{"id":60074,"date":"2020-06-05T12:35:48","date_gmt":"2020-06-05T09:35:48","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=60074"},"modified":"2020-06-05T12:35:48","modified_gmt":"2020-06-05T09:35:48","slug":"un-nou-conflict-iohannis-psd-legea-prin-care-ziua-de-4-iunie-devine-ziua-tratatului-de-la-trianon-trimisa-la-ccr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=60074","title":{"rendered":"Un nou conflict Iohannis-PSD. Legea prin care ziua de 4 iunie devine \u201eZiua Tratatului de la Trianon\u201d, trimis\u0103 la CCR"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry data-app-meta data-app-meta-article\" data-embed-base-url-canonical=\"https:\/\/www.digi24.ro\/embed\/stiri\/actualitate\/politica\/klaus-iohannis-a-sesizat-ccr-cu-privire-la-legea-prin-care-ziua-de-4-iunie-devine-ziua-tratatului-de-la-trianon-1318320\">\n<p data-index=\"1\"><strong>Pre\u0219edintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei cu privire la legea prin care <a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-la-trianon-1317710\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\" data-skip-linkfix=\"1\">ziua de 4 iunie<\/a> este declarat\u0103\u00a0\u201eZiua Tratatului de la Trianon\u201d, a transmis Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103, vineri, \u00eentr-un comunicat.<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"2\">\u0218eful statului spune c\u0103 legea are un \u201ecaracter pur enun\u021biativ, f\u0103r\u0103 ca obiectul legii s\u0103 fie determinat \u00een mod clar\u201d.<\/p>\n<p data-index=\"3\">\u00cen sesizare se mai arat\u0103 c\u0103 nu era nevoie de o lege \u00een acest sens, care nici nu are caracter normativ, ci se putea face \u201eo simpl\u0103 declara\u021bie\u201d de c\u0103tre Parlament.<\/p>\n<p data-index=\"4\">De asemenea, pre\u0219edintele spune c\u0103 legea nu precizeaz\u0103 nici ce activit\u0103\u021bi pot fi organizate \u00een aceast\u0103 zi, la nivel na\u021bional sau local: \u201eAstfel, scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, \u00eentruc\u00e2t nu rezult\u0103 cu claritate care este interesul social general vizat\u201d.<\/p>\n<p data-index=\"5\">\u201e\u021ain\u00e2nd cont de toate aceste aspecte, consider\u0103m c\u0103 instrumentul juridic prin intermediul c\u0103ruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 declara\u021bie per se nu poate fi impus\u0103 \u0219i\/sau realizat\u0103 printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv\/administrativ ori poate \u00eembr\u0103ca, eventual, forma unei declara\u021bii cu caracter politic\u201d, se mai arat\u0103 \u00een sesizarea f\u0103cut\u0103 Cur\u021bii Constitu\u021bionale.<\/p>\n<p data-index=\"6\">Totdat\u0103, Klaus Iohannis afirm\u0103 c\u0103\u00a0\u201elegea este echivoc\u0103 \u0219i nu prezint\u0103 claritate \u00een privin\u021ba con\u021binutului reglement\u0103rii\u201d.<\/p>\n<h2 id=\"highlight-1318320-1\">Sesizarea integral\u0103 de neconstitu\u021bionalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon<\/h2>\n<p data-index=\"7\">\u201eDomnului VALER DORNEANU<\/p>\n<p data-index=\"8\">PRE\u0218EDINTELE CUR\u021aII CONSTITU\u021aIONALE<\/p>\n<p data-index=\"9\">\u00cen temeiul dispozi\u021biilor art. 146 lit. a) din Constitu\u021bie \u0219i ale art. 15 din Legea nr. 47\/1992 privind organizarea \u0219i func\u021bionarea Cur\u021bii Constitu\u021bionale, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare, formulez urm\u0103toarea SESIZARE DE NECONSTITU\u021aIONALITATE asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon<\/p>\n<p data-index=\"10\">\u00cen data de 19 mai 2020, Parlamentul Rom\u00e2niei a transmis Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, \u00een vederea promulg\u0103rii, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x nr. 521\/2019).