{"id":726843,"date":"2025-11-22T21:39:10","date_gmt":"2025-11-22T18:39:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=726843"},"modified":"2025-11-22T21:39:10","modified_gmt":"2025-11-22T18:39:10","slug":"strategia-nationala-de-aparare-40-de-pagini-de-mizerabila-filosofie-globalista-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=726843","title":{"rendered":"Strategia Na\u021bional\u0103 de Ap\u0103rare: 40 de pagini de mizerabil\u0103 filosofie globalist\u0103 (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Strategia Na\u021bional\u0103 de Ap\u0103rare: 40 de pagini de mizerabil\u0103 filosofie globalist\u0103 (I)<\/h1>\n
\n
\"OrtodoxINFO\"<\/a><\/p>\n
\n
\n
22 noiembrie 2025<\/span>Asasinii \u021b\u0103rii<\/a><\/span>616 vizualiz\u0103ri\t\t<\/span>Comentarii<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Share<\/span><\/div>\n<\/div>\n
22 Min Read<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n
\n
\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
SHARE<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii (CSA\u021a) a dat publicit\u0103\u021bii Proiectul de strategie de ap\u0103rare pe care \u00eel propune spre adoptare Parlamentului. Analiza lui sau a ceea ce deocamdat\u0103 \u0219tim despre el, inclusiv din prezentarea f\u0103cut\u0103 de dl Nicu\u0219or Dan, Pre\u0219edintele executiv ilegitim, scoate la iveal\u0103 o concep\u021bie care poate fi ea \u00eens\u0103\u0219i o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n
\n
\n
\n\u203c\ufe0f\u203c\ufe0f NU recunoa\u0219tem ca pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei pe marioneta retard\u0103 Nicu\u0219or Dan! Rom\u00e2ni, boicota\u021bi aceast\u0103 f\u0103c\u0103tur\u0103, care ne face \u021bara de r\u00e2s! NU rom\u00e2nii l-au votat pe Nicusoro\u0219 – cu unele excep\u021bii de persoane infantile, manipulabile \u0219i chiar idioate – ci l-au ajutat Maia Soro\u0219, Emanuel Macrou \u0219i tr\u0103d\u0103torii de la B.E.C. \u0219i CCR!
\n La \u00eenchisoare cu cei care au fraudat alegerile!\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
    \n
  1. AP\u0102RARE SAU SECURITATE?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    De\u0219i propunerea redactat\u0103 de CSA\u021a ne este prezentat\u0103 ca strategie de ap\u0103rare, ea formuleaz\u0103, \u00een realitate o strategie de securitate.<\/p>\n

    Faptul arat\u0103 c\u0103 autorii nu au proprietatea termenilor.\u00a0Ei confund\u0103 securitatea, concept mai amplu care include \u0219i dimensiunea militar\u0103, cu ap\u0103rarea, care se refer\u0103 la r\u0103spunsul dat unor agresiuni externe \u00eendreptate efectiv \u00eempotriva celui care se ap\u0103r\u0103<\/strong>.<\/p>\n

    Degradarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului sau instabilitatea regiunilor \u00eenvecinate sunt amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii unui stat, dar acestea nu pot fi anihilate prin mijloace specifice ap\u0103r\u0103rii. \u00cen r\u0103zboiul hibrid ap\u0103rarea nu se rezum\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, la folosirea mijloacelor militare, dar asta nu conduce la punerea semnului egalit\u0103\u021bii \u00eentre ap\u0103rare \u0219i securitate.<\/p>\n

    \u00cen 1989 armata a fost trimis\u0103 \u00eempotriva protestatarilor rom\u00e2ni care ac\u021bionau pentru d\u0103r\u00e2marea regimului de guvernare a \u021b\u0103rii. S-a spus atunci \u2013 \u0219i pe bun\u0103 dreptate \u2013 c\u0103 for\u021bele armate na\u021bionale au exclusiv misiunea ap\u0103r\u0103rii statului \u00eempotriva atacurilor din afar\u0103, iar nu \u00eempotriva propriilor cet\u0103\u021beni. De aceea, implicarea armatei \u00een evenimentele din anul amintit a fost considerat\u0103 crim\u0103.<\/p>\n

    For\u021bele mandatate cu men\u021binerea ordinii interne sunt altele \u2013 poli\u021bie, jandarmerie, servicii de informa\u021bii interne etc.\u00a0 Pretutindeni, \u00een regimurile democrate, dar chiar \u0219i \u00een cele autoritare, se evit\u0103 implicarea armatei \u00een opera\u021biuni viz\u00e2nd propriii cet\u0103\u021beni. \u00cencerc\u0103rile unor lideri politici de a o face (\u00een SUA, Fran\u021ba sau Italia) s-au izbit de rezisten\u021ba capilor armatei. A fost altfel numai \u00een cazul puciurilor sau al unor regimuri totalitare.<\/p>\n

