{"id":564647,"date":"2025-05-08T17:58:50","date_gmt":"2025-05-08T14:58:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=564647"},"modified":"2025-05-08T17:58:50","modified_gmt":"2025-05-08T14:58:50","slug":"profil-primul-papa-american-arhiepiscopul-robert-francis-prevost-devine-papa-leon-al-xiv-lea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=564647","title":{"rendered":"PROFIL Primul pap\u0103 american: Arhiepiscopul Robert Francis Prevost devine Papa Leon al XIV-lea"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Arhiepiscopul american Robert Francis Prevost a fost ales Pap\u0103 pe 8 mai 2025 \u0219i va lua numele Leon al XIV-lea, a anun\u021bat Vaticanul. La 69 de ani, el devine cel de-al 267-lea pontif din istorie \u0219i \u00eei succede lui Francisc, care a murit pe 21 aprilie, potrivit <a href=\"https:\/\/www.lefigaro.fr\/actualite-france\/l-americain-robert-francis-prevost-devient-le-pape-leon-xiv-20250508\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Le Figaro<\/a>.<\/span><\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<p class=\"donate-section\"><a class=\"button\" href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/redirectioneaza-35-din-impozitul-pe-venit-pentru-g4media-termenul-limita-pentru-trimiterea-declaratiei-la-anaf-este-25-mai.html\"><strong>Sus\u021bine G4Media. Click <u>AICI<\/u> pentru a redirec\u021biona 3.5% din impozit &#8211; online, gratuit \u0219i simplu.<\/strong><\/a><\/p>\n<h4>Urm\u0103re\u0219te cele mai noi produc\u021bii video G4Media<\/h4>\n<h5>&#8211; articolul continu\u0103 mai jos &#8211;<\/h5>\n<\/div>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Cardinalii tocmai au ales ca Pap\u0103 un om al lui Dumnezeu discret, aproape timid. Cu toate acestea, americanul Robert Francis Prevost a dus o via\u021b\u0103 misionar\u0103 \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, mai \u00eent\u00e2i ca preot \u00een Peru, pe str\u0103vechile meleaguri ale inca\u0219ilor, apoi ca episcop \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 sud-american\u0103 care acoper\u0103 o parte din p\u0103durea amazonian\u0103 \u0219i este de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t Fran\u021ba. El a fost aproape o excep\u021bie, deoarece exist\u0103 foarte pu\u021bini cet\u0103\u021beni americani \u00een episcopatul latino-american. \u00cen 2023, Papa Francisc l-a chemat la Roma pentru a conduce puternicul dicaster \u00eens\u0103rcinat cu selectarea episcopilor lumii. Numit cardinal \u00een acel an, acest religios al Ordinului Sf\u00e2ntului Augustin \u2013 care, de la \u00eenfiin\u021barea sa \u00een secolul al XIII-lea, a urmat regula celebrului autor al Confesiunilor \u2013 a avut o carier\u0103 extrem de atipic\u0103.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">N\u0103scut la Chicago la 14 septembrie 1955, de s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Cruci, provine dintr-o familie de origine francez\u0103, italian\u0103 \u0219i spaniol\u0103. Dup\u0103 ce a studiat matematica \u0219i filosofia la Universitatea Villanova din Philadelphia, a intrat \u00een 1977 \u00een noviciatul P\u0103rin\u021bilor Augustinieni. A fost hirotonit preot \u00een 1982 la Roma. O personalitate considerat\u0103 \u201eprogresist\u0103\u201d \u00een cadrul Curiei Romane a fost cea care i-a conferit sacramentul ordinului: Mons. Jean Jadot (1909-2009), un diplomat al Sf\u00e2ntului Scaun care era pe atunci prore\u0219edinte al secretariatului pentru necre\u0219tini. Acest arhiepiscop belgian fusese delegat apostolic \u00een Statele Unite din 1973 p\u00e2n\u0103 \u00een 1980, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care nun\u021biatura nu exista \u00eenc\u0103 din cauza absen\u021bei unor rela\u021bii diplomatice oficiale \u00eentre Washington \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun.<\/span><\/p>\n<h3 class=\"p1\"><span class=\"s1\">Misionar \u00een Peru<\/span><\/h3>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Robert Francis Prevost a ob\u021binut un doctorat \u00een drept canonic la Angelicum (Universitatea Pontifical\u0103 Sf\u00e2ntul Toma de Aquino) \u00een 1987, cu o tez\u0103 despre rolul priorului local al Ordinului Sf\u00e2ntului Augustin. \u00cen ciuda angajamentului s\u0103u de a-\u0219i preg\u0103ti teza, a dorit s\u0103 aib\u0103 o experien\u021b\u0103 misionar\u0103 \u00een Peru \u00een 1985, unde a fost cancelar al diecezei de Chulucanas \u0219i vicar al catedralei. Cucerit de c\u0103ldura comunicativ\u0103 \u0219i de sim\u021bul transcenden\u021bei poporului peruan, nu s-a \u00eentors \u00een Illinoisul natal dec\u00e2t pentru c\u00e2teva luni, ca responsabil al pastora\u021biei voca\u021bionale \u0219i director al misiunilor pentru provincia sa, \u00eenainte de a reveni \u00een Peru \u00een 1988 pentru zece ani, timp \u00een care a ocupat numeroase func\u021bii de responsabilitate \u00een arhidieceza de Trujillo, pe malul Oceanului Pacific.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">A fondat acolo o parohie \u0219i a fost primul s\u0103u preot paroh, a fost, de asemenea, stare\u021b al comunit\u0103\u021bii sale religioase, judec\u0103tor ecleziastic, director al seminarului augustinian, precum \u0219i prefect de studii \u0219i rector al seminarului eparhial, unde a predat drept canonic, patristic\u0103 \u0219i moral\u0103. Ales provincial pentru regiunea sa natal\u0103, care acoper\u0103 Midwest-ul american, el s-a \u00eentors la Chicago \u00een 1999. P\u0103rintele Prevost a fost apoi ales stare\u021b general al Ordinului Sf\u00e2ntului Augustin, func\u021bie pe care a de\u021binut-o pentru dou\u0103 mandate de \u0219ase ani, din 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Dup\u0103 un an de tranzi\u021bie ca director de formare la m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Augustin din Chicago, prim consilier \u0219i vicar provincial, Papa Francisc l-a trimis \u00eenapoi \u00een Peru \u00een noiembrie 2014, mai \u00eent\u00e2i ca administrator apostolic al diecezei de Chiclayo, apoi ca episcop al aceleia\u0219i dieceze un an mai t\u00e2rziu. Aceast\u0103 diecez\u0103 de 50 de parohii cu o suprafa\u021b\u0103 de peste 15 000 km2, situat\u0103 \u00een nordul statului Peru, avea 90 de preo\u021bi incinera\u021bi \u00een 2022, pentru o popula\u021bie total\u0103 de 1,3 milioane de locuitori, dintre care 83% sunt catolici.<\/span><\/p>\n<h3 class=\"p1\"><span class=\"s1\">Calit\u0103\u021bi de mediator<\/span><\/h3>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Mons. Prevost este, de asemenea, administrator apostolic al diecezei de Callao, principalul port din Pacific, din 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. \u00cen cadrul Conferin\u021bei episcopale peruane, a fost ales vicepre\u0219edinte, devenind membru al consiliului permanent din 2018 p\u00e2n\u0103 \u00een 2023 \u0219i pre\u0219edinte al comisiei pentru educa\u021bie \u0219i cultur\u0103 din 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een 2023. \u00cempreun\u0103 cu pre\u0219edintele Conferin\u021bei Episcopale din Peru, a jucat un rol important \u00een asigurarea stabilit\u0103\u021bii institu\u021bionale \u00een timpul crizelor politice succesive care au condus la r\u0103sturnarea pre\u0219edin\u021bilor Pedro Pablo Kuczynski \u00een 2018, Mart\u00edn Vizcarra \u0219i Manuel Merino \u00een 2020 \u0219i Pedro Castillo \u00een 2022. Acest lucru este de bun augur pentru noul pap\u0103, care va trebui probabil s\u0103 se confrunte diplomatic cu pre\u0219edintele Trump, \u00een special pe tema soartei migran\u021bilor de la frontiera mexican\u0103.