<\/p>\n<p data-index=\"11\">Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 lege contravine prevederilor constitu\u021bionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separa\u021biei puterilor \u00een stat \u0219i ale art. 1 alin. (5) \u00een componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, c\u00e2t \u0219i \u00een cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea \u00een drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitu\u021bie, conform c\u0103rora \u00abParlamentul este [&#8230;] unica autoritate legiuitoare a \u021b\u0103rii\u00bb, ale dispozi\u021biilor constitu\u021bionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum \u0219i celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale, pentru argumentele pe care le vom prezenta \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"12\"><strong>1. Nerespectarea dispozi\u021biilor constitu\u021bionale ale art. 1 alin. (4), ale dispozi\u021biilor art. 61 alin. (1) \u0219i ale art. 147 alin. (4)<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"13\">A\u0219a cum rezult\u0103 din titlu, precum \u0219i din dispozi\u021biile art. 1 ale legii deduse controlului de constitu\u021bionalitate, obiectul de reglementare \u00eel constituie declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Apreciem c\u0103 stabilirea acestui con\u021binut, de o asemenea manier\u0103, denot\u0103 caracterul pur enun\u021biativ al reglement\u0103rilor, f\u0103r\u0103 ca obiectul legii s\u0103 fie determinat \u00een mod clar.<\/p>\n<p data-index=\"14\">Potrivit jurispruden\u021bei constitu\u021bionale, legea este definit\u0103 ca act juridic de putere, are caracter unilateral, d\u00e2nd expresie exclusiv voin\u021bei legiuitorului, ale c\u0103rei con\u021binut \u0219i form\u0103 sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de rela\u021bii sociale \u0219i de specificul acestuia.\u00a0<\/p>\n<p data-index=\"15\">De asemenea, potrivit Cur\u021bii Constitu\u021bionale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementeaz\u0103 rela\u021bii sociale generale, fiind, prin esen\u021ba \u0219i finalitatea ei constitu\u021bional\u0103, un act cu aplicabilitate general\u0103. Or, \u00een m\u0103sura \u00een care domeniul de inciden\u021b\u0103 a reglement\u0103rii este determinat concret, dat\u0103 fiind ra\u021biunea intuitu personae a reglement\u0103rii, aceasta are caracter individual, ea fiind conceput\u0103 nu pentru a fi aplicat\u0103 unui num\u0103r nedeterminat de cazuri concrete, \u00een func\u021bie de \u00eencadrarea lor \u00een ipoteza normei, ci, de plano, \u00eentr-un singur caz, prestabilit f\u0103r\u0103 echivoc (Decizia nr. 600\/2005, Decizia nr. 970\/2007, Decizia nr. 494\/2013 \u0219i Decizia nr. 574\/2014).<\/p>\n<p data-index=\"16\">\u00cen jurispruden\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale s-a mai re\u021binut c\u0103: \u201eDomeniul de inciden\u021b\u0103 a reglement\u0103rii este determinat de legiuitor, ea fiind conceput\u0103 pentru a fi aplicat\u0103 unui num\u0103r nedeterminat de cazuri concrete, \u00een func\u021bie de \u00eencadrarea lor \u00een ipoteza normelor edictate. \u00cen caz contrar, \u00een m\u0103sura \u00een care domeniul de inciden\u021b\u0103 a reglement\u0103rii este determinat concret, av\u00e2nd \u00een vedere ra\u021biuni intuitu personae, legea are caracter individual, fiind aplicabil\u0103 unui singur caz prestabilit f\u0103r\u0103 echivoc, \u0219i, implicit, \u00ee\u0219i pierde legitimitatea constitu\u021bional\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd principiul egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi a cet\u0103\u021benilor \u0219i principiul separa\u021biei puterilor \u00een stat\u201d (Decizia nr. 249\/2018).<\/p>\n<p data-index=\"17\">A\u0219adar, potrivit jurispruden\u021bei constitu\u021bionale, o lege trebuie s\u0103 fie elaborat\u0103 \u00een conformitate cu Constitu\u021bia, s\u0103 reprezinte actul juridic al Parlamentului, s\u0103 exprime \u0219i s\u0103 reglementeze rela\u021bii sociale generale. Caracterul normativ al legii impune stabilirea unor dispozi\u021bii exprese referitoare la drepturi \u0219i obliga\u021bii ce trebuie stabilite \u00een sarcina destinatarilor normei juridice, dar \u0219i a consecin\u021belor nerespect\u0103rii acestor obliga\u021bii, prin instituirea de sanc\u021biuni.