    Nu cred c\u0103 autorii strategiei \u0219i-au propus con\u0219tient folosirea instrumentelor militare destinate ap\u0103r\u0103rii pentru men\u021binerea regimului politic actual sau al ordinii interne, dar subcon\u0219tientul le-a jucat o fest\u0103. Aceasta ne spune c\u0103, la limit\u0103,\u00a0actualii guvernan\u021bi, confund\u00e2nd securitatea cu ap\u0103rarea, ar fi gata s\u0103 apeleze reflex din nou la armat\u0103 \u00eempotriva cet\u0103\u021benilor \u021b\u0103rii.<\/strong><\/p>\n

    \u00cen context trebuie f\u0103cut\u0103 \u0219i diferen\u021ba \u00eentre amenin\u021bare \u0219i pericol. \u00cenarmarea excesiv\u0103 a unui stat vecin (ex. Rusia sau Ucraina) este un pericol, dar nu \u0219i o amenin\u021bare at\u00e2t timp c\u00e2t interesele strategice ale celor dou\u0103 state converg, iar rela\u021biile lor diplomatice, economice, politice, culturale sunt bune.\u00a0La amenin\u021bare se r\u0103spunde prin strategii de ap\u0103rare. La pericol, prin strategii de securitate.<\/strong><\/p>\n

    Securitatea este un concept mai abstract care reclam\u0103 o g\u00e2ndire mai sofisticat\u0103. Ap\u0103rarea este un concept mai concret pentru \u00een\u021belegerea c\u0103ruia este suficient \u0219i un creier mai pu\u021bin performant sau mai pu\u021bin exersat. Poate c\u0103 a\u0219a se explic\u0103 apari\u021bia confuziei de la nivelul CSA\u021a.<\/p>\n

    \u00cen orice caz, aceasta reflect\u0103 \u0219i nivelul sc\u0103zut de cunoa\u0219tere \u0219i competen\u021ba precar\u0103 a celor care compun respectiva institu\u021bie.\u00a0Iar dac\u0103 nu le sunt clare conceptele cu care opereaz\u0103, cum pot ajunge la concluzii clare \u0219i solu\u021bii adecvate?!<\/strong><\/p>\n

      \n
    1. CUM APERI CET\u0102\u021aEANUL F\u0102R\u0102 A AP\u0102RA CETATEA?!<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Ni se spune c\u0103 obiectivul Strategiei ar fi nu ap\u0103rarea statului, ci a cet\u0103\u021beanului. Adic\u0103 cet\u0103\u021beanul este decuplat de cetate. Nu ap\u0103r\u0103m cetatea, ci pe locuitorii ei (sic!).<\/p>\n

      Poate c\u0103 \u00een urechile multora o astfel de exprimare populist\u0103 sun\u0103 bine, dar ea, de fapt\u00a0un slogan iar nu o strategie<\/strong>, reprezint\u0103, dac\u0103 se \u00eencearc\u0103 luarea \u00een serios \u0219i punerea \u00een practic\u0103,\u00a0o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii statului<\/strong>, inclusiv cea militar\u0103.<\/p>\n

      Un cet\u0103\u021bean f\u0103r\u0103 cetate este un cet\u0103\u021bean f\u0103r\u0103 identitate. O societate rupt\u0103 de politic este o societate f\u0103r\u0103 putere.<\/em><\/strong><\/p>\n

      Securitatea statului ar putea s\u0103 nu fie afectat\u0103 atunci c\u00e2nd securitatea cet\u0103\u021beanului este (spre exemplu \u00een cazul ac\u021biunilor teroriste), dar invers, adic\u0103 men\u021binerea securit\u0103\u021bii cet\u0103\u021benilor \u00een condi\u021biile \u00een care securitatea statului este amenin\u021bat\u0103, este imposibil. Statul are tocmai rolul de a ap\u0103ra securitatea cet\u0103\u021benilor. C\u00e2nd statul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te cet\u0103\u021benii r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ap\u0103rare. Singura lor solu\u021bie atunci este refugiul \u00een forme arhaice de socializare.<\/p>\n

