{"id":563136,"date":"2025-05-06T19:01:11","date_gmt":"2025-05-06T16:01:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=563136"},"modified":"2025-05-06T19:01:11","modified_gmt":"2025-05-06T16:01:11","slug":"aura-socol-profesor-ase-si-membru-in-consiliul-de-administratie-al-bnr-provocari-ale-politicilor-monetare-in-era-trump-ce-inseamna-acordul-de-la-mar-a-lago-o-noua-ordine-financiara-globala-pentru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=563136","title":{"rendered":"Aura Socol, profesor ASE \u015fi membru \u00een Consiliul de Administra\u0163ie al BNR: Provoc\u0103ri ale politicilor monetare \u00een era Trump. Ce \u00eenseamn\u0103 acordul de la Mar-a-Lago, o nou\u0103 ordine financiar\u0103 global\u0103, pentru \u00eentreaga lume"},"content":{"rendered":"<div class=\"text-content\">\n<p> Evenimentele recente, precum r\u0103zboaiele comerciale declan\u015fate de SUA, coroborate cu declan\u015farea r\u0103zboiului din Ucraina &#8211; \u015fi, implicit, sanc\u0163iunile financiare impuse Rusiei &#8211; semnaleaz\u0103 pentru unii economi\u015fti sf\u00e2r\u015fitul status quo-ului de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece. \u00cen acest context se propun cadre de \u00een\u0163elegere a Noii ordini financiare globale, de la conceptul de Bretton Woods III, care sugereaz\u0103 apari\u0163ia unei noi ordini monetare, Triffin 2.0 ce readuce in aten\u0163ie dilema formulat\u0103 de economistul Robert Triffin in anii &#8217;60, p\u00e2n\u0103 la ideea unui \u201dAcord Mar-a-Lago\u201d, care ar reprezenta un aranjament multilateral pentru deprecierea controlat\u0103 a dolarului \u015fi reechilibrarea comer\u0163ului global \u00een avantajul SUA.\u00a0<\/p>\n<p><strong>Acordul Mar-a-Lago. O nou\u0103 ordine financiar\u0103 global\u0103?<\/strong><\/p>\n<p> \u00centr-un text publicat \u00een noiembrie 2024, A User&#8217;s Guide to restructuring the global trading system, Stephan Miran, pre\u015fedintele Consiliului Consilierilor Economici ai SUA propune Acordul Mar-a-Lago, conceput ca un posibil echivalent modern al Acordului Plaza din 1985, dar mult mai ambi\u0163ios \u015fi orientat c\u0103tre favorizarea intereselor economice americane. (Not\u0103. Acordul Plaza &#8211; un aranjament \u00eencheiat \u00eentre SUA, RFG, Japonia, Fran\u0163a, UK care a presupus deprecierea deliberat\u0103 a dolarului \u00een contextul unor dezechilibre comerciale \u00een cre\u015ftere ale SUA create de un dolar supraevaluat).<\/p>\n<p> Supraevaluarea dolarului este considerat\u0103 a fi problema structural\u0103 a economiei americane, deoarece erodeaz\u0103 competitivitatea industriei manufacturiere \u015fi alimenteaz\u0103 deficitul comercial. Acordul Mar-a-Lago are drept obiectiv principal deprecierea deliberat\u0103 a dolarului \u015fi redistribuirea poverii ajust\u0103rii dezechilibrelor americane c\u0103tre partenerii comerciali ai SUA, \u00eentr-un mod coordonat, \u00een schimbul unor beneficii de securitate \u015fi acces la pia\u0163a american\u0103.\u00a0<\/p>\n<p> \u00cen ce const\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 acest Acord? \u00cen scopul elimin\u0103rii supraevalu\u0103rii dolarului, partenerii comerciali ar trebui s\u0103 fie de acord s\u0103 aprecieze \u00een mod voluntar monedele na\u0163ionale, \u015fi s\u0103 reduc\u0103 astfel rezervele de\u0163inute \u00een dolari. Cu restul rezervelor \u00een dolari, ace\u015ftia ar trebui s\u0103 cumpere obliga\u0163iuni americane cu scaden\u0163e ultra-lungi de 50-100 de ani, eventual, f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103 