{"id":783190,"date":"2025-11-15T19:39:49","date_gmt":"2025-11-15T16:39:49","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=783190"},"modified":"2025-11-15T19:39:49","modified_gmt":"2025-11-15T16:39:49","slug":"labirint-mister-medieval-si-anti-clericalism-in-numele-trandafirului-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=783190","title":{"rendered":"Labirint, mister medieval \u0219i anti-clericalism \u00een Numele trandafirului | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Labirint, mister medieval \u0219i anti-clericalism \u00een Numele trandafirului<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Labirint, mister medieval \u0219i anti-clericalism \u00een Numele trandafirului<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
15\/11\/2025<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Nu \u00eemi amintesc s\u0103 fi citit vreodat\u0103 vreun comentariu care s\u0103 \u00ee\u021bi re\u021bin\u0103 aten\u021bia pe Numele trandafirului <\/em>al lui Umberto Eco \u0219i \u00een genere pe literatura care de cca 200 de ani face din misterul medieval o tem\u0103 anti-clerical\u0103 de succes, ast\u0103zi hiper-exploatat\u0103 de cinema.<\/strong><\/p>\n

Bun, romanul lui Umberto Eco, de\u0219i popular, beneficiind de o ecranizare \u00eenc\u0103 \u0219i mai popular\u0103 (\u00een regia lui Jacques Anaud, 1986, cu Sean Connery), se \u00eenscrie \u00een tradi\u021bia literar\u0103 anti-clerical\u0103 mai veche a Occidentului, de provenien\u021b\u0103 protestant\u0103 \u0219i iluminist\u0103, transform\u00e2nd catedrala gotic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu Victor Hugo \u0219i Notre Dame de Paris<\/em>, dintr-un loc deschis al piet\u0103\u021bii populare, \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenchis \u0219i labirintic, frem\u0103t\u00e2nd de g\u00e2nduri \u0219i p\u0103cate grele, de uri nestinse, locuit de mon\u0219tri \u0219i de asasini, un spa\u021biu al urzelilor sinistre, c\u0103utat de membrii unor ordine secrete \u0219i fanatici (Dan Brown). Umberto Eco nu e cu nimic mai presus de aceast\u0103 linie, contribuind \u00een schimb, prin succesul lui, la re\u00eennoirea temei.<\/p>\n

Indiana Jones and the Last Crusade<\/em> (1989) extinde ideea labirintului \u0219i a criptelor, la marea tem\u0103 medieval\u0103 a Graalului \u0219i a c\u0103ut\u0103torilor de nemurire\/ comori, pentru a o face \u00eenc\u0103 \u0219i mai popular\u0103. Dan Brown nu a inventat el apa cald\u0103.<\/p>\n

Plin\u0103 de cripte \u0219i labirintic\u0103, marea Biseric\u0103 catolic\u0103, a\u0219a cum pune problema Umberto Eco, se instaleaz\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103 monumental\u0103, misterioas\u0103 \u0219i terifiant\u0103, ca o relicv\u0103 funebr\u0103 a unei lumi obsedate de bog\u0103\u021bie, putere \u0219i control, ca un fel de subcon\u0219tient colectiv plin de tot ceea ce sufletul se vede silit s\u0103 ascund\u0103, o mostr\u0103 a infernului locuit de demonii turpitudinii \u0219i ai fanatismului, pe scurt un spa\u021biu al \u00eentunericului care se cere scos la lumin\u0103 \u0219i exorcizat. Numele trandafirului<\/em>, ca \u0219i Notre Dame de Paris<\/em> \u00eenaintea ei, ca \u0219i restul de mai t\u00e2rziu, ce altceva ar putea fi \u00een acest caz dec\u00e2t exerci\u021bii de exorcizare \u0219i scoatere la lumin\u0103 a monstrului?<\/p>\n

Protestan\u021bii \u0219i \u00een genere ereticii Bisericii catolice erau cei care vedeau \u00een catolicismul medieval, la sf\u00e2r\u0219itul evului mediu, s\u0103la\u0219ul deprav\u0103rii \u0219i al diavolului, care va deveni u\u0219or, u\u0219or una din temele preferate ale literaturii moderne.<\/p>\n

Plas\u00e2nd ac\u021biunea \u00eentr-o aba\u021bie benedictin\u0103 din nordul Italiei \u00een plin\u0103 eferverscen\u021b\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor care f\u0103ceau din s\u0103r\u0103cie condi\u021bia slujitorului lui Hristos, Umberto Eco \u00ee\u0219i situeaz\u0103 \u00eentreaga poveste \u00een cea mai neagr\u0103 perioad\u0103 a Bisericii catolice, perioada francez\u0103, c\u00e2nd Biserica se afla \u00een exil, la Avignon. E perioada c\u00e2nd Biserica a) \u00ee\u0219i va centraliza administra\u021bia \u0219i se va focaliza pe finan\u021be sporindu-\u0219i bog\u0103\u021bia prin zeciuial\u0103 \u0219i sistemul indulgen\u021belor, de-o manier\u0103 care va provoca indignarea \u00eentregii lumi \u0219i va intra \u00een mentalul Europei, cu voracitatea ei f\u0103r\u0103 fund, pentru totdeauna, b) este contestat\u0103 de jos \u00een sus (franciscanii se lupt\u0103 pentru recunoa\u0219tere, critic\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp bog\u0103\u021bia Bisericii pe logica Imitatio Christi, iar sectele radicale, precum dolceni\u021bii, jefuiesc Biserica \u0219i ucid episcopii), \u00eentr-un moment \u00een care, cum spuneam, biserica \u00ee\u0219i va centraliza administra\u021bia \u0219i se va focaliza pe finan\u021be, func\u021bion\u00e2nd cu doi papi \u0219i pav\u00e2nd astfel drumul pentru Reforma protestant\u0103 mai t\u00e2rziu. Din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i catedrala Notre Dame.<\/p>\n

