox.ro.<\/p>\n

Cite\u0219ti \u0219i aju\u021bi!<\/strong><\/em>\u00a0Cump\u0103r\u0103 cartea:\u00a0<\/em>Dac\u0103 Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton<\/em><\/a>\u00a0\u0219i vei contribui la sus\u021binerea siteului\u00a0R<\/span>3<\/span>Media<\/strong>.<\/span><\/em><\/p>\n

Primele men\u021biuni despre tinerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rea ca to\u021bi credincio\u0219ii s\u0103 posteasc\u0103 timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, \u021binut in anul 1166, in timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim ca \u00eenainte de acest sinod, cre\u0219tinii posteau diferit: unii numai \u0219apte zile, iar al\u021bii sase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n

Dezleg\u0103ri \u00een Postul Cr\u0103ciunului<\/strong><\/h2>\n

In Postul Cr\u0103ciunului avem dezlegare la pe\u0219te s\u00e2mb\u0103t\u0103 si duminica. Dar trebuie men\u021bionat ca prima s\u0103pt\u0103m\u00e2na a acestui post, pana in 21 noiembrie, la s\u0103rb\u0103toarea Intr\u0103rii in Biserica a Maicii Domnului, precum si ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2na, in perioada 20-24 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspra, zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 si duminica a acestor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a Postului nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.<\/p>\n

In tipicul Sf\u00e2ntului Sava se men\u021bioneaz\u0103 ca in zilele de luni, miercuri si vineri, trebuie sa postim f\u0103r\u0103 untdelemn si vin. In cazul in care, in aceste zile vom face pomenirea unui sfant cu o cinstire mai larga, se face dezlegare pentru dragostea sf\u00e2ntului.<\/p>\n

Cite\u0219ti \u0219i aju\u021bi!<\/strong><\/em>\u00a0Cump\u0103r\u0103 cartea: <\/em>Cultura noastr\u0103: ce a mai r\u0103mas din ea, de Theodore Dalrymple<\/em><\/a> \u0219i vei contribui la sus\u021binerea siteului R<\/span>3<\/span>Media<\/strong>.<\/span><\/em><\/p>\n

Zilele din anul acesta in care avem dezlegare la peste sunt: 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica), 23 si 24 noiembrie (s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103), 25 noiembrie (Sf\u00e2nta Muceni\u021b\u0103 Ecaterina si Sf\u00e2ntul Mercurie), 30 noiembrie (Sf\u00e2ntul Apostol Andrei), 1 decembrie (duminic\u0103), 3 decembrie (Sf\u00e2ntul Cuvios Gheorghe de la Cernica), 5 decembrie (Sf\u00e2ntul Sava cel Sfin\u021bit), 6 decembrie (Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae), 7 decembrie (Sf\u00e2nta Muceni\u021ba Filofteia), 8 decembrie (duminic\u0103), 9 decembrie (Z\u0103mislirea Sfintei Fecioare Maria), 12 decembrie (Sf\u00e2ntul Ierarh Spiridon), 14 si 15 decembrie (s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103)<\/p>\n

Post aspru \u00een Ajun<\/strong><\/h2>\n

Ziua de 24 decembrie poarta denumirea de Ajunul Cr\u0103ciunului. E o zi de post mai aspru fata de celelalte zile. Exista obiceiul sa nu se m\u0103n\u00e2nce pana la ora 3-4 p.m. Aceasta practica aminte\u0219te de postul \u021binut in vechime de catehumenii care in seara acelei zile primeau botezul si \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea cu Trupul si S\u00e2ngele Domnului.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u00cePS Bartolomeu Anania<\/strong><\/h2>\n

\u00cePS Bartolomeu Anania, explica \u00eentr-o predic\u0103 care este diferen\u021ba dintre postul Pa\u0219tilor \u0219i postul Cr\u0103ciunului:<\/p>\n

\u201eCr\u0103ciunul este o s\u0103rbatoare a bucuriei \u015fi veseliei. Dac\u0103 Na\u015fterea Domnului e o s\u0103rb\u0103toare a bucuriei, de ce s\u2019a r\u00e2nduit ca ea s\u0103 fie precedat\u0103 de post?<\/p>\n

\u015ei nu e vorba de un post m\u0103runt, de c\u00e2teva zile, ci de unul care dureaz\u0103 nu mai pu\u0163in de \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u015fi \u00eentr\u2019o perioad\u0103 \u00een care nu sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103 nici verde\u0163uri \u015fi nici fructe proaspete. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, postul Sfintelor Pa\u015fti \u00ee\u015fi are un rost bine l\u0103murit: \u00cenvierea Domnului a fost precedat\u0103 de patimile, r\u0103stignirea \u015fi moartea Sa, evenimente care cer o participare de doliu.<\/p>\n

La cap\u0103tul postului Sfin\u0163ilor Apostoli Petru \u015fi Pavel st\u0103 suferin\u0163a martiric\u0103 a celor doi, ceea ce \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte o p\u0103rt\u0103\u015fie pe m\u0103sur\u0103. C\u00e2t despre postul Sfintei M\u0103rii, el preg\u0103te\u015fte s\u0103rb\u0103toarea adormirii maicii Domnului, a c\u0103rei slujb\u0103 cuprinde \u015fi un Prohod. Cum se justific\u0103 \u00eens\u0103 postul Cr\u0103ciunului?<\/p>\n

