{"id":576205,"date":"2025-05-23T06:30:00","date_gmt":"2025-05-23T03:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=576205"},"modified":"2025-05-23T06:30:00","modified_gmt":"2025-05-23T03:30:00","slug":"alzheimer-adn-ul-dezvaluie-cine-este-cel-mai-expus-riscului-si-cum-se-va-imbolnavi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=576205","title":{"rendered":"Alzheimer: ADN-ul dezv\u0103luie cine este cel mai expus riscului \u0219i cum se va \u00eemboln\u0103vi"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>O nou\u0103 descoperire \u0219tiin\u021bific\u0103 ar putea schimba modul \u00een care \u00een\u021belegem, diagnostic\u0103m \u0219i \u2013 \u00een viitor \u2013 trat\u0103m boala Alzheimer sporadic\u0103, cea mai comun\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103 din lume, care afecteaz\u0103 peste 24 de milioane de oameni, potrivit Rador Radio Rom\u00e2nia.<\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<p class=\"donate-section\"><a class=\"button\" href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/redirectioneaza-35-din-impozitul-pe-venit-pentru-g4media-termenul-limita-pentru-trimiterea-declaratiei-la-anaf-este-25-mai.html\"><strong>Sus\u021bine G4Media. Click <u>AICI<\/u> pentru a redirec\u021biona 3.5% din impozit &#8211; online, gratuit \u0219i simplu.<\/strong><\/a><\/p>\n<h4>Urm\u0103re\u0219te cele mai noi produc\u021bii video G4Media<\/h4>\n<h5>&#8211; articolul continu\u0103 mai jos &#8211;<\/h5>\n<\/div>\n<p>Un studiu \u00een \u00eentregime italian, publicat \u00een jurnalul interna\u021bional Plos One \u0219i condus de Francesco Bruno (Universitas Mercatorum), a analizat pentru prima dat\u0103 \u00een Europa \u00eentreaga variabilitate genetic\u0103 a genei Adam17, identific\u00e2nd unele variante comune (Snps) care cresc riscul de a dezvolta boala Alzheimer sporadic\u0103 \u0219i influen\u021beaz\u0103 simptomele cognitive \u0219i comportamentale. Aceast\u0103 gen\u0103 este implicat\u0103 \u00een mecanismele de comunicare dintre celule \u0219i \u00een r\u0103spunsul inflamator \u0219i ar putea influen\u021ba nu doar riscul de dezvoltare a bolii, ci \u0219i manifest\u0103rile cognitive \u0219i comportamentale ale acesteia.<\/p>\n<p>Gena Adam17 codific\u0103 proteina Adam17 cu acela\u0219i nume, care joac\u0103 un rol crucial \u00een creier. Printre func\u021biile sale se num\u0103r\u0103 \u0219i cea de \u201et\u0103iere\u201d a unor proteine \u200b\u200bprezente la suprafa\u021ba celulelor nervoase. Una dintre acestea este proteina precursor de amiloid (App): dac\u0103 este t\u0103iat\u0103 corect, previne formarea infamelor pl\u0103ci de beta-amiloid, una dintre principalele semne distinctive ale bolii Alzheimer.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 Adam17 este implicat\u0103 \u0219i \u00een mecanismele inflama\u021biei creierului: poate activa celule precum microglia, care \u00een creier ac\u021bioneaz\u0103 ca \u201esantinele\u201d ale sistemului imunitar, dar care \u00een boala Alzheimer devin hiperactive, contribuind la degenerarea neuronal\u0103.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au analizat ADN-ul a 297 de pacien\u021bi care sufer\u0103 de boala Alzheimer sporadic\u0103 \u0219i pe cel a 316 subiec\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i. Ei au identificat \u0219apte variante genetice (SNP) ale genei Adam17 \u0219i au studiat asocierea lor cu diferite aspecte ale bolii.<\/p>\n<p>\u201eAm descoperit c\u0103 o variant\u0103 specific\u0103 \u2013 rs12692385 \u2013 este asociat\u0103 cu un risc mai mare de a dezvolta boala\u201d, explic\u0103 Bruno. \u201eDar nu numai: alte variante influen\u021beaz\u0103 aspecte specifice precum memoria, abilit\u0103\u021bile vizualo-spa\u021biale \u0219i apari\u021bia unor simptome precum agita\u021bia, depresia \u0219i halucina\u021biile\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen special, varianta rs12692385 a fost asociat\u0103 cu un risc crescut de Alzheimer, mai ales \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei europene. Persoanele cu aceast\u0103 variant\u0103 tind s\u0103 aib\u0103 rezultate mai proaste la testele de memorie verbal\u0103 (cum ar fi testul de \u00eenv\u0103\u021bare verbal\u0103 auditiv\u0103 Rey), care m\u0103soar\u0103 capacitatea de a reaminti cuvinte dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp.<\/p>\n<p>O alt\u0103 variant\u0103, rs13008101, pare s\u0103 afecteze capacitatea de a efectua testul de desenare a ceasului, un test popular \u00een care pacientului i se cere s\u0103 deseneze un ceas cu limbile \u00eendreptate c\u0103tre o anumit\u0103 or\u0103. Acest test evalueaz\u0103 abilit\u0103\u021bile vizuale \u0219i func\u021biile executive, care sunt adesea compromise \u00een stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.<\/p>\n<p>Studiul a mai g\u0103sit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre unele variante genetice \u0219i apari\u021bia simptomelor neuropsihiatrice precum halucina\u021biile, agita\u021bia \u0219i agresivitatea, care sunt foarte frecvente la pacien\u021bii cu Alzheimer, dar deseori dificil de gestionat. Variantele rs10179642 \u0219i rs35280016 par s\u0103 fie asociate cu o frecven\u021b\u0103 \u0219i severitate crescute ale acestor simptome.<\/p>\n<p>Aceste simptome sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u0219i cu alte forme de demen\u021b\u0103, cum ar fi demen\u021ba frontotemporal\u0103, iar descoperirea i-ar putea ajuta pe medici s\u0103 le disting\u0103 mai devreme, c\u00e2nd manifest\u0103rile clinice sunt \u00eenc\u0103 neclare.<\/p>\n<p>Potrivit autorilor, identificarea celor care poart\u0103 aceste variante ar putea ajuta la: depistarea timpurie a bolii, prin monitorizarea specific\u0103 a memoriei \u0219i a comportamentului; personalizarea interven\u021biile terapeutice \u0219i a abord\u0103rilor preventive; dezvoltarea de noi medicamente care vizeaz\u0103 modularea activit\u0103\u021bii genei Adam17 \u00een circuitele cerebrale implicate. \u0218i, prin urmare, devin instrumente valoroase pentru diagnosticarea precoce, monitorizarea \u0219i, de asemenea, pentru dezvoltarea de terapii personalizate. \u201eIdentificarea persoanelor mai predispuse genetic la Alzheimer ne permite s\u0103 intervenim mai devreme, cu strategii preventive \u0219i tratamente personalizate\u201d, explic\u0103 Bruno.<\/p>\n<p>Studiul subliniaz\u0103, de asemenea, c\u0103 unele dintre variantele genetice identificate influen\u021beaz\u0103 direct activitatea genei Adam17 \u00een creier, \u00een zone cheie precum cortexul \u0219i cerebelul. \u201eAcesta este o dovad\u0103 suplimentar\u0103 c\u0103 genetica ne poate ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine de ce unele creiere se \u00eemboln\u0103vesc \u0219i altele nu\u201d, conchide Bruno.<\/p>\n<p>Studiul a fost realizat de Universitas Mercatorum din Roma \u00een colaborare cu Irib-Cnr din Mangone (Cosenza) \u0219i cu contribu\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 a cercet\u0103torului Francesca Cavalcanti \u0219i a altor centre na\u021bionale de cercetare.<\/p>\n<p><em>Sursa: <\/em><a href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/target=\" target=\"_self\"><em>ILSOLE24 ORE<\/em><\/a><em> \/ Rador Radio Rom\u00e2nia \/ Traducerea: C\u0103t\u0103lina P\u0103unel<\/em><\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/alzheimer-adn-ul-dezvaluie-cine-este-cel-mai-expus-riscului-si-cum-se-va-imbolnavi.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O nou\u0103 descoperire \u0219tiin\u021bific\u0103 ar putea schimba modul \u00een care \u00een\u021belegem, diagnostic\u0103m \u0219i \u2013 \u00een viitor \u2013 trat\u0103m boala Alzheimer sporadic\u0103, cea mai comun\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103 din lume, care afecteaz\u0103 peste 24 de milioane de oameni, potrivit Rador Radio Rom\u00e2nia. Sus\u021bine G4Media. Click AICI pentru a redirec\u021biona 3.5% din impozit &#8211; online, gratuit \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":576206,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-576205","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/576205","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=576205"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/576205\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/576206"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=576205"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=576205"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=576205"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}