{"id":574493,"date":"2025-05-21T06:39:24","date_gmt":"2025-05-21T03:39:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=574493"},"modified":"2025-05-21T06:39:24","modified_gmt":"2025-05-21T03:39:24","slug":"depopularea-satelor-si-migratia-cum-a-pierdut-romania-razboiul-atragerii-fortei-de-munca-ciprian-badescu-cercetator-academia-romana-copiii-emigrantilor-se-confrunta-cu-riscul-uitarii-limbii-roma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=574493","title":{"rendered":"Depopularea satelor \u0219i migra\u021bia: cum a pierdut Rom\u00e2nia r\u0103zboiul atragerii for\u021bei de munc\u0103 \/ Ciprian B\u0103descu (cercet\u0103tor Academia Rom\u00e2n\u0103): Copiii emigran\u0163ilor se confrunt\u0103 cu riscul uit\u0103rii limbii rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Craiova, 21 mai \/Agerpres\/  \u2013 Economia rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 cu o diminuare alarmant\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de absorb\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a num\u0103rului de persoane active care au migrat \u00een alte \u0163\u0103ri pentru un loc de munc\u0103, afirm\u0103 economistul \u015fi sociologul Ciprian B\u0103descu, cercet\u0103tor \u00een cadrul Institutului de Cercetare a Calit\u0103\u0163ii Vie\u0163ii (ICCV) al Academiei Rom\u00e2ne, transmite Agerpres.<\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<p class=\"donate-section\"><a class=\"button\" href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/redirectioneaza-35-din-impozitul-pe-venit-pentru-g4media-termenul-limita-pentru-trimiterea-declaratiei-la-anaf-este-25-mai.html\"><strong>Sus\u021bine G4Media. Click <u>AICI<\/u> pentru a redirec\u021biona 3.5% din impozit &#8211; online, gratuit \u0219i simplu.<\/strong><\/a><\/p>\n<h4>Urm\u0103re\u0219te cele mai noi produc\u021bii video G4Media<\/h4>\n<h5>&#8211; articolul continu\u0103 mai jos &#8211;<\/h5>\n<\/div>\n<p>Potrivit acestuia, din 2010, conform bazei de date utilizate, p\u00e2n\u0103 \u00een 2023, sumele trimise \u00een \u0163ar\u0103 de rom\u00e2nii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro. Chiar dac\u0103 \u015fi sumele trimise din Rom\u00e2nia de migran\u0163ii str\u0103ini care lucreaz\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 au crescut de la circa 88 milioane de euro, \u00een 2010, la 1,4 miliarde euro, \u00een 2023, cre\u015fterea decalajului dintre remiten\u0163ele de intrare \u015fi remiten\u0163ele de ie\u015fire arat\u0103 c\u0103 economia rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 cu o diminuare alarmant\u0103 a atractivit\u0103\u0163ii ocupa\u0163ionale pentru for\u0163a de munc\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103, comparativ cu alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n<p>\u201ePentru a ne da seama de puterea real\u0103 a economiilor na\u0163ionale, putem apela la un indice specific pe care l-am construit \u00een cadrul unei cercet\u0103ri sub auspiciile ICCV \u2013 Academia Rom\u00e2n\u0103, dedicat\u0103 migran\u0163ilor rom\u00e2ni din Marea Britanie \u015fi din lume. Acest indice m\u0103soar\u0103 dinamica \u00een timp (din 2010 p\u00e2n\u0103 \u00een 2023) a diferen\u0163ei dintre c\u00e2\u0163i bani intr\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 de la migran\u0163ii rom\u00e2ni pentru munc\u0103 (remiten\u0163e de intrare) \u015fi c\u00e2\u0163i ies din \u0163ar\u0103 (de la migran\u0163ii str\u0103ini care lucreaz\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, deci remiten\u0163ele de ie\u015fire). Ca s\u0103 ne facem o idee, ne-am referit la dinamica remiten\u0163elor de intrare \u00een ultimii 14 ani. Dac\u0103 \u00een 2010 intrau \u00een \u0163ar\u0103 sume care atingeau 641 de milioane de euro, \u00een 2023 sumele provenite de la migran\u0163ii rom\u00e2ni au atins circa 10 miliarde de euro. Remiten\u0163ele de ie\u015fire atingeau, \u00een 2010, circa 88 milioane de euro, iar \u00een 2023 atingeau peste 1,4 miliarde de euro. \u00cen valori absolute aceast\u0103 cre\u015ftere indic\u0103 cre\u015fterea puterii de atrac\u0163ie a economiei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een context regional \u015fi interna\u0163ional. Diferen\u0163a dintre cei doi parametri, \u00eens\u0103, este cea semnificativ\u0103. Abia aceasta m\u0103soar\u0103 puterea de atrac\u0163ie ocupa\u0163ional\u0103 real\u0103 a economiilor na\u0163ionale, atractivitatea economic\u0103 a unei \u0163\u0103ri pentru for\u0163a de munc\u0103\u201d, a declarat Ciprian B\u0103descu pentru AGERPRES.