Oricine va admite c\u0103 o s\u0103rb\u0103toare presupune \u015fi un strai s\u0103rb\u0103toresc: costumul de Duminic\u0103 e un costum de Duminic\u0103, haina de nunt\u0103 e o hain\u0103 de nunt\u0103, \u0163inuta de recep\u0163ie e o \u0163inut\u0103 de recep\u0163ie, \u015fi a\u015fa mai departe. \u00cen cele mai multe cazuri, dob\u00e2ndirea straiului s\u0103rb\u0103toresc este rezultatul unor renun\u0163\u0103ri \u2013 \u015fi chiar sacrificii -, \u00eempletite \u00eens\u0103 cu bucuria anticipat\u0103 de a avea ceea ce-\u0163i dore\u015fti \u015fi cu care vei fi \u00een stare s\u0103 cinste\u015fti momentul festiv la care e\u015fti chemat s\u0103 iei parte (fiindc\u0103, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem, orice s\u0103rb\u0103toare e un fenomen social; ea nu este niciodat\u0103 a unuia singur).<\/p>\n

\u00cen p\u0103r\u0163ile \u2013 din ce \u00een ce mai pu\u0163ine \u2013 unde \u00eenc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 tradi\u0163ia portului popular, tinerele fete se adun\u0103 \u00een postul Cr\u0103ciunului la o vecin\u0103 sau alta, \u00een grupe mici, \u015fi cu m\u00e2inile lor \u00ee\u015fi cos sau \u00eempletesc straiele cele noi, \u00een seri lungi, ca ni\u015fte \u015fez\u0103tori ale h\u0103rniciei \u015fi c\u00e2ntecului. A\u015fa se petrecea \u015fi \u00een vremea copil\u0103riei mele. Straiele vechi par din ce \u00een ce mai ponosite, vrednice de aruncat, locul lor lu\u00e2ndu-l cele noi, cu toate \u00eemplinirile \u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163ele lor. M\u00e2ntuitorul Hristos ne spune \u00eentr\u2019o parabol\u0103 c\u0103 un \u00eemp\u0103rat a invitat oaspe\u0163i la nunta fiului s\u0103u. Cum \u00eens\u0103 ace\u015ftia n\u2019au vrut s\u0103 vin\u0103, el i-a adunat pe to\u0163i nevoia\u015fii de pe drumuri \u015fi i-a silit s\u0103 intre la osp\u0103\u0163. V\u0103z\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 unul din ei nu purta haina de nunta\u015f, l-a dat afar\u0103 \u015fi l-a pedepsit. La suprafa\u0163\u0103, \u00eentamplarea pare de domeniul absurdului: de vreme ce omul se pomenise luat pe sus, pe nepreg\u0103tite, \u015fi adus cu sila, cum de i se pretindea strai de s\u0103rb\u0103toare?\u2026<\/p>\n

\u00cen realitate, \u00eemp\u0103ratul i se uitase \u00een suflet \u015fi constatase c\u0103, de\u015fi i se f\u0103cuse o mare \u015fi nea\u015fteptat\u0103 cinste, insul se mul\u0163umea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 bea, f\u0103r\u0103 ca inima lui s\u0103 participe la bucuria casei. Aceasta \u00eenseamn\u0103, dragii mei, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 straiul s\u0103rb\u0103toresc de care v\u2019am vorbit, v\u0103zut, materialnic, f\u0103cut pentru trup, exist\u0103 \u015fi un strai al sufletului, menit s\u0103-i asigure omului participarea la s\u0103rb\u0103toarea l\u0103untric\u0103.<\/p>\n

Din p\u0103cate, exist\u0103 \u00eenc\u0103 destui cre\u015ftini care cred c\u0103 s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 se reduc la un pom \u00eempodobit, la sarmale, caltabo\u015fi, c\u00e2rna\u0163i \u015fi b\u0103utura, uit\u00e2nd ca \u00eenaintea osp\u0103\u0163ului de acas\u0103 li se \u00eembie osp\u0103\u0163ul euharistic, al sfintei cuminec\u0103ri, care e incomparabil mai important dec\u00e2t bel\u015fugul de bucate. Ei bine, pentru acest osp\u0103\u0163 duhovnicesc se cere strai duhovnicesc, iar straiul acesta, cu toate podoabele virtu\u0163ilor lui, nu poate fi preg\u0103tit dec\u00e2t prin post, adic\u0103 prin renun\u0163\u0103rile \u015fi jertfele acestuia. Postul nu este un scop \u00een sine, ci mijlocul prin care sufletul leap\u0103d\u0103 de pe el zdren\u0163ele p\u0103catelor \u015fi se primene\u015fte, \u00eencetul cu \u00eencetul, prin poc\u0103in\u0163\u0103, m\u0103rturisire \u015fi fapt\u0103 bun\u0103. Postul cuprinde \u00een el nu numai renun\u0163are, dar \u015fi o bucurie a renun\u0163\u0103rii, ca o pregustare a bucuriei finale\u201d.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n