{"id":558134,"date":"2025-04-30T09:15:00","date_gmt":"2025-04-30T06:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=558134"},"modified":"2025-04-30T09:15:00","modified_gmt":"2025-04-30T06:15:00","slug":"ing-bank-romania-poate-intra-in-zece-ani-in-top-10-economii-ale-uniunii-europene-cu-o-crestere-de-3-pe-an-si-o-inflatie-medie-similara-pib-ul-romaniei-ar-putea-atinge-aproape-800-miliarde-de-euro-p","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=558134","title":{"rendered":"ING Bank: Rom\u00e2nia poate intra \u00een zece ani \u00een top 10 economii ale Uniunii Europene. Cu o cre\u015ftere de 3% pe an \u015fi o infla\u0163ie medie similar\u0103, PIB-ul Rom\u00e2niei ar putea atinge aproape 800 miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2035"},"content":{"rendered":"<div class=\"text-content\">\n<p><strong><span>\u2666\u00a0<\/span>Aceste estim\u0103ri ar pozi\u0163iona Rom\u00e2nia \u00een competi\u0163ie cu \u0163\u0103ri precum Austria \u015fi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea European\u0103.<\/strong><\/p>\n<p> PIB-ul Rom\u00e2niei ar putea s\u0103 ajung\u0103 la valoarea de 800 de miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, cu un ritm mediu de cre\u015ftere de aproximativ 3% pe an \u015fi o infla\u0163ie medie similar\u0103. Aceste estim\u0103ri ar pozi\u0163iona Rom\u00e2nia \u00een competi\u0163ie cu \u0163\u0103ri precum Austria \u015fi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea European\u0103, potrivit macroeconomi\u015ftilor din ING Bank.<\/p>\n<p> O condi\u0163ie pentru \u00eendeplinirea acestor estim\u0103ri depinde de men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii \u015fi implement\u0103rii reformelor \u015fi a investi\u0163iilor, \u00een special cele finan\u0163ate din fonduri UE \u015fi cele atrase prin investi\u0163ii str\u0103ine directe.<\/p>\n<p> Astfel, absorb\u0163ia eficient\u0103 a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR p\u00e2n\u0103 \u00een 2026 \u015fi \u00eenc\u0103 aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii \u015fi a capitalului uman, gener\u00e2nd un \u201esalt major\u201c al economiei. De asemenea, tendin\u0163a de nearshoring (relocarea produc\u0163iei mai aproape de pie\u0163ele vestice) poate transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-o destina\u0163ie preferat\u0103 pentru investi\u0163ii noi, at\u00e2t timp c\u00e2t for\u0163a de munc\u0103 r\u0103m\u00e2ne disponibil\u0103 \u015fi competitiv\u0103.<\/p>\n<p> \u201eRom\u00e2nia are \u015fanse mari s\u0103 devin\u0103 o destina\u0163ie tot mai atractiv\u0103 pentru investitorii str\u0103ini \u00een urm\u0103torii zece ani, cu condi\u0163ia men\u0163inerii stabilit\u0103\u0163ii \u015fi implement\u0103rii reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroe\u00adconomic\u0103 &#8211; adic\u0103 deficit bugetar controlat, infla\u0163ie redus\u0103 \u015fi un leu relativ predictibil. Investitorii apreciaz\u0103 predictibilitatea, iar atingerea \u0163intelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) \u015fi consolidarea finan\u0163elor publice va cre\u015fte \u00eencrederea. Apoi, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii va spori atractivitatea\u201c, spune Valentin T\u0103taru, economist-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p> El subliniaz\u0103 c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce autostr\u0103zile, c\u0103ile ferate modernizate \u015fi porturile se dezvolt\u0103 (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad \u015fi Rom\u00e2nia devine mai convenabil\u0103 ca hub de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie.<\/p>\n<p> \u201eRom\u00e2nia ar putea fi una dintre destina\u0163iile favorite pentru companiile occidentale care \u00ee\u015fi relocalizeaz\u0103 produc\u0163ia mai aproape de cas\u0103. Acest nearshoring este deja vizibil \u00een investi\u0163ii noi \u00een produc\u0163ie (de exemplu, unii produc\u0103tori de componente auto sau echipamente electronice au ales Rom\u00e2nia ca baz\u0103 regional\u0103). Cu o strategie clar\u0103 de promovare a investi\u0163iilor, Rom\u00e2nia poate valorifica statutul de a \u015fasea \u0163ar\u0103 ca m\u0103rime a popula\u0163iei din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital str\u0103in \u00een anii 2025-2035.