<\/p>\n<p data-index=\"18\">\u00cen cazul legii supuse controlului de constitu\u021bionalitate, se poate observa c\u0103 dispozi\u021biile con\u021binute \u0219i, \u00een mod special, cele care ar trebui s\u0103 constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de rela\u021bii sociale \u0219i de specificul acestuia, ci sunt, mai degrab\u0103, generate de dorin\u021ba, de a prestabili, f\u0103r\u0103 echivoc \u0219i \u00eentr-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, de esen\u021ba unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este \u00eensu\u0219i caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice. \u00cen acest sens, a statuat \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103: \u201eChiar \u00een absen\u021ba unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu c\u0103 legea are, de regul\u0103, caracter normativ, natura primar\u0103 a reglement\u0103rilor pe care le con\u021bine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale\u201d (Decizia nr.600\/2005).<\/p>\n<p data-index=\"19\">\u00cens\u0103, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, caracterul pur declarativ al legii deduse controlului de constitu\u021bionalitate, a\u0219a cum acesta se poate deduce at\u00e2t din titlul legii criticate, c\u00e2t \u0219i din dispozi\u021biile de la art. 1, f\u0103r\u0103 a putea constitui \u00een mod efectiv drepturi \u0219i obliga\u021bii, este de natur\u0103 s\u0103 determine ambiguit\u0103\u021bi cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce. De aceea, apreciem c\u0103 o asemenea sfer\u0103 de reglementare este de esen\u021ba unei simple declara\u021bii<sup>1<\/sup> a Parlamentului, a unui anun\u021b, f\u0103r\u0103 caracter normativ.<\/p>\n<p data-index=\"20\">Din dispozi\u021biile art. 2 al legii criticate rezult\u0103 c\u0103 scopul reglement\u0103rii \u00eel reprezint\u0103 marcarea zilei Tratatului de la Trianon prin organizarea, la nivel na\u021bional \u0219i local, de manifest\u0103ri cultural-educative \u0219i \u0219tiin\u021bifice consacrate con\u0219tientiz\u0103rii semnifica\u021biei \u0219i importan\u021bei Tratatului de la Trianon. Astfel, scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, \u00eentruc\u00e2t nu rezult\u0103 cu claritate care este interesul social general vizat. Or, legea, prin esen\u021ba \u0219i finalitatea sa constitu\u021bional\u0103, trebuie s\u0103 fie un act cu aplicabilitate general\u0103 \u0219i s\u0103 vizeze un interes general al societ\u0103\u021bii. \u00cens\u0103, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, legea supus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate are o arie de aplicabilitate circumstan\u021biat\u0103 asupra declar\u0103rii zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Sfera de inciden\u021b\u0103 a reglement\u0103rii, calificat\u0103 astfel prin scopul s\u0103u \u0219i determinat\u0103 \u00een acest mod de legiuitor, dispune \u00eentr-un domeniu ce intr\u0103, de fapt, \u00een competen\u021ba de reglementare a autorit\u0103\u021bilor administrative publice centrale, iar nu \u00een cea a Parlamentului, care nu poate s\u0103 legifereze \u201e\u00een scopul marc\u0103rii Zilei Tratatului de la Trianon\u201d \u0219i s\u0103 prevad\u0103 desf\u0103\u0219urarea unor manifest\u0103ri organizate la nivel na\u021bional \u0219i local, \u201econsacrate con\u0219tientiz\u0103rii semnifica\u021biei \u0219i importan\u021bei Tratatului de la Trianon\u201d.<\/p>\n<p data-index=\"21\">\u021ain\u00e2nd cont de toate aceste aspecte, consider\u0103m c\u0103 instrumentul juridic prin intermediul c\u0103ruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 declara\u021bie per se nu poate fi impus\u0103 \u0219i\/sau realizat\u0103 printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv\/administrativ ori poate \u00eembr\u0103ca, eventual, forma unei declara\u021bii cu caracter politic.<\/p>\n<p data-index=\"22\">Prin urmare, regimul juridic privind declararea unor asemenea zile nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een ipoteza reglement\u0103rii de ordin primar, astfel \u00eenc\u00e2t acesta nu se poate impune printr-o lege.