      Dac\u0103 ap\u0103rarea statului nu mai conteaz\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul nu mai conteaz\u0103. Dac\u0103 statul nu mai conteaz\u0103, identitatea cet\u0103\u021benilor nu mai conteaz\u0103. Dac\u0103 statul nu conteaz\u0103 \u0219i nici identitatea cet\u0103\u021benilor nu conteaz\u0103, ace\u0219tia nu au alt\u0103 cale spre a-\u0219i ap\u0103ra interesele dec\u00e2t intrarea \u00een rela\u021bie cu de\u021bin\u0103tori de putere supra-statali sau infra-statali. C\u0103ci f\u0103r\u0103 putere nu exist\u0103 protec\u021bie. Concuren\u021ba pentru protec\u021bia de\u021bin\u0103torilor puterii astfel cre\u0219te, ceea ce le ofer\u0103 acestora o pozi\u021bie dominant\u0103 fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beanul \u2026 f\u0103r\u0103 cetate.\u00a0A face din stat un subiect nedemn de ap\u0103rare sau unul ap\u0103rat \u00een subsidiar, \u00eenseamn\u0103, \u00een realitate, abandonarea unui \u201epopor global\u201d lipsit de identitate na\u021bional\u0103 la discre\u021bia potenta\u021bilor globali. Inutil de ad\u0103ugat c\u0103 f\u0103r\u0103 popor nu mai exist\u0103 nici conducerea poporului \u2013 democra\u021bia.<\/strong><\/p>\n

      Avem de a face, deci, cu\u00a0o concep\u021bie de taliban ong-ist care cu \u0219iretenie sacrific\u0103 siguran\u021ba na\u021bional\u0103 pe altarul globalismului cultural neo-bol\u0219evic.<\/strong><\/p>\n

      \u00a0<\/p>\n

        \n
      1. \u201eINDEPENDEN\u021aA SOLIDAR\u0102\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Se sus\u021bine c\u0103 Strategia s-ar baza pe un concept nou care, nedefinit \u0219i neexplicat de autori, este abandonat \u00een sfera deplinei ambiguit\u0103\u021bi:\u00a0\u201eindependen\u021ba solidar\u0103\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

        \u00centr-o interpretare binevoitoare, conceptul poate fi \u00een\u021beles ca o form\u0103 de \u00eemp\u0103care a contrariilor reprezentate de politica viz\u00e2nd evitarea domina\u021biei externe, pe de o parte, \u0219i cea de evitare a izol\u0103rii externe, pe de alt\u0103 parte. A\u0219a cum sus\u021bin deja unii autori, independen\u021ba se exprim\u0103 astfel \u00een interdependen\u021b\u0103, ea \u00eencet\u00e2nd s\u0103 fie exclusiv\u0103 pentru a fi cooperativ\u0103, cu observa\u021bia c\u0103 izolarea \u00een sl\u0103biciunea relativ\u0103 proprie te face mai dependent de al\u021bii dec\u00e2t exercitarea \u00een comun a suveranit\u0103\u021bii \u00eempreun\u0103 cu al\u021bii, \u00eendreptat\u0103 spre satisfacerea unor interese comune. Dac\u0103 ar acesta ar fi \u00een\u021belesul dat sintagmei respective, am putea b\u0103nui o contribu\u021bie \u201esuveranist\u0103\u201d sau, mai bine spus, \u201ena\u021bional conservatoare\u201d \u00een elaborarea documentului, asocierea \u201eindependen\u021bei\u201d f\u0103r\u0103 nuan\u021be, cu \u201esolidaritatea\u201d ca limitare a caracterului nu absolut, ci exclusivist al independen\u021bei, deschiz\u00e2nd calea spre reafirmarea suprema\u021biei Constitu\u021biei ca sintez\u0103 juridic\u0103 a identit\u0103\u021bii na\u021bionale (a rom\u00e2nilor).<\/p>\n

        Plas\u00e2nd, \u00eens\u0103, conceptul \u00een contextul \u00eentregului document, el pare a promova mai degrab\u0103 \u00a0ideea drag\u0103 globalismului \u201eprogresist\u201d neo-bol\u0219evic a \u201eindependen\u021bei limitate\u201d (remake a doctrinei Brejnev privind \u201esuveranitatea limitat\u0103\u201d) prin cedarea de suveranitate (tr\u00e2mbi\u021bat\u0103 emfatic de Traian B\u0103sescu-Petrov) c\u0103tre puteri str\u0103ine \u2013 statale, suprastatale sau parastatale \u2013 cu care Rom\u00e2nia se \u201esolidarizeaz\u0103\u201d prin subordonare, vasalitate, renun\u021bare (la interesul na\u021bional).<\/strong><\/p>\n