anual\u0103 sau cu dob\u00e2nd\u0103 foarte redus\u0103, scopul fiind evitarea cre\u015fterii dobanzilor pe termen mediu \u015fi lung (5-10 ani). Refuzul unui astfel de acord implic\u0103 amenin\u0163area partenerilor comerciali cu impunerea\/cre\u015fterea tarifelor vamale. Dac\u0103, \u00een loc s\u0103 cedeze, partenerii care beneficiaz\u0103 de securitatea NATO r\u0103spund \u00een mod similar, cresc\u00e2nd la r\u00e2ndul lor tarifele, atunci ace\u015ftia vor fi amenin\u0163a\u0163i cu pierderea\/sl\u0103birea umbrelei de securitate oferite de NATO. \u00cen cazul statelor care nu sunt \u00een NATO, se propune &#8220;taxarea&#8221; de\u0163in\u0103torilor de obliga\u0163iuni americane prin re\u0163inerea unei p\u0103r\u0163i din dob\u00e2nda datorat\u0103.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p> \u00cen contextul \u00een care datoria public\u0103 ridicat\u0103, deficitele comerciale mari \u015fi dependen\u0163a de finan\u0163are str\u0103in\u0103 devin vulnerabilit\u0103\u0163i strategice ale economiei americane, finalitatea acordului ar consta \u00een transformarea acestor sl\u0103biciuni \u00een putere de negociere relativ la statele lumii care de\u0163in datorie american\u0103 \u015fi care genereaz\u0103 cele mai mari surplusuri comerciale \u00een urma rela\u0163iilor comerciale cu SUA.\u00a0<\/p>\n<p> Corelarea umbrelei de securitate de obliga\u0163ii financiare, condi\u0163ionarea explicit\u0103 a protec\u0163iei militare americane \u015fi a accesului privilegiat la pia\u0163a SUA de cooperarea partenerilor \u00een privin\u0163a stabiliz\u0103rii finan\u0163elor SUA sunt percepute \u00eens\u0103 de mul\u0163i economi\u015fti drept mijloace &#8220;neortodoxe&#8221;, care reflect\u0103, in fapt, presiunea ridicat\u0103 a SUA \u00een privin\u0163a men\u0163inerii hegemoniei financiare, pe de o parte, \u015fi necesitatea de a tempera supraevaluarea dolarului, pe de alt\u0103 parte.\u00a0<\/p>\n<p> \u00cen plus, restructurarea datoriei publice americane de\u0163inute de str\u0103ini, prin convertirea titlurilor de trezorerie americane pe termen scurt \u00een obliga\u0163iuni cu scaden\u0163e ultra-lungi, ar putea fi perceput\u0103 ca un default tehnic mascat fa\u0163\u0103 de creditorii interna\u0163ionali, astfel c\u0103 ideea de baz\u0103 a Acordului este respins\u0103 de mul\u0163i economi\u015fti, deoarece ar presupune tr\u0103darea \u00eencrederii \u00een ni\u015fte active percepute a fi p\u00e2n\u0103 acum sigure \u015fi lichide.\u00a0<\/p>\n<p> Pe de alt\u0103 parte, sunt autori care v\u0103d acest Acord ca o propunere de r\u0103spuns radical al SUA la schimbarea sistemic\u0103 antrenat\u0103 de ceea ce economistul Zoltan Pozsar nume\u015fte sistemul Bretton Woods III. (Not\u0103. Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea sistemului Bretton Woods (I), dolarul a r\u0103mas moneda de rezerv\u0103 dominant\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 ancor\u0103 \u00een aur, baz\u00e2ndu-\u015fi hegemonia pe \u00eencrederea \u00een obliga\u0163iunile guvernamentale americane \u015fi pe rolul lor de \u201dinside money\u201d (lichiditate garantat\u0103 de datoria public\u0103 a SUA). Perioada post BW I &#8211; prezent este considerat\u0103 generic Bretton Woods II).