<\/p>\n<p data-index=\"23\">De aceea, \u00eenveder\u0103m faptul c\u0103 Parlamentul, ac\u021bion\u00e2nd \u00een acest fel \u0219i arog\u00e2ndu-\u0219i competen\u021ba de legiferare, \u00een condi\u021biile, domeniul \u0219i cu finalitatea men\u021bionat\u0103, a ac\u021bionat ultra vires, intr\u00e2nd \u00een aria de competen\u021b\u0103 a autorit\u0103\u021bii executive, singura cu atribu\u021bii \u00een domeniul sus-men\u021bionat, printr-un act de reglementare secundar\u0103, care s\u0103 se subsumeze competen\u021bei autorit\u0103\u021bii administra\u021biei publice centrale.<\/p>\n<p data-index=\"24\">\u00cen acest sens, este \u0219i jurispruden\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale, potrivit c\u0103reia acceptarea ideii ca Parlamentul s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 exercita competen\u021ba de autoritate legiuitoare \u00een mod discre\u021bionar, oric\u00e2nd \u0219i \u00een orice condi\u021bii, adopt\u00e2nd legi \u00een domenii care apar\u021bin \u00een exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitu\u021bionale ale acestei autorit\u0103\u021bi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constitu\u021bie \u0219i transformarea acesteia \u00een autoritate public\u0103 executiv\u0103. \u00cen plus, instan\u021ba constitu\u021bional\u0103 consider\u0103 c\u0103 o astfel de interpretare este contrar\u0103 celor statuate \u00een jurispruden\u021ba sa \u0219i, prin urmare, \u00een contradic\u021bie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitu\u021bie, care consacr\u0103 obligativitatea erga omnes a deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale&#8221; (Decizia nr. 777\/2017).<\/p>\n<p data-index=\"25\">A\u0219adar, apreciem c\u0103 Parlamentul, \u00een acest mod, a ac\u021bionat contrar dispozi\u021biilor constitu\u021bionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separa\u021biei puterilor \u00een stat \u0219i ale dispozi\u021biilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitu\u021bie, conform c\u0103rora \u00abParlamentul este [&#8230;] unica autoritate legiuitoare a \u021b\u0103rii\u00bb, precum \u0219i prevederilor constitu\u021bionale ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale.<\/p>\n<p data-index=\"26\"><strong>2. Nerespectarea dispozi\u021biilor constitu\u021bionale ale art. 1 alin. (5) \u0219i ale dispozi\u021biilor art. 16 alin. (1) din Constitu\u021bie<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"27\">Cu privire la obiectul reglement\u0103rii, \u00eenveder\u0103m faptul c\u0103 prin modul de redactare a titlului, precum \u0219i a articolelor sale, legea criticat\u0103 este echivoc\u0103 \u0219i nu prezint\u0103 claritate \u00een privin\u021ba con\u021binutului reglement\u0103rii.<\/p>\n<p data-index=\"28\">Importan\u021ba stabilirii obiectului unei reglement\u0103ri \u00een economia actului normativ a stabilit-o \u00eens\u0103\u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 prin jurispruden\u021ba sa, din care rezult\u0103 c\u0103 o lege trebuie s\u0103 prevad\u0103 sfera sa de reglementare. Astfel, potrivit instan\u021bei constitu\u021bionale, obiectul legii nu poate fi ambiguu, \u00eens\u0103 acesta se poate deduce chiar din titlul s\u0103u, care, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24\/2000 privind normele de tehnic\u0103 legislativ\u0103 pentru elaborarea actelor normative, trebuie s\u0103 cuprind\u0103 denumirea generic\u0103 a actului, \u00een func\u021bie de categoria sa juridic\u0103 \u0219i de autoritatea emitent\u0103, precum \u0219i obiectul reglement\u0103rii exprimat sintetic. De aceea, Curtea apreciaz\u0103 c\u0103, \u00een lipsa unor dispozi\u021bii generale ale legii care s\u0103 orienteze reglementarea, obiectul acesteia este dat chiar prin titlu. (Decizia nr. 1\/2014, Decizia nr. 1\/2015 \u0219i Decizia nr. 61\/2017).