        C\u00e2nd independen\u021ba \u00ee\u0219i pierde caracterul absolut, se impune \u00eentrebarea: \u201eindependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cine?\u201d. Tot astfel este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: \u201esolidaritate cu cine?\u201d. Or, r\u0103spunsurile par a fi: \u201eindependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de na\u021biunile suveraniste\u201d \u0219i \u201esolidaritate cu puterile globaliste\u201d; \u201eindependen\u021ba \u00een raporturile cu alte na\u021biuni suverane\u201d \u0219i \u201esolidaritate suprana\u021bional\u0103 sau parana\u021bional\u0103\u201d (nu transna\u021bional\u0103).<\/p>\n

        Din aceast\u0103 dilem\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ie\u0219im Iulian Fota, unul dintre fundamentali\u0219tii globalismului progresist cultural (sau neo-bol\u0219evic sau soro\u0219ist), care crede c\u0103 folosirea conceptului de \u201eindependen\u021b\u0103\u201d \u00een cadrul sintagmei \u201eindependen\u021b\u0103 solidar\u0103\u201d (\u201eindependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cine?\u201d, \u201esolidaritate cu cine?\u201d \u2013 se \u00eentreab\u0103 \u0219i el, sim\u021bind c\u0103 diavolul suveranist \u0219i-a b\u0103gat coada \u00een Strategie spre a separa cumva \u201esolidaritatea\u201d de \u201eindependen\u021b\u0103\u201d tocmai \u00een \u00eencercarea, \u0219iret declarat\u0103, de a le logodi) \u201eare iz ceau\u0219ist\u201d. Deci,\u00a0dup\u0103 cuv\u00e2ntul \u201epatriotism\u201d, iat\u0103 c\u0103 \u0219i cuv\u00e2ntul \u201eindependen\u021b\u0103\u201d trebuie puse la index<\/strong>. A\u0219adar asta vor dumnealor. E bine s\u0103 \u0219tim!<\/p>\n

        \u00a0<\/p>\n

          \n
        1. \u201eSANC\u021aIUNILE ECONOMICE\u201d: O AMENIN\u021aARE IGNORAT\u0102<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          Desigur \u2013 amenin\u021b\u0103rile decurg\u00e2nd din politica sanc\u021biunilor economice secundare, de care Strategia nu se ocup\u0103 de fel, au dovedit-o \u2013\u00a0tr\u0103im o vreme a interdependen\u021bei globale, iar nu a independen\u021belor absolute<\/strong>. Faptul genereaz\u0103 anumite riscuri securitare, dar \u201ederiscul<\/em>\u201d (adic\u0103 reducerea riscurilor rezultate din \u00eentrep\u0103trunderea opera\u021biunilor economice, din interoperabilitatea militar\u0103 \u0219i tehnologic\u0103, din interconectivitatea infrastructural\u0103) nu trebuie confundat cu\u00a0\u201edecuplarea\u201d<\/em>.<\/p>\n

          Decuplarea explodeaz\u0103 \u00een fa\u021ba celui care o promoveaz\u0103.<\/strong>\u00a0S-a v\u0103zut astfel cum r\u0103zboiul economic, ca parte a r\u0103zboiului hibrid purtat \u00een Ucraina \u0219i pentru controlul Ucrainei, \u00eentre Occidentul euro-atlantic colectiv \u0219i Rusia cu alia\u021bii ei asiatici, a explodat \u00een fa\u021ba promotorilor de sanc\u021biuni economice (\u00een realitate acte de r\u0103zboi), precum UE, afect\u00e2nd minimal sau chiar profit\u00e2nd subiectelor \u021bint\u0103, precum Rusia, China sau India.<\/p>\n

          Sanc\u021biunile principale impuse Rusiei au pus pe butuci economia UE, dependent\u0103 de energia ieftin\u0103 importat\u0103 din Rusia. Sanc\u021biunile secundare impuse Chinei au blocat, prin efectul r\u0103spunsului chinez, industriile americane, dependente de importurile de soluri rare sau de microprocesoare chineze. Tentativa sanc\u021biunilor tarifare secundare aplicate Indiei a scos-o pe aceasta din sistemul de securitate indo-pacific proiectat de SUA \u0219i a \u00eempins-o \u00een parteneriat cu rivalii strategici ai Americii.<\/p>\n

          Ruperea lan\u021burilor transna\u021bionale de aprovizionare, \u00een numele securit\u0103\u021bii, nu este solu\u021bia.<\/strong>\u00a0Dincolo de scumpirea activit\u0103\u021bilor economice la nivel na\u021bional, cu corolarul deterior\u0103rii calit\u0103\u021bii vie\u021bii cet\u0103\u021benilor \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, cu inducerea revoltelor sociale \u0219i a instabilit\u0103\u021bii economice, exacerbeaz\u0103 concursul dintre na\u021biuni \u00een dauna cooper\u0103rii \u00eentre na\u021biuni, iar acesta este un factor de insecuritate la nivel planetar, duc\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, la r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