<\/p>\n<p> Bretton Woods III ar presupune centrarea sistemului monetar interna\u0163ional pe active de tip materii prime (aur, hidrocarburi, metale), o ordine financiar\u0103 multipolar\u0103 la nivel global, \u00een care dolarul \u015fi activele financiare occidentale ar urma s\u0103 aib\u0103 un rol relativ mai redus. De\u0163inerea de rezerve substan\u0163iale de aur \u015fi de resurse naturale, \u00een special metale\/p\u0103manturi rare, devine un atuu strategic \u00een cadrul noii ordini financiare. Argumentul oferit de autor este contextul creat de r\u0103zboiul din Ucraina \u00een 2022 &#8211; \u015fi sanc\u0163iunile occidentale aplicate Rusiei &#8211; care, \u00een viziunea sa, a eviden\u0163iat riscurile asociate \u201dinside money\u201d. Rusia, China, dar \u015fi alte economii emergente au \u00eenceput s\u0103 caute refugiu \u00een active care nu depind de emitentul unei datorii externe, adic\u0103 active reale (aur, petrol, gaze, alte materii prime)\u00a0 \u2013 \u201doutside money\u201d (active fizice, f\u0103r\u0103 risc de contrapartid\u0103).\u00a0<\/p>\n<p> Ceea ce propune acum Stephen Miran poate fi catalogat drept recrearea unui sistem global de gestionare a cursurilor de schimb. Unul dintre argumentele invocate de Miran se refer\u0103 la faptul c\u0103 traim \u00eentr-o lume neo-Triffin. Justificarea pentru acest lucru, este c\u0103, la fel ca \u00een anii 1960, de\u0163inerea dolarului ca moned\u0103 de rezerv\u0103 conduce la supraevaluarea acestuia \u015fi men\u0163inerea unor deficite externe cronice persistente (paradoxul lui Triffin). Triffin a sus\u0163inut \u00een anii &#8217;60 c\u0103 cererea \u00een cre\u015ftere pentru dolari ca activ de rezerv\u0103 nu putea fi satisfacut\u0103 dec\u00e2t prin deficite persistente de cont curent al SUA, ceea ce, implicit, \u00eensemna un dolar supraevaluat. F\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri, SUA ar putea emite prea mult\u0103 datorie. \u00cen timp, aceast\u0103 performan\u0163\u0103 ar submina \u00eencrederea \u00een pre\u0163ul fix al aurului exprimat \u00een dolari. \u00cen anii &#8217;60,\u00a0 riscul era c\u0103 acest lucru va declan\u015fa o criz\u0103 a convertibilit\u0103\u0163ii \u00een aur, ceea ce s-a \u015fi \u00eentamplat. \u00cen 1971, Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului \u00een aur. \u00centr-un sistem de curs de schimb flotant, cererea poate sus\u0163ine dolarul pan\u0103 la un anumit grad de \u00eendatorare, dup\u0103 care \u00eencrederea se pr\u0103bu\u015fe\u015fte.\u00a0<\/p>\n<p> 60 de ani mai t\u00e2rziu, Miran propune rezolvarea problemelor sistemului monetar interna\u0163ional nu prin schimb\u0103ri structurale, ci printr-un nou acord interna\u0163ional \u00een stil Plaza. Pe lang\u0103 \u00eendoielile cu privire la impactul real al Acordului Plaza asupra dolarului, (dolarul \u00eencepuse deja s\u0103 se deprecieze \u00eenainte de 22 septembrie 1985, data semn\u0103rii Acordului), acesta a avut un impact negativ semnificativ asupra unora dintre partenerii comerciali. Vezi cazul Japoniei, unde sumele uria\u015fe de economii investite \u00een SUA \u015fi repatriate au condus la criza imobiliar\u0103 \u015fi financiar\u0103 ce a aruncat Japonia in decenii de defla\u0163ie.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p> Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, invoc\u00e2nd Triffin 2.0, Miran sus\u0163ine c\u0103 actualul sistem monetar interna\u0163ional este unul &#8220;nedrept&#8221;, deoarece ar \u00eempiedica SUA s\u0103 elimine deficitul de cont curent. Sunt mul\u0163i economi\u015fti care aduc argumente solide ce contrazic teza conform c\u0103reia sistemul monetar interna\u0163ional actual ar fi unul &#8220;nedrept&#8221;, cu siguran\u0163\u0103 nu pentru SUA.