\u201c<\/p>\n<p> Totodat\u0103, potrivit analizei ING, nivelul de trai al rom\u00e2nilor se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i semnificativ, fiind reflectat de cre\u015fterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare (c\u00e2t de mult pot cump\u0103ra cet\u0103\u0163enii unei \u0163\u0103ri cu venitul lor, comparativ cu cet\u0103\u0163enii altor \u0163\u0103ri). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene \u00een 2013, Rom\u00e2nia a urcat deja la aproape 80% \u00een prezent.<\/p>\n<p> \u201eP\u00e2n\u0103 \u00een 2035, ne a\u015ftept\u0103m la o economie robust\u0103, matur\u0103 \u015fi diversificat\u0103, cu un echilibru mai bun \u00eentre cererea intern\u0103 \u015fi oferta local\u0103. Sectoare precum IT, construc\u0163ii \u015fi auto pot deveni coloana vertebral\u0103 a economiei, al\u0103turi de industrii \u00eenc\u0103 emergente \u00een prezent, precum energia regenerabil\u0103. Modernizarea infrastructurii fizice \u015fi digitale, alimentat\u0103 de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regional\u0103. \u00cen ansamblu, p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, avem \u015fanse reale de a atinge niveluri f\u0103r\u0103 precedent de prosperitate\u201c, adaug\u0103 Valentin T\u0103taru. Sectorul IT&amp;C, care \u015fi-a demonstrat rezilien\u0163a \u015fi poten\u0163ialul de cre\u015ftere, va \u00eenregistra un ritm accelerat de dezvoltare, potrivit macroeconomi\u015ftilor ING. Rom\u00e2nia are un poten\u0163ial real de a deveni un hub regional IT&amp;C \u015fi un lider \u00een inova\u0163ie. Integrarea \u00een lan\u0163urile globale IT deja este puternic\u0103 &#8211; marile corpora\u0163ii au centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul de start-up-uri tech locale se extinde.<\/p>\n<p> Economia Rom\u00e2niei va fi semnificativ \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 de integrarea AI \u015fi blockchain, iar \u0163ara poate fi transformat\u0103 \u00eentr-un creator de tehnologie.<\/p>\n<p> O alt\u0103 industrie cu poten\u0163ial de cre\u015ftere este cea a energiei regenerabile \u015fi a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimb\u0103rile climatice, precum \u015fi resursele naturale ale Rom\u00e2niei (poten\u0163ial eolian ridicat \u00een Dobrogea, condi\u0163ii bune pentru solar etc.) vor propulsa investi\u0163iile \u00een parcuri eoliene, solare \u015fi alte surse verzi.<\/p>\n<p> Se estimeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2034 circa jum\u0103tate din consumul final de energie al \u0163\u0103rii ar putea fi acoperit din surse regenerabile, ceea ce implic\u0103 o dezvoltare rapid\u0103 a acestui sector.<\/p>\n<p> Totodat\u0103, industriile high-tech de produc\u0163ie vor cre\u015fte: de exemplu, electronica \u015fi automotive (inclusiv produc\u0163ia de vehicule electrice \u015fi baterii). Astfel, industriile ancorate \u00een inovare, tehnologie \u015fi sustenabilitate vor fi \u201evedetele\u201c cre\u015fterii economice p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, schimb\u00e2nd treptat structura econo\u00admiei c\u0103tre una mai avansat\u0103 tehnologic.<\/p>\n<p> \u00cen ceea ce prive\u015fte agricultura rom\u00e2neasc\u0103, viitorul acestui sector p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 va depinde de capacitatea de adaptare la schimb\u0103rile climatice \u015fi de gradul de adoptare a noilor tehnologii digitale. Programele UE \u015fi fondurile destinate digitaliz\u0103rii rurale vor sus\u0163ine acest proces.<\/p>\n<p> \u201e\u00cen scenariul optimist, \u00een 2035 vom vedea o agricultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 mai rezilient\u0103 la clim\u0103, cu ferme medii \u015fi mari bine tehnologizate, conectate la pie\u0163ele digitale\u201c, spun macroeconomi\u015ftii de la ING.<\/p>\n<p> \u00cen ceea ce prive\u015fte salariile din Rom\u00e2nia, acestea tind s\u0103 creasc\u0103 mai rapid dec\u00e2t infla\u0163ia. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103) \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul acestui an, salariul mediu net a crescut cu \u2020aproape 480%, \u00een timp ce pre\u0163urile au crescut cu aproape 125%. Acest proces de convergen\u0163\u0103 salarial\u0103 cu Uniunea European\u0103 va continua probabil p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, pe m\u0103sur\u0103 ce economia se dezvolt\u0103.