          Politicile privind combaterea strategiei sanc\u021biunilor economice \u0219i ocolirea consecin\u021belor lor, precum \u0219i ac\u021biunea extern\u0103 viz\u00e2nd promovarea unor instrumente politice \u0219i juridice pentru\u00a0neproliferarea \u201earmei economice\u201d<\/strong>\u00a0\u0219i\u00a0interzicerea recurgerii la \u201earma de distrugere \u00een mas\u0103 a sanc\u021biunilor economice unilaterale\u201d<\/strong>, nu i-a preocupat pe autorii Strategiei. Asta chiar dac\u0103 documentul a fost conceput \u00een contemporaneitate cu problemele create Rom\u00e2niei de sanc\u021biunile ilegale \u2013 \u00een dreptul interna\u021bional \u0219i \u00een cadrul \u201eordinii interna\u021bionale bazate pe reguli\u201d \u2013 aplicate unor agen\u021bi economici (inclusiv transna\u021bionali \u0219i multina\u021bionali) cu capital privat rusesc.<\/p>\n

          Oare prejudiciile produse Rom\u00e2niei de strategiile geopolitice \u0219i geoeconomice ale alia\u021bilor s\u0103i, \u00een dispre\u021bul cronic al intereselor na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, nu reprezint\u0103 amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale a Rom\u00e2niei \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, a independen\u021bei ei?!?!<\/strong>\u00a0Se pare c\u0103 nu. \u00cen concep\u021bia autorilor strategiei,\u00a0\u201efocul prietenos\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i\u00a0\u201eloviturile prietenoase\u201d<\/em><\/strong>\u00a0fac acceptabil statutul Rom\u00e2niei de\u00a0\u201evictim\u0103 colateral\u0103<\/em>\u201d<\/strong>. Desigur, \u0219i aceasta este o strategie, dar\u00a0o strategie a sinuciderii<\/strong>.<\/p>\n

          Cum primii afecta\u021bi \u00een cazul sanc\u021biunilor economice, sunt cet\u0103\u021benii, inclusiv cei din statele care aplic\u0103 sanc\u021biunile, cum mai r\u0103m\u00e2ne cu lozinca ap\u0103r\u0103rii orientate c\u0103tre cet\u0103\u021bean iar nu c\u0103tre stat?!<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

            \n
          1. \u201eTOAT\u0102 PUTEREA ONG-urilor!\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Strategia constat\u0103\u00a0un decalaj semnificativ \u00eentre nivelul de performan\u021b\u0103 al administra\u021biei publice \u0219i progresul societ\u0103\u021bii<\/strong>.<\/p>\n

            De\u0219i nu ni se explic\u0103 pe ce criterii au putut fi comparate cele dou\u0103, scopul compara\u021biei pare clar:\u00a0ONG-urile, ca structuri ale societ\u0103\u021bii civile sunt, vezi Doamne!, cele capabile s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor \u0219i aspira\u021biilor legitime ale cet\u0103\u021benilor, iar nu statul, respectiv institu\u021biile lui.<\/strong>\u00a0\u00cen focul revolu\u021biei bol\u0219evice din Rusia, Lenin cerea ca \u201etoat\u0103 puterea s\u0103 fie dat\u0103 sovietelor de muncitori \u0219i solda\u021bi\u201d. Nicu\u0219or Dan, de pe baricadele revolu\u021biei neo-bol\u0219evice din Rom\u00e2nia, cere ca \u201etoat\u0103 puterea s\u0103 fie dat\u0103 societ\u0103\u021bii civile!\u201d (adic\u0103 ong-urilor); cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219i administra\u021bia public\u0103 se va ridica la nivelul lor de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i eficien\u021b\u0103 ideologic\u0103 \u0219i organizatoric\u0103.<\/p>\n

            Institu\u021biile statului sunt controlate democratic (cel pu\u021bin ca posibilitate); ONG-urile, nu.<\/strong>\u00a0A pune ONG-urile, fie \u0219i sub denumirea mai \u201ecatifelat\u0103\u201d de societate civil\u0103, deasupra statului este egal cu a spune c\u0103 nu avem nevoie nici de stat nici de democra\u021bie (adic\u0103, s\u0103 uit\u0103m, de conducerea poporului).<\/p>\n