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">A fost \u00een ianuarie 2018, \u00een timpul vizitei pontificale \u00een Peru, c\u00e2nd Francisc l-a reperat pe arhiepiscopul Prevost, care a fost primit \u00een audien\u021b\u0103 privat\u0103 \u00een 2021. El l-a numit rapid membru al dicasterului pentru cler \u00een iulie 2019 \u0219i al dicasterului pentru episcopi \u00een noiembrie 2020, \u00eenainte de a-i \u00eencredin\u021ba un dicaster strategic, cel al episcopilor, \u00eens\u0103rcinat cu selectarea primilor conduc\u0103tori eparhiali \u00een \u021b\u0103rile de mult evanghelizate, \u00een principal \u00een emisfera nordic\u0103.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Prelu\u00e2nd locul cardinalului Marc Ouellet, mai tradi\u021bionalist, la 12 aprilie 2023, el devine primul episcop misionar numit \u00een aceast\u0103 func\u021bie. Terenurile de misiune r\u0103m\u00e2n sub jurisdic\u021bia Dicasterului pentru Evanghelizare, fosta Congrega\u021bie pentru Evanghelizarea Popoarelor. Cu toate acestea, episcopi din \u021b\u0103ri din emisfera sudic\u0103 au de\u021binut uneori func\u021bia de prefect al dicasterului pentru episcopi, precum cardinalul Bernardin Gantin, din Benin, din 1984 p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, \u0219i cardinalul Lucas Moreira Neves, din Brazilia, din 1998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2000. \u00cen primele luni ale mandatului s\u0103u, noul prefect, care a r\u0103mas discret \u00een mass-media, a fost apreciat pentru capacitatea sa de a asculta \u0219i pentru st\u0103p\u00e2nirea problemelor.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">A trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unei controverse: cei doi ani petrecu\u021bi \u00een fruntea provinciei augustiniene Notre-Dame-du Bon Conseil (1999-2001) au f\u0103cut obiectul, dou\u0103zeci de ani mai t\u00e2rziu, al unor critici vehemente din partea presei americane, din cauza atitudinii sale \u00eentr-un caz de abuz sexual asupra minorilor \u00een care era implicat un membru al congrega\u021biei sale. \u00cen septembrie 2000, Prevost a permis ca un religios condamnat pentru abuz sexual asupra minorilor s\u0103 fie primit \u00eentr-un priorat augustinian situat \u00een apropierea unei \u0219coli primare. Odat\u0103 cu \u00een\u0103sprirea regulilor stabilite de episcopia american\u0103, acest preot a fost \u00eendep\u0103rtat din aceast\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103, \u00eenainte de a fi \u201eredus la starea laic\u0103\u201d, conform expresiei consacrate, \u00een 2012, dup\u0103 descoperirea de noi cazuri care \u00eel implicau.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">\u00cen calitate de prefect al dicasterului pentru episcopi, cardinalul Prevost a fost apoi \u00eens\u0103rcinat cu aplicarea regulilor din motu proprio Vos estis lux mundi al Papei Francisc, care poate duce la demisia episcopilor g\u0103si\u021bi vinova\u021bi de neglijen\u021b\u0103, mu\u0219amalizare sau gestionare defectuoas\u0103 a cazurilor de abuz \u00een care sunt implica\u021bi preo\u021bi afla\u021bi sub jurisdic\u021bia lor. \u00cen calitate de membru al Sinodului asupra sinodalit\u0103\u021bii, proiectul major lansat \u00een 2021 pentru a face Biserica mai incluziv\u0103 \u0219i mai pu\u021bin clerical\u0103, cardinalul Prevost s-a implicat \u00een special \u00een reflec\u021biile privind numirea episcopilor \u0219i modul lor de guvernare, declar\u00e2nd c\u0103 procesul de selec\u021bie ar trebui s\u0103 fie mai sinodal, adic\u0103 s\u0103 implice \u00een special laicii, ceea ce, de altfel, era deja prev\u0103zut \u00een dreptul bisericesc, dar nu \u00eentotdeauna pus \u00een practic\u0103.