<\/p>\n<p data-index=\"29\">Astfel, constat\u0103m faptul c\u0103 din denumirea titlului \u0219i con\u021binutul legii supuse controlului de constitu\u021bionalitate nu se poate determina cu precizie care sunt rela\u021biile sociale reglementate, obiectul legii criticate nefiind unul determinat, fixat \u00een mod clar \u0219i neechivoc. Legea criticat\u0103 nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care s\u0103 orienteze \u00eentreaga reglementare, aceasta fiind lacunar\u0103 \u0219i cu privire la destinatarii s\u0103i \u0219i la conduita acestora, ace\u0219tia neput\u00e2nd fi preciza\u021bi sau identifica\u021bi prin intermediul dispozi\u021biilor referitoare la organizarea manifest\u0103rilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon.<\/p>\n<p data-index=\"30\">Prin urmare, apreciem c\u0103 sub aceste aspecte legea dedus\u0103 controlului Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u00eencalc\u0103 prevederile art. 1 alin. (5) din Constitu\u021bie, at\u00e2t \u00een componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, c\u00e2t \u0219i \u00een cea referitoare la calitatea legii, prin raportare la art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 24\/2000.<\/p>\n<p data-index=\"31\">A\u0219a cum rezult\u0103 din expunerea de motive, inten\u021bia ini\u021biatorilor prevede c\u0103 propunerea legislativ\u0103 urm\u0103re\u0219te reglementarea m\u0103surilor adecvate pentru marcarea corespunz\u0103toare a acestei zile la nivel na\u021bional \u0219i local, f\u0103c\u00e2nd totodat\u0103 referire la importan\u021ba deosebit\u0103 pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 a documentului politic \u0219i juridic materializat prin Tratatul de la Trianon.<\/p>\n<p data-index=\"32\">A\u0219adar, din analiza motivelor care au stat la baza elabor\u0103rii propunerii legislative, precum \u0219i a reglement\u0103rilor instituite prin art. 2 al legii supuse controlului de constitu\u021bionalitate, reiese c\u0103 scopul legii este acela de a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 importan\u021ba respectivului Tratat prin organizarea unor manifest\u0103ri cultural-educative \u0219i \u0219tiin\u021bifice. Consider\u0103m c\u0103, \u00een acest mod, scopul reglement\u0103rii, imprecis determinat, risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neatins \u00eentruc\u00e2t organizarea respectivelor manifest\u0103ri poate fi de natur\u0103 s\u0103 dea na\u0219tere unor evenimente contrare celor urm\u0103rite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem c\u0103 norma este precar construit\u0103, realizat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 neclar\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"33\">De asemenea, art. 2 alin. (2) din legea criticat\u0103 prevede c\u0103 autorit\u0103\u021bile administra\u021biei publice centrale \u0219i locale pot sprijini material \u0219i logistic, din bugetele proprii, organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea manifest\u0103rilor prev\u0103zute la alin. (1). Totodat\u0103, potrivit alin. (3) al aceluia\u0219i articol, institu\u021biile publice, din fonduri proprii, precum \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale \u0219i reprezentan\u021bii societ\u0103\u021bii civile pot sprijini manifest\u0103rile organizate de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile administra\u021biei publice centrale \u0219i locale. A\u0219adar, de\u0219i se inten\u021bioneaz\u0103 stabilirea cadrului normativ \u00een care autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice pot ac\u021biona, textul de lege instituie doar o posibilitate, l\u0103s\u00e2nd la alegerea autorit\u0103\u021bilor \u0219i institu\u021biilor publice respective dac\u0103 s\u0103 sprijine sau nu, din punct de vedere material \u0219i logistic, organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea manifest\u0103rilor respective. Astfel, apreciem c\u0103, prin aceste dispozi\u021bii, legea con\u021bine prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsit\u0103 de efecte \u00een aplicare.<\/p>\n<p data-index=\"34\">De aceea, consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 reglementare este lipsit\u0103 de previzibilitate, \u00eentruc\u00e2t nu rezult\u0103 cu claritate care este criteriul obiectiv ce poate orienta conduita acestor autorit\u0103\u021bi, ceea ce este de natur\u0103 s\u0103 dea na\u0219tere unui subiectivism \u00een aplicare cu privire la alocarea de sume din bugetele proprii dedicate respectivelor manifest\u0103ri publice, institu\u021biile publice put\u00e2nd ac\u021biona discre\u021bionar \u00een aplicarea acestor norme.