            Fiecare ONG exprim\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 interesele unui grup limitat de persoane, minoritar prin raportare la ansamblul comunit\u0103\u021bii na\u021bionale. Astfel, ceea ce se dore\u0219te a ni se b\u0103ga \u00een cap este c\u0103\u00a0minorit\u0103\u021bile pot \u0219i, pentru c\u0103 pot, trebuie s\u0103 conduc\u0103 statul,<\/strong>\u00a0f\u0103r\u0103 a se supune scrutinului majoritar,<\/strong>\u00a0cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd majoritatea care determin\u0103 compunerea institu\u021biilor statului va ajunge la nivelul lor de competen\u021b\u0103, abilitate \u0219i performan\u021b\u0103 administrativ\u0103.<\/p>\n

            C\u0103 problema competen\u021bei administrative deficitare dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1990 \u0219i a r\u0103mas nerezolvat\u0103, este un adev\u0103r. C\u0103 rezolvarea ei trebuie s\u0103 ne preocupe prioritar, este un obiectiv corect. C\u0103 anumite grupuri socio-profesionale s-au salvat, au supravie\u021buit \u0219i \u0219i-au rezolvat problemele existen\u021biale f\u0103r\u0103 ajutorul statului \u0219i f\u0103r\u0103 ghidaj ideologic, ci numai prin mijloace tehnice, ac\u021bion\u00e2nd acolo unde statul \/ administra\u021bia public\u0103 a l\u0103sat terenuri virane, este posibil.<\/p>\n

            De aici \u0219i p\u00e2n\u0103 la a spune c\u0103 statul, entitate eminamente politic\u0103, la limit\u0103 este inutil \u0219i poate fi \u00eenlocuit de societatea civil\u0103, c\u0103 partidele politice, care sunt juc\u0103torii indispensabili ai oric\u0103rui joc democratic, cu ideologiile care le diferen\u021biaz\u0103, sunt mai degrab\u0103 parte a problemei dec\u00e2t parte a solu\u021biei, \u0219i c\u0103 ele pot fi substituite de ONG-uri, este o distan\u021b\u0103 enorm\u0103.\u00a0Globalismul neag\u0103 at\u00e2t statul, ca produs \u0219i parte ale unui contract social, c\u00e2t \u0219i poporul ca entitate cultural\u0103, precum \u0219i democra\u021bia ca sistem de organizare a societ\u0103\u021bii \u00een care poporul, prin reprezentan\u021bii s\u0103i, ghideaz\u0103 procesul de administrare a puterii publice, spre a asigura convie\u021buirea armonioas\u0103 a tuturor indivizilor.\u00a0<\/strong>De aceea se poate spune c\u0103\u00a0Strategia de ap\u0103rare promoveaz\u0103 insidios globalismul \u0219i, \u00een realitate, \u00een loc s\u0103 apere statul, ofer\u0103 argumente pentru lichidarea lui.<\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

            \u00a0<\/p>\n

              \n
            1. PUTERILE AUTORITARISTE \u0218I INSTITU\u021aIILE INTERNA\u021aIONALE<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

              Concentrarea puterilor autoritariste simultan cu sl\u0103birea institu\u021biilor interna\u021bionale este prezentat\u0103 ca o alt\u0103 amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei. Din nou, \u00een aparen\u021b\u0103 observa\u021bia este corect\u0103. Numai \u00een aparen\u021b\u0103.<\/p>\n

              Prima \u00eentrebare care se pune este\u00a0cine sunt puterile autoritariste a c\u0103ror concentrare ne amenin\u021b\u0103?<\/strong>\u00a0R\u0103spunsul este sub\u00een\u021beles, dar inechivoc:\u00a0curentele \u0219i statele suveraniste sau anti globaliste.<\/strong><\/p>\n

              \u0218i\u00a0care sunt institu\u021biile interna\u021bionale neputincioase s\u0103 neutralizeze pericolul?<\/strong>\u00a0Sunt cele care practic\u0103\u00a0diploma\u021bia multilateral\u0103<\/strong>\u00a0\u0219i sus\u021bin\u00a0o ordine mondial\u0103 consensual\u0103, pornind de la afirmarea \u0219i ap\u0103rarea egalit\u0103\u021bii suverane<\/strong>\u00a0\u2013 ONU, OSCE, OMC etc.<\/p>\n