Antiteza franciscan\u0103 e utilizat\u0103 de Umberto Eco pentru a pune \u00een relief situa\u021bia contrastant\u0103 a clerului \u0219i a Bisericii fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rani, dar \u0219i rivalitatea dintre cele dou\u0103 ordine, unde, spre deosebire de benedictini, care sunt alia\u021bii papei \u0219i gazda fra\u021bilor franciscani din aceast\u0103 aba\u021bie, franciscanii sunt instrumentul prin care e pus\u0103 \u00een lumin\u0103 absurditatea \u00eentregului edificiu catolic medieval care extrage bog\u0103\u021bie prin metode de necomb\u0103tut, precum indulgen\u021bele, \u0219i ap\u0103r\u0103 turma de cei care ar putea s-o tulbure, prin sistemul inchizitorilor.<\/p>\n

Umberto Eco nu a sc\u0103pat nimic din toate astea \u00een romanul lui, la care adaug\u0103 lan\u021bul de crime din jurul unei c\u0103r\u021bi care nu ar fi trebuit s\u0103 existe (Poetica, Aristotel), probabil pentru a valorifica mai bine ideea labirintului, oferind publicului probabil cea mai terifiant\u0103 imagine asupra Bisericii de la Victor Hugo \u00eencep\u00e2nd \u0219i p\u00e2n\u0103 la Dan Brown.<\/p>\n

Nu e nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u021binta final\u0103 a lui Umberto Eco a fost de a \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a Biserica drept depozitarul marilor c\u0103r\u021bi \u0219i al cunoa\u0219terii, care \u021bine totul sub un control strict, la nevoie omor\u00e2nd \u0219i tr\u0103g\u00e2nd foloase, una peste alta, din ignoran\u021b\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t din r\u0103sp\u00e2ndirea educa\u021biei \u0219i a cunoa\u0219terii, un cli\u0219eu evident vehiculat de ilumini\u0219ti \u0219i exploatat \u00eendelung de genera\u021biile anti-clericale de dup\u0103 ei.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Tema labirintului (lui Dedal) \u00een schimb e asociat\u0103 cobor\u00e2rii \u00een infern, \u00een burta p\u0103m\u00e2ntului (\u00een religiile arhaice), \u00een subcon\u0219tient (\u00een cabinetul unui psihanalist) etc pentru a omor\u00ee acolo mon\u0219trii (minotaurul) \u0219i demonii reali sau interiori sau, ceea ce e acela\u0219i lucru, pentru a-i scoate la lumin\u0103 \u0219i\/ sau exorciza. Umberto Eco p\u0103streaz\u0103 ideea, dar \u00een labirintul \u00een form\u0103 de trandafir el plaseaz\u0103 biblioteca ca depozitar al luminii reale, transform\u00e2nd Biserica, labirintic\u0103 \u0219i s\u00e2ngeroas\u0103, \u00een cel mai monstruos obstacol din c\u00e2te trebuie s\u0103 fi existat \u00een calea acestei izb\u0103viri a umanit\u0103\u021bii de barbaria religiei \u0219i a ignoran\u021bei, fiindc\u0103 biserica controleaz\u0103 accesul la cunoa\u0219tere (nimeni nu avea voie \u00een bibliotec\u0103, iar c\u0103r\u021bile din scriptorium erau at\u00e2t de pu\u021bine, asta \u0219i \u00eentr-o aba\u021bie consacrat\u0103 traducerilor \u0219i copierilor, \u00eenc\u00e2t \u00eel face pe William de Baskerville (Sean Connery) s\u0103 se mire de lipsa lor) cu scopul de a trage foloase din lipsa ei. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eentreaga istorie e plasat\u0103 de Umberto Eco \u00een unul dintre cele mai \u00eentunecate momente ale catolicismului medieval, perioada Avignon.<\/p>\n

Adev\u0103rul e c\u0103 de la Hugo la Dan Brown \u0219i trec\u00e2nd prin cinematografie, care preia tema \u0219i \u00eei d\u0103 r\u0103sunetul pe care probabil \u00eel c\u0103uta, Umberto Eco e de departe superior tuturor ca literatur\u0103, substan\u021b\u0103, ca ce vre\u021bi. Filmul lui Anaud, care e indiscutabil o reu\u0219it\u0103 cinematografic\u0103, face ce \u00eei mai lipsea, adic\u0103 te tulbur\u0103 \u0219i mai mult prin realismul imaginii \u0219i te trimite la carte.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n