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torul ICCV afirm\u0103 c\u0103, \u00een 2010, aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 era de 553 de milioane, iar \u00een 2023 diferen\u0163a era de aproape 9 miliarde euro, ceea ce arat\u0103 c\u0103 economia rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 cu o diminuare alarmant\u0103 a atractivit\u0103\u0163ii ocupa\u0163ionale pentru for\u0163a de munc\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103, comparativ cu alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n<p>Indicele de atractivitate a unei economii este o m\u0103rire comparativ\u0103 \u015fi este calculat de obicei ca o medie ponderat\u0103 a trei indicatori: accesibilitate, abunden\u0163a de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi calificarea popula\u0163iei, ceea ce ar putea face o economie mai atractiv\u0103 pentru investitorii priva\u0163i. Cauzele diferen\u0163ierii indicelui de atractivitate a economiei rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de alte economii europene sunt legate de decalajul puterii de cump\u0103rate, al puterii de compensare prin beneficii sociale (sistemul de asisten\u0163\u0103 social\u0103), al nivelurilor de impozitare, fiind influen\u0163at \u015fi de politicile de sus\u0163inere a antreprenoriatului \u015fi de predictibilitatea regimului fiscal etc. \u00cen perioada 2010-2023, Rom\u00e2nia a cobor\u00e2t pe ultimul loc pe scara atractivit\u0103\u0163ii economiilor din Europa Central\u0103 \u015fi Est.<\/p>\n<p>\u201eRata de cre\u015ftere a acestui indice, care, subliniez, m\u0103soar\u0103 declinul puterii de atrac\u0163ie ocupa\u0163ional\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u015fti, a fost de circa 1600%, adic\u0103 o descre\u015ftere medie anual\u0103 a atractivit\u0103\u0163ii cu 123%. Iat\u0103 c\u0103 puterea economiei scade, atractivitatea scade, cre\u015fte num\u0103rul migran\u0163ilor pentru munc\u0103 \u015fi odat\u0103 cu acestea survine declinul popula\u0163iei, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea accelerat\u0103 \u015fi k exploziv\u0103 a morbidit\u0103\u0163ii \u015fi deci a bolilor b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii\u201d, arat\u0103 cercet\u0103torul.<\/p>\n<p>Astfel, sus\u0163ine B\u0103descu, pe termen lung apare fenomenul depopul\u0103rii \u015fi al dispari\u0163iei satelor \u2013 \u201esatele care mor\u201d.<\/p>\n<p>\u201eRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu fenomenul amenin\u0163\u0103rilor suprapuse sau aliniate, cum le denume\u015fte echipa de cercetare a Institutului de Sociologie al Academiei Rom\u00e2ne \u00een lucrarea \u2018Doljul social \u2013 spa\u0163iul rural \u015fi mic urban\u2019 pe tema declinului demografic, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u015fi migra\u0163iei. La pierderea de popula\u0163ie prin efectul mortalit\u0103\u0163ii, al declinului fertilit\u0103\u0163ii\/ natalit\u0103\u0163ii \u015fi al migra\u0163iei se adaug\u0103 \u015fi un declin al st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei, mai ales din mediul rural, corelativ cu o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire accelerat\u0103 (foarte puternic\u0103 \u00een ruralul doljean). Pe acest fond,fvs Consiliul jude\u0163ean Dolj a lansat ini\u0163iativa cre\u0103rii centrelor comunitare integrate diseminate \u00een rural pentru a facilita accesul s\u0103tenilor la serviciile de s\u0103n\u0103tate \u015fi deopotriv\u0103 la alte servicii, cum ar fi, de pild\u0103, cele sociale sau juridice\u201d, mai spune cercet\u0103torul ICCV.<\/p>\n<p>Ciprian B\u0103descu a \u00eenfiin\u0163at recent Global Development Center din Manchester, o ini\u0163iativ\u0103 de sus\u0163inere a studiilor asupra migran\u0163ilor sezonieri din Great Manchester.