              Odat\u0103 \u00een\u021beleg\u00e2nd acestea, ghicim \u0219i\u00a0terapia preconizat\u0103<\/strong>:\u00a0crearea unei concentr\u0103ri globaliste autocaracterizat\u0103 ca democratic\u0103 \u0219i liberal\u0103, capabil\u0103, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 stabileasc\u0103 regulile pe care s\u0103 se bazeze ordinea interna\u021bional\u0103 \u0219i s\u0103 impun\u0103 respectul pentru respectivele reguli, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai apeleze la institu\u021biile interna\u021bionale conven\u021bionale, consensualiste, integra\u021bioniste, multilateraliste \u0219i suveraniste.\u00a0<\/em><\/strong>Acestea din urm\u0103 deranjeaz\u0103 amenin\u021b\u00e2nd \u201eordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli\u201d (ca \u0219i c\u00e2nd ar putea exista \u0219i o ordine f\u0103r\u0103 reguli) m\u0103car \u0219i \u00eentruc\u00e2t pun \u00een dezbatere global\u0103 regulile celei dint\u00e2i, atunci c\u00e2nd nu le resping de-a dreptul.<\/p>\n

              De ce sunt, spre exemplu, SUA, Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba democratice \u0219i liberale? Pentru c\u0103 nu sunt asemenea Rusiei \u0219i Chinei, care sunt autoritariste \u0219i iliberale. (sic!) De ce sunt Rusia \u0219i China autoritariste \u0219i iliberale? Pentru c\u0103 nu accept\u0103 suprema\u021bia SUA, Marii Britanii \u0219i Fran\u021bei, \u0219i nu se aliniaz\u0103 agendei lor geopolitice. (sic!) Deci nu respect\u0103 \u201evalorile noastre\u201d; singurele valabile cu caracter universal (sic!). De ce este ONU slab\u0103? Pentru c\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 oblige majoritatea global\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 regulile jocului \u0219i priorit\u0103\u021bile SUA, Marii Britanii \u0219i Fran\u021bei. De aceea, acestea sunt nevoite s\u0103 blocheze prin veto rezolu\u021biile Consiliului de Securitate, sus\u021binute de majoritatea global\u0103, pentru ca apoi, \u00eentruc\u00e2t vetoul opre\u0219te decizia dar nu rezolv\u0103 problema, s\u0103 apere ordinea global\u0103 f\u0103c\u00e2nd dezordine global\u0103, adic\u0103 s\u0103 apere pacea lumii multiplic\u00e2nd \u0219i eterniz\u00e2nd r\u0103zboaiele. (sic!) Este simplu, nu-i a\u0219a? \u0218i clar!<\/p>\n

              C\u00e2nd for\u021bele autodeclarate ale binelui se lupt\u0103 cu for\u021bele proclamate ale r\u0103ului, \u00een afara institu\u021biilor multilaterale, scoase din joc, competi\u021bia devine cruciad\u0103 \u0219i neutralitatea f\u0103c\u0103toare de pace este exclus\u0103. Deviza globalismului neap\u0103rat \u201eprogresist\u201d devine \u201ecare pe care\u201d \u0219i reia exclusivismul maniheist al formulei \u201ecine nu este cu noi este \u00eempotriva noastr\u0103. Spre aceast\u0103 lume ne duce Strategia de ap\u0103rare a Rom\u00e2niei; pentru a accepta (f\u0103r\u0103de)\u201elegile\u201d acesteia ne preg\u0103te\u0219te ea.<\/strong><\/p>\n

              \u00a0<\/strong><\/p>\n

                \n
              1. CENZURA COMUNIC\u0102RII PE RE\u021aELELE SOCIALE<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                Expansiunea digitaliz\u0103rii \u0219i a influen\u021bei re\u021belelor sociale creeaz\u0103 posibilit\u0103\u021bi de dezinformare \u0219i manipulare care trebuie contracarate \u2013 ne avertizeaz\u0103 Strategia. Consecin\u021ba inconturnabil\u0103 este\u00a0controlul politic al exprim\u0103rii pe re\u021belele sociale<\/strong>.<\/p>\n

                Cu alte cuvinte se argumenteaz\u0103\u00a0limitarea libert\u0103\u021bii de exprimare \u0219i, implicit, a libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103<\/strong>. Presa fusese deja declarat\u0103 amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei de pe vremea Pre\u0219edintelui-juc\u0103tor Petrov. (Este vorba despre libertatea presei \u0219i presa liber\u0103, desigur, iar nu despre presa miluit\u0103 sau cea capturat\u0103.) Acum sfera se l\u0103rge\u0219te pentru a include orice tip de comunicare public\u0103.<\/p>\n