<\/p>\n<p data-index=\"35\">Prin urmare, av\u00e2nd \u00een vedere cele de mai sus \u0219i, \u00eendeosebi, lipsa instituirii unor norme care s\u0103 prevad\u0103 obliga\u021bii clare \u0219i certe pentru finan\u021barea acestor manifest\u0103ri publice, consider\u0103m c\u0103 legea dedus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate este lipsit\u0103 de claritate \u0219i previzibilitate, ceea ce poate determina incoeren\u021b\u0103 \u0219i instabilitate \u00een viitoarea sa aplicare.<\/p>\n<p data-index=\"36\">Prin raportare la jurispruden\u021ba constitu\u021bional\u0103 \u00een materie, potrivit c\u0103reia solu\u021biile preconizate de un act normativ nu pot fi aplicate \u00een mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat s\u0103 stabileasc\u0103 condi\u021bii, modalit\u0103\u021bi \u0219i criterii clare \u0219i obiective de aplicare, \u0219i av\u00e2nd \u00een vedere motivele mai-sus precizate, apreciem c\u0103 legea con\u021bine, la art. 1 \u0219i 2, dispozi\u021bii care creeaz\u0103 un cadru legislativ contrar principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice \u00een componenta sa referitoare la claritatea \u0219i previzibilitatea legii, fapt ce este de natur\u0103 s\u0103 afecteze exigen\u021bele de calitate a legii, a\u0219a cum acestea \u00ee\u0219i g\u0103sesc expresia \u00een art. 1 alin. (5) din Constitu\u021bie, raportat la Legea nr. 24\/2000, dup\u0103 cum rezult\u0103 din interpretarea dat\u0103 de instan\u021ba constitu\u021bional\u0103 (Decizia nr. 1\/2012, Decizia nr.681\/2012 \u0219i Decizia 447\/2013).<\/p>\n<p data-index=\"37\">Mai mult de at\u00e2t, stabilind o posibilitate \u0219i nu o obliga\u021bie \u00een sarcina autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor publice referitoare la finan\u021barea manifest\u0103rilor prev\u0103zute prin legea criticat\u0103, legiuitorul instituie o norm\u0103 ce nu se justific\u0103 obiectiv \u0219i ra\u021bional. L\u0103s\u00e2nd la latitudinea autorit\u0103\u021bilor publice centrale \u0219i locale distribuirea fondurilor necesare sprijinirii respectivelor manifest\u0103ri publice, se poate da na\u0219tere unor comportamente discriminatorii ale autorit\u0103\u021bilor publice men\u021bionate, contrare principiului constitu\u021bional al art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea \u00een drepturi a cet\u0103\u021benilor. Aceste prevederi pot fi de natur\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 un privilegiu pentru anumite autorit\u0103\u021bi de la nivel local, \u00een func\u021bie de apartenen\u021ba politic\u0103 a acestora, cre\u00e2ndu-le posibilitatea de a aborda \u0219i manifesta un comportament diferen\u021biat, subiectiv, \u00een distribuirea respectivelor fonduri.<\/p>\n<p data-index=\"38\">Art. 3 alin. (1) al legii deduse controlului de constitu\u021bionalitate prevede c\u0103 Guvernul \u0219i autorit\u0103\u021bile administra\u021biei publice centrale \u0219i locale vor lua m\u0103surile necesare pentru ca \u00een aceast\u0103 zi s\u0103 fie arborat drapelul Rom\u00e2niei, \u00een conformitate cu prevederile Legii nr.75\/1994 privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u021bional \u0219i folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, cu complet\u0103rile ulterioare.<\/p>\n<p data-index=\"39\">Art. 3 din Legea nr. 75\/1994 enumer\u0103 exhaustiv condi\u021biile \u00een care se poate arbora temporar drapelul Rom\u00e2niei astfel: cu prilejul zilei na\u021bionale a Rom\u00e2niei \u0219i al altor s\u0103rb\u0103tori na\u021bionale, \u00een locurile publice stabilite de autorit\u0103\u021bile locale; cu ocazia festivit\u0103\u021bilor \u0219i ceremoniilor oficiale cu caracter local na\u021bional \u0219i interna\u021bional, \u00een locurile unde acestea se desf\u0103\u0219oar\u0103; cu prilejul vizitelor oficiale \u00eentreprinse \u00een Rom\u00e2nia de \u0219efi de stat \u0219i de guvern, precum \u0219i de \u00eenalte personalit\u0103\u021bi politice reprezent\u00e2nd principalele organisme interna\u021bionale interguvernamentale, la aeroporturi, g\u0103ri, porturi \u0219i pe diferite trasee; \u00een cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; cu ocazia desf\u0103\u0219ur\u0103rii competi\u021biilor sportive, pe stadioane \u0219i alte baze sportive \u0219i \u00een timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale \u0219i al sec\u021biilor de votare.