\u00a0 Dincolo de avantajele evidente de care beneficiaz\u0103 un astfel de sistem (SUA se \u00eemprumut\u0103 \u00een propria moned\u0103, f\u0103r\u0103 risc valutar, la dobanzi mici, profiturile din senioraj, etc.), nu exist\u0103 nicio garan\u0163ie c\u0103 deficitele persistente americane sunt cauzate de aranjamentul monetar interna\u0163ional, multe \u0163\u0103ri avansate se confrunt\u0103 ast\u0103zi cu aceea\u015fi problem\u0103. \u00cen realitate, dezechilibrele externe persistente reflect\u0103 \u00een principal, dezechilibre economice interne persistente. \u00cen plus, rezultatele cercet\u0103rilor privind interven\u0163iile valutare arat\u0103 c\u0103 efectele acestora asupra cursului de schimb \u00een economiile avansate aproape niciodat\u0103 nu sunt de durat\u0103, mai ales atunci cand interven\u0163ia este inconsistent\u0103 cu politica monetar\u0103.\u00a0<\/p>\n<p><strong>Provoc\u0103ri ale politicilor monetare. Trumponomics 2.0<\/strong><\/p>\n<p> Cocktailul de politici propus de administra\u0163ia Trump va provoca o cre\u015ftere a ratei infla\u0163iei \u00een SUA, for\u0163\u00e2nd FED s\u0103 men\u0163in\u0103 ratele dob\u00e2nzilor la un nivel ridicat. \u00cen contextul \u00een care \u00eenc\u0103 nu se cunosc nici amplitudinea m\u0103surilor anun\u0163ate de administra\u0163ia Trump (Trumponomics 2.0), \u015fi nici momentul adopt\u0103rii acestora, pruden\u0163a va fi conduita politicii monetare a FED pe termen scurt \u015fi chiar mediu. \u015ei nu numai a FED.\u00a0<\/p>\n<p> Influen\u0163a deciziilor FED asupra economiei \u015fi sistemului financiar global este determinat\u0103 de rolul dolarului la nivel interna\u0163ional. \u00cen 2024, 58% din rezervele valutare globale erau constituite \u00een dolari (minus 5 pp \u00een ultima decad\u0103), 50% din pl\u0103\u0163ile interna\u0163ionale SWIFT s-au realizat \u00een dolari, 90% dintre volumele tranzac\u0163ionate pe pia\u0163a forex au fost \u00een dolari, 64% din datoria global\u0103 era denominat\u0103 \u00een dolari, 60% din \u00eemprumuturile interna\u0163ionale \u015fi 54% dintre facturile privind comer\u0163ul la nivel global au fost realizate \u00een dolari. \u00cen anul 2024, 31% dintre exporturile UE (extra-UE), respectiv 51% dintre importurile din afara Uniunii Europene, au fost realizate \u00een dolari.<\/p>\n<p> Men\u0163inerea unor dob\u00e2nzi ridicate \u00een SUA ar putea avea efecte restrictive asupra activit\u0103\u0163ii economice at\u00e2t \u00een economiile dezvoltate, c\u00e2t \u015fi \u00een cele emergente. \u00cen plus, propagarea deciziilor FED prin intermediul variabilelor financiare limiteaz\u0103 eficien\u0163a politicilor b\u0103ncilor centrale str\u0103ine, inclusiv a celor din Centrul si Estul Europei (ECE), din cauza major\u0103rii primelor de risc \u015fi a afect\u0103rii curbei randamentului. \u00cen Europa, aceste efecte s-ar suprapune peste problemele fiscale ale multor state, \u00eentr-un context \u00een care pie\u0163ele financiare europene sunt deja destul de \u00eencordate, at\u00e2t din cauza vulnerabilit\u0103\u0163ilor fiscale, c\u00e2t \u015fi a situa\u0163iei geopolitice regionale.\u00a0<\/p>\n<p> \u00cen ultimii 17 ani, odat\u0103 cu criza financiar\u0103 global\u0103, FED \u015fi BCE au adoptat decizii de politic\u0103 monetar\u0103 destul de coordonate, care au permis reducerea dob\u00e2nzilor \u015fi cre\u015fterea lichidit\u0103\u0163ii \u00een sistemul financiar prin programe de achizi\u0163ii de active. Recent, din cauza presiunilor infla\u0163ioniste post-pandemie \u015fi r\u0103zboiului ruso-ucrainian, BCE \u015fi FED au ac\u0163ionat de asemenea sincronizat, contribuind la reducerea infla\u0163iei globale. Trumponomics 2.0 ar putea conduce la o divergen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre deciziile de politic\u0103 monetar\u0103 ale FED \u015fi BCE, cresc\u00e2nd riscul manifest\u0103rii unor efecte adverse semnificative asupra pie\u0163elor financiare europene, cu toate consecin\u0163ele care deriv\u0103 de aici.