<\/span><\/p>\n<h3 class=\"p1\"><span class=\"s1\">O personalitate discret\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103<\/span><\/h3>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">\u00cen timpul celei de-a doua faze a Sinodului asupra sinodalit\u0103\u021bii, \u00een 2024, el a subliniat importan\u021ba unei form\u0103ri comune a episcopilor diecezelor din emisfera nordic\u0103 \u0219i a celor din a\u0219a-numitele dieceze \u201ede misiune\u201d, invit\u00e2nd la o mai bun\u0103 articulare a leg\u0103turii dintre Roma \u0219i Bisericile locale \u0219i extinz\u00e2nd selec\u021bia noilor episcopi prin consultarea poporului lui Dumnezeu. Cu toate acestea, \u00eentr-un interviu acordat presei de la Vatican \u00een 2023, el a explicat c\u0103 nu dore\u0219te ca alegerea episcopilor s\u0103 fie rezultatul unui proces democratic sau politic, \u00een ap\u0103rarea tradi\u021biei Bisericii.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">\u00cen aceea\u0219i ordine de idei, la \u00eenceputul anului 2024, el a fost unul dintre episcopii Curiei care au blocat planul Sinodului german de a crea un \u201eConsiliu sinodal\u201d, o structur\u0103 menit\u0103 s\u0103 permit\u0103 reprezentan\u021bilor laici numi\u021bi \u00een mod democratic s\u0103 participe pe deplin la guvernarea Bisericii Catolice din \u021bar\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te rolul femeilor, noul Pap\u0103 va urma linia lui Francisc, excluz\u00e2nd posibilitatea ca femeile s\u0103 fie diaconi, o decizie care, \u00een opinia sa, ar risca s\u0103 \u201eclericalizeze\u201d femeile, a c\u0103ror voca\u021bie \u00een Biseric\u0103 nu este slujirea hirotonit\u0103. Cu toate acestea, cardinalul Prevost s-a pronun\u021bat ferm \u00een favoarea acord\u0103rii unui spa\u021biu mai mare femeilor, \u00een special \u00een pozi\u021bii de responsabilitate. Dicasterul s\u0103u a fost transformat \u00een acest sens, trei femei f\u0103c\u00e2nd acum parte din el. Pontificatul s\u0103u, fidel progreselor predecesorului s\u0103u, va fi cu siguran\u021b\u0103 mai senin, dup\u0103 chipul personalit\u0103\u021bii discrete \u0219i pa\u0219nice a Papei Prevost.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/profil-primul-papa-american-arhiepiscopul-robert-francis-prevost-devine-papa-leon-al-xiv-lea.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Arhiepiscopul american Robert Francis Prevost a fost ales Pap\u0103 pe 8 mai 2025 \u0219i va lua numele Leon al XIV-lea, a anun\u021bat Vaticanul. La 69 de ani, el devine cel de-al 267-lea pontif din istorie \u0219i \u00eei succede lui Francisc, care a murit pe 21 aprilie, potrivit Le Figaro. Sus\u021bine G4Media. Click AICI pentru a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":564648,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-564647","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/564647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=564647"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/564647\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/564648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=564647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=564647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=564647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}