<\/p>\n<p data-index=\"40\">Din analiza comparativ\u0103 a celor dou\u0103 articole de lege enun\u021bate mai sus reiese faptul c\u0103 obliga\u021bia instituit\u0103 \u00een sarcina Guvernului \u0219i a autorit\u0103\u021bilor administra\u021biei publice centrale \u0219i locale de a lua m\u0103surile necesare pentru ca \u00een ziua de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, s\u0103 fie arborat drapelul Rom\u00e2niei nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een niciuna din ipotezele normei prev\u0103zute expres \u0219i limitativ la art. 3 din Legea nr. 75\/1994. De aceea, consider\u0103m c\u0103 norma instituit\u0103 la art. 3 alin. (1) din legea supus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate nu este corelat\u0103 cu dispozi\u021biile acelor norme la care face trimitere, respectiv cu cele prev\u0103zute la art. 3 din Legea nr. 75\/1994, ceea ce este de natur\u0103 s\u0103 creeze neclarit\u0103\u021bi \u0219i, prin aceasta, dificult\u0103\u021bi \u00een aplicare, aspect ce nesocote\u0219te cerin\u021bele de claritate \u0219i previzibilitate ale legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate \u00een jurispruden\u021ba constitu\u021bional\u0103 cu privire la cerin\u021bele de calitate a legii, a\u0219a cum acestea \u00ee\u0219i g\u0103sesc expresia \u00een prevederile art. 1 alin. (5) din Constitu\u021bie.<\/p>\n<p data-index=\"41\"><strong>3. Nerespectarea dispozi\u021biilor constitu\u021bionale ale art. 73 alin. (3) lit. t) prin raportare la art. 31 alin. (5)<\/strong><\/p>\n<p data-index=\"42\">Potrivit art. 3 alin. (2) din legea supus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate, Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Radiodifuziune \u0219i Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Televiziune, \u00een calitate de servicii publice, vor include \u00een programele lor emisiuni ori aspecte de la manifest\u0103rile dedicate acestei zile. Apreciem c\u0103 aceast\u0103 reglementare reprezint\u0103 o modificare implicit\u0103 a dispozi\u021biilor Legii nr. 41\/1994 privind organizarea \u0219i func\u021bionarea Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune \u0219i Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Televiziune, lege cu caracter organic \u0219i, prin urmare, aceast\u0103 interven\u021bie legislativ\u0103 ar fi trebuit s\u0103 se realizeze, de asemenea, printr-o lege cu caracter organic.<\/p>\n<p data-index=\"43\">Astfel, \u00een conformitate cu art. 31 alin. (5) din Constitu\u021bie, organizarea serviciilor publice de radio \u0219i televiziune se reglementeaz\u0103 prin lege organic\u0103, legea adoptat\u0103 \u00een acest sens de Parlamentul Rom\u00e2niei fiind Legea nr. 41\/1994. Potrivit art. 1 din acela\u0219i act normativ, Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Radiodifuziune \u0219i Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Televiziune sunt \u00eenfiin\u021bate ca servicii publice autonome de interes na\u021bional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Rom\u00e2ne.<\/p>\n<p data-index=\"44\">Prin legea dedus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate, prevederile Legii nr. 41\/1994 referitoare la obiectul de activitate al celor dou\u0103 servicii publice sunt modificate implicit, stabilind \u00een sarcina acestora \u0219i includerea \u00een programele lor a emisiunilor ori a altor aspecte de la manifest\u0103rile dedicate Zilei Tratatului de la Trianon. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een vedere c\u0103 aceast\u0103 lege are caracter organic, orice modificare a sa, expres\u0103 sau implicit\u0103, care prive\u0219te dispozi\u021biile sale cu caracter organic \u0219i prin care se introduce o nou\u0103 obliga\u021bie \u00een sarcina acestor servicii \u0219i, implicit, o extindere a domeniilor de activitate trebuie s\u0103 urmeze acela\u0219i regim.