<\/p>\n<p> \u00cen ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile, imobiliarele vor r\u0103m\u00e2ne probabil \u00een topul alegerilor rom\u00e2nilor, potrivit macroeconomi\u015ftilor ING, \u00eentruc\u00e2t propriet\u0103\u0163ile sunt percepute ca un refugiu sigur \u015fi tangibil.<\/p>\n<p> Rom\u00e2nia are deja cea mai mare rat\u0103 de proprietari de locuin\u0163e din UE (aproximativ 95% dintre rom\u00e2ni locuiesc \u00een propria cas\u0103), iar investi\u0163iile \u00een apartamente sau \u00een terenuri vor continua s\u0103 fie atractive, mai ales pe fondul urbaniz\u0103rii \u015fi cre\u015fterii economice.<\/p>\n<p> \u201eCu toate acestea, vom vedea un apetit sporit \u015fi pentru investi\u0163ii financiare. Tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni descoper\u0103 bursa: indicele principal BET a avut un randament total (incluz\u00e2nd dividende) de aproape 400% \u00een ultimul deceniu, demonstr\u00e2nd poten\u0163ialul c\u00e2\u015ftigurilor pe pia\u0163a de capital\u201c, concluzioneaz\u0103 macroeconomi\u015ftii de la ING.<\/p>\n<div>\u00a0<\/div>\n<p><strong>Ce scriu anali\u015ftii ING despre economia Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n<p> \u2666 Sectorul IT&amp;C, care \u015fi-a demonstrat rezilien\u0163a \u015fi poten\u0163ialul de cre\u015ftere, va \u00eenregistra un ritm accelerat de dezvoltare.<\/p>\n<p> \u2666\u00a0\u00cen scenariul optimist, \u00een 2035 vom vedea o agricultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 mai rezilient\u0103 la clim\u0103, cu ferme medii \u015fi mari bine tehnologizate, conectate la pie\u0163ele digitale.<\/p>\n<p> \u2666\u00a0Pe m\u0103sur\u0103 ce autostr\u0103zile, c\u0103ile ferate modernizate \u015fi porturile se dezvolt\u0103 (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad \u015fi Rom\u00e2nia devine mai convenabil\u0103 ca hub de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie.<\/p>\n<p> \u2666\u00a0Nivelul de trai al rom\u00e2nilor se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i semnificativ, fiind reflectat de cre\u015fterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare (c\u00e2t de mult pot cump\u0103ra cet\u0103\u0163enii unei \u0163\u0103ri cu venitul lor, comparativ cu cet\u0103\u0163enii altor \u0163\u0103ri).<\/p>\n<p> \u2666\u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile, imobiliarele vor r\u0103m\u00e2ne probabil \u00een topul alegerilor rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p> \u2666\u00a0Salariile din Rom\u00e2nia tind s\u0103 creasc\u0103 mai rapid dec\u00e2t infla\u0163ia. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103) \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul acestui an, salariul mediu net a crescut cu \u2020aproape 480%, \u00een timp ce pre\u0163urile au crescut cu aproape 125%. Acest proces de convergen\u0163\u0103 salarial\u0103 cu UE va continua probabil p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, pe m\u0103sur\u0103 ce economia se dezvolt\u0103.<\/p>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.zf.ro\/banci-si-asigurari\/ing-bank-romania-intra-zece-ani-top-10-economii-uniunii-europene-22791395<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2666\u00a0Aceste estim\u0103ri ar pozi\u0163iona Rom\u00e2nia \u00een competi\u0163ie cu \u0163\u0103ri precum Austria \u015fi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea European\u0103. PIB-ul Rom\u00e2niei ar putea s\u0103 ajung\u0103 la valoarea de 800 de miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, cu un ritm mediu de cre\u015ftere de aproximativ 3% pe an \u015fi o infla\u0163ie medie similar\u0103. Aceste estim\u0103ri [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":558135,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[28],"class_list":["post-558134","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/558134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=558134"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/558134\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/558135"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=558134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=558134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=558134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}