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen Manchester este un num\u0103r destul de mare de rom\u00e2ni, cel mai mare dup\u0103 grupul polonez, ceea ce ridic\u0103 dou\u0103 chestiuni urgente: problema specific\u0103 a migran\u0163ilor (chestiuni legate de integrare etc.) \u015fi chestiunea copiilor de rom\u00e2ni emigran\u0163i care se confrunt\u0103 cu riscul uit\u0103rii limbii rom\u00e2ne. La aceasta se adaug\u0103 \u015fi problema migran\u0163ilor sezonieri de care nu se ocup\u0103 nimeni de acas\u0103. Pentru familiile acestora sunt binevenite ini\u0163iative ca cea din jude\u0163ul Dolj privind crearea centrelor comunitare integrate pentru copiii cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i sau pentru persoanele \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u015fi singure, cu probleme de s\u0103n\u0103tate etc. Aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 a fost extins\u0103 \u015fi \u00een alte jude\u0163e pentru sus\u0163inerea comunit\u0103\u0163ilor de rromi, de pild\u0103, iar \u00een Dolj aceast\u0103 chestiune se adaug\u0103 celei a comunit\u0103\u0163ilor marginale definitorii pentru satele \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, depopulate, unele deja la pragul dispari\u0163iei (chestiunea grav\u0103 a satelor care mor)\u201d, mai spune B\u0103descu.<\/p>\n<p>Crearea centrele comunitare integrate este \u015fi \u00een aten\u0163ia Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului \u015fi Solidarit\u0103\u0163ii Sociale, care a anun\u0163at, \u00een februarie 2025, c\u0103 d\u0103 startul proiectului \u201dFurnizarea de servicii integrate \u00een comunit\u0103\u0163ile rurale\u201d, cel mai mare proiect de incluziune social\u0103 finan\u0163at cu bani europeni, care va sprijini peste 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural.<\/p>\n<p>Proiectul vizeaz\u0103 2.000 de localit\u0103\u0163i rurale \u015fi va asigura acces la servicii sociale, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi sprijin comunitar pentru peste 450.000 de persoane vulnerabile \u2013 copii, v\u00e2rstnici, persoane cu dizabilit\u0103\u0163i, familii aflate \u00een dificultate. Proiectul ar presupune investi\u0163ii de 815 milioane de euro pentru servicii sociale integrate, cabinete medicale mobile \u015fi centre de asisten\u0163\u0103 comunitar\u0103, mese calde pentru copiii din familii vulnerabile; sprijin pentru ob\u0163inerea actelor de identitate \u015fi repara\u0163ii locuin\u0163e; 10.000 de speciali\u015fti din domeniul social, educa\u0163ional \u015fi medical, forma\u0163i pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i serviciile locale.<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/dezindustrializare-si-migratie-cum-a-pierdut-romania-razboiul-atragerii-fortei-de-munca-ciprian-badescu-cercetator-academia-romana-copiii-emigrantilor-se-confrunta-cu-riscul-uitarii-limbii-roma.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Craiova, 21 mai \/Agerpres\/ \u2013 Economia rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 cu o diminuare alarmant\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de absorb\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a num\u0103rului de persoane active care au migrat \u00een alte \u0163\u0103ri pentru un loc de munc\u0103, afirm\u0103 economistul \u015fi sociologul Ciprian B\u0103descu, cercet\u0103tor \u00een cadrul Institutului de Cercetare a Calit\u0103\u0163ii Vie\u0163ii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":574494,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-574493","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/574493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=574493"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/574493\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/574494"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=574493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=574493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=574493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}