<\/p>\n<p data-index=\"45\">\u00cen cazul de fa\u021b\u0103, aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 este una obligatorie, \u00eentruc\u00e2t, din punct de vedere al criteriului material, normele privind obiectul de activitate al celor dou\u0103 societ\u0103\u021bi publice sunt esen\u021biale \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea \u0219i organizarea serviciilor publice respective, aspecte ce le garanteaz\u0103 acestora autonomia din punct de vedere organiza\u021bional \u0219i le confer\u0103 independen\u021ba editorial\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"46\">\u00cen acest sens, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a stabilit c\u0103 dac\u0103 textul\u00a0Constitu\u021biei\u00a0dispune c\u0103 \u00eenfiin\u021barea, organizarea \u0219i func\u021bionarea unei autorit\u0103\u021bi se realizeaz\u0103 prin lege organic\u0103, toate aspectele ce privesc autoritatea respectiv\u0103 se realizeaz\u0103 prin acea categorie de lege (Decizia nr. 52\/2018).<\/p>\n<p data-index=\"47\">De asemenea, \u00een jurispruden\u021ba sa, instan\u021ba constitu\u021bional\u0103 a subliniat c\u0103 o derogare poate fi stabilit\u0103 numai printr-o lege de aceea\u0219i natur\u0103 cu aceea a legii de la care se derog\u0103. Rezult\u0103, pe cale de consecin\u021b\u0103, c\u0103 printr-o lege ordinar\u0103 nu se poate deroga de la o prevedere de natura legii organice, deoarece ar \u00eensemna ca, printr-o asemenea derogare, legea ordinar\u0103 s\u0103 reglementeze \u00een domenii rezervate de Constitu\u021bie legii organice (Decizia nr. 6\/1992 \u0219i Decizia nr. 88\/1998).<\/p>\n<p data-index=\"48\">A\u0219adar, \u00eentruc\u00e2t organizarea serviciilor publice de radio \u0219i de televiziune sunt rezervate, prin Constitu\u021bie, domeniului legii organice, modific\u0103rile legislative asupra acesteia pot opera numai printr-o norm\u0103 de aceea\u0219i natur\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"49\">\u00cen concluzie, legea, prin modul \u00een care a fost adoptat\u0103, \u00eencalc\u0103 dispozi\u021biile constitu\u021bionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu art. 31 alin. (5), cu consecin\u021ba neconstitu\u021bionalit\u0103\u021bii legii \u00een ansamblul s\u0103u.<\/p>\n<p data-index=\"50\">\u00cen considerarea argumentelor expuse, v\u0103 solicit s\u0103 admite\u021bi sesizarea de neconstitu\u021bionalitate \u0219i s\u0103 constata\u021bi c\u0103 Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este neconstitu\u021bional\u0103 \u00een ansamblu.<\/p>\n<p data-index=\"51\">PRE\u0218EDINTELE ROM\u00c2NIEI<\/p>\n<p data-index=\"52\">KLAUS-WERNER IOHANNIS\u201d<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/klaus-iohannis-a-sesizat-ccr-cu-privire-la-legea-prin-care-ziua-de-4-iunie-devine-ziua-tratatului-de-la-trianon-1318320<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pre\u0219edintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei cu privire la legea prin care ziua de 4 iunie este declarat\u0103\u00a0\u201eZiua Tratatului de la Trianon\u201d, a transmis Administra\u021bia Preziden\u021bial\u0103, vineri, \u00eentr-un comunicat. \u0218eful statului spune c\u0103 legea are un \u201ecaracter pur enun\u021biativ, f\u0103r\u0103 ca obiectul legii s\u0103 fie determinat \u00een mod clar\u201d. \u00cen sesizare se [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":60075,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-60074","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/60074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=60074"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/60074\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/60075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=60074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=60074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=60074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}