                Este adev\u0103rat c\u0103 minciuna, calomnia, limbajul vulgar, instigarea la ur\u0103, dezinformarea, manipularea \u0219i altele asemenea s-au incubat pe re\u021belele sociale \u0219i prolifereaz\u0103 acolo.\u00a0Dreptul cet\u0103\u021beanului la corecta informare trebuie \u0219i el protejat. O atare protec\u021bie nu poate fi asigurat\u0103, \u00eens\u0103, de Ministerul \u201eAdev\u0103rului\u201d \u0219i de \u201ePoli\u021bia G\u00e2ndirii\u201d sau prin incriminarea \u201edelictului de opinie\u201d.<\/strong><\/p>\n

                Or, Strategia nu ofer\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103, m\u0103car \u0219i prin aceea c\u0103\u00a0nu consider\u0103 violarea libert\u0103\u021bii cuv\u00e2ntului \u0219i nenum\u0103ratele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale libert\u0103\u021bii de expresie s\u0103v\u00e2r\u0219ite de c\u0103tre chiar institu\u021biile publice sau sub discreta \u00eendrumare \u0219i protec\u021bie a Guvernului, ca fiind amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii \u0219i capacit\u0103\u021bii de ap\u0103rare a Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

                Cine poate exercita cenzura? Desigur, numai puterea politic\u0103 \u2013 ne las\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem Strategia. Socotindu-se titular legitim al monopolului violen\u021bei, statul rom\u00e2n actual este privit \u0219i ca monopolist al adev\u0103rului iar, pornind de aici, ca titular al dreptului monopolist la propagand\u0103 \u0219i \u00eendoctrinare. Strategia de a\u0219a zis\u0103 ap\u0103rare o afirm\u0103 prin \u2026 t\u0103cere.\u00a0Men\u021bion\u00e2nd amenin\u021barea mai mic\u0103, cea a minciunii private, \u0219i p\u0103str\u00e2nd t\u0103cerea asupra amenin\u021b\u0103rii mai mari, cea a minciunii publice, \u0219i deciz\u00e2nd s\u0103 o combat\u0103 pe prima f\u0103r\u0103 a preconiza vreo atingere a celei din urm\u0103, Strategia rezum\u0103 totul la negarea libert\u0103\u021bilor individuale, altminteri garantate de Constitu\u021bie.<\/strong>\u00a0Dar Constitu\u021bia este de mult suspendat\u0103.<\/p>\n

                Daca societatea trebuie tot mai mult fragmentat\u0103 \u0219i se fragmenteaz\u0103 \u00een domeniul administr\u0103rii pozitive, puterea statului trebuie tot mai mult concentrat\u0103 \u0219i se concentreaz\u0103 \u00een domeniul administr\u0103rii coercitive. Aceasta, chipurile, \u00een numele ap\u0103r\u0103rii adev\u0103rului ca parte a ap\u0103r\u0103rii siguran\u021bei na\u021bionale. Un adev\u0103r proclamat \u00een epoca postadev\u0103rului \u0219i monopolizat de stat. \u021aesutul social se de\u0219ir\u0103 fiecare refugiindu-se tainic \u00een propriul adev\u0103r, altminteri interzis \u00een spa\u021biul public. \u00cen paralel Guvernul \u0219i tentaculele lui vizibile \u0219i invizibile decid ce este adev\u0103rat \u0219i ce nu este adev\u0103rat, p\u0103zind apoi respectarea deciziei lor prin teroarea de stat.<\/p>\n

                A\u0219adar, haos social \u0219i autoritarism statal. Anomie societal\u0103 \u0219i distopie statal\u0103. Iat\u0103 sistemul biel\u0103-manivel\u0103 proiectat pentru a\u0219a zisa ap\u0103rare a Rom\u00e2niei! O Rom\u00e2nie, desigur, f\u0103r\u0103 identitate cultural\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 coeziune na\u021bional\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

                (Va urma)<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

                \n
                Distribuie<\/span><\/div>\n
                Facebook<\/span><\/a>X<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Telegram<\/span><\/a>Copy Link<\/span><\/a>Print<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
                <\/p>\n

                \u0218tirile sunt sub cenzur\u0103! Sprijini\u021bi OrtodoxINFO!<\/h2>\n

                Guvernul nu dore\u0219te aflarea adev\u0103rului despre lovitura de stat \u0219i \u00eengenuncherea Rom\u00e2niei. \u00cencerc\u0103m s\u0103 men\u021binem viu acest site \u0219i s\u0103 v\u0103 punem la dispozi\u021bie informa\u021bii care s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een cea mai mare provocare pe care o tr\u0103im. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO func\u021bioneaz\u0103 strict cu ajutorul cititorilor.
                \nNe pute\u021bi sprijini printr-o                 dona\u021bie bancar\u0103<\/a> sau prin PayPal, complet\u00e2nd formularul de mai jos.<\/b><\/span><\/p>\n