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p> Decuplarea politicilor BCE \u015fi FED reprezint\u0103 o provocare \u015fi pentru b\u0103ncile centrale din statele ECE. Nivelurile dob\u00e2nzilor de politic\u0103 monetar\u0103 ale BCE \u015fi FED, dinamica acestora, precum \u015fi ecartul dintre dob\u00e2nzile la euro \u015fi dolari, influen\u0163eaz\u0103 politica monetar\u0103 a b\u0103ncilor centrale din statele ECE, chiar dac\u0103 acestea sunt integrate comercial \u015fi financiar \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 cu SUA.\u00a0<\/p>\n<p> Prima de risc este extrem de important\u0103 \u00een transmiterea condi\u0163iilor financiare americane c\u0103tre economiile ECE, canalul financiar fiind mecanismul prin care se propag\u0103 deciziile FED. Ratele mai mari ale primei de risc solicitate de creditorii \u0163\u0103rilor ECE pot influen\u0163a mecanismul de transmisie al politicilor monetare autohtone, cresc\u00e2nd costurile pentru men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii cursului de schimb \u015fi a stabilit\u0103\u0163ii financiare.\u00a0<\/p>\n<p> Pie\u0163ele ECE cu politici pruden\u0163iale mai stricte \u015fi cu mai pu\u0163ine dezechilibre macroeconomice, vor resim\u0163i mai pu\u0163in efectele de contagiune. \u00cen schimb, b\u0103ncile centrale ale economiilor mai riscante se vor putea confrunta cu o presiune mai ridicat\u0103 de plecare a capitalurilor \u015fi de depreciere a monedelor na\u0163ionale. Acest aspect ar putea for\u0163a b\u0103ncile centrale din regiune s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nzi mai ridicate pentru a evita deprecierea monedelor locale \u015fi presiunile infla\u0163ioniste. \u00cen oricare dintre scenarii, misiunea b\u0103ncilor centrale se complic\u0103.\u00a0<\/p>\n<div>\u00a0<\/div>\n<p><strong>Aura Socol este Profesor universitar doctor, ASE Bucure\u015fti \u015fi Membru \u00een Consiliul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.zf.ro\/opinii\/aura-socol-profesor-ase-membru-consiliul-administratie-bnr-provocari-22799254<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Evenimentele recente, precum r\u0103zboaiele comerciale declan\u015fate de SUA, coroborate cu declan\u015farea r\u0103zboiului din Ucraina &#8211; \u015fi, implicit, sanc\u0163iunile financiare impuse Rusiei &#8211; semnaleaz\u0103 pentru unii economi\u015fti sf\u00e2r\u015fitul status quo-ului de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece. \u00cen acest context se propun cadre de \u00een\u0163elegere a Noii ordini financiare globale, de la conceptul de Bretton Woods III, care sugereaz\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":563137,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[28],"class_list":["post-563136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/563136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=563136"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/563136\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/563137"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=563136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=563136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=563136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}