{"id":557838,"date":"2025-05-01T08:00:53","date_gmt":"2025-05-01T05:00:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=557838"},"modified":"2025-05-01T08:00:53","modified_gmt":"2025-05-01T05:00:53","slug":"datoria-externa-a-romaniei-a-luat-o-complet-razna-guvernul-nu-poate-controla-principalele-cauze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=557838","title":{"rendered":"Datoria extern\u0103 a Rom\u00e2niei a luat-o complet razna: Guvernul nu poate controla principalele cauze"},"content":{"rendered":"<section class=\"article-content article-content--v2\">\n<h3>Analiza sustenabilit\u0103\u021bii <a href=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/cauta?s=datorie\">datoriei <\/a>guvernamentale reprezint\u0103 pilonul principal \u00een guvernan\u021b\u0103 economic\u0103 european\u0103, bazat\u0103 pe noile reguli fiscal-bugetare, se arat\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol.<\/h3>\n<p>\u00cenlocuind axul centrat &#8211; p\u00e2n\u0103 anul trecut &#8211; pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscal\u0103 \u00een 4 p\u00e2n\u0103 la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Na\u021bionale Bugetare Structurale. Cu o relevan\u021b\u0103 mai \u00eenalt\u0103, mai u\u0219or de cuantificat, monitorizat \u0219i comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a \u201ds\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d finan\u021belor publice dec\u00e2t indicatorii baza\u021bi pe deficitul bugetar structural.<\/p>\n<p>De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflect\u0103 direct riscurile reale de finan\u021bare \u0219i reac\u021bia pie\u021belor, inclusiv pe termen mediu \u0219i lung. Analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei este mult mai realist\u0103 \u0219i mai flexibil\u0103, \u021bine cont de mult mai mul\u021bi factori care influen\u021beaz\u0103 tabloul macroeconomic specific fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazeaz\u0103 pe estim\u0103ri volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizeaz\u0103 date mai clare \u0219i transparente \u0219i integreaz\u0103 riscurile poten\u021biale, oferind o evaluare complet\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii finan\u021belor publice. Este ca \u0219i cum un medic face o analiz\u0103 de ansamblu a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, poten\u021biale) \u0219i ulterior propune o conduit\u0103 specific\u0103. Prin analogie, \u00een regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune acela\u0219i tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat.<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 analiz\u0103, urm\u0103rim mai multe obiective. \u00cen primul r\u00e2nd, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB la nivelul \u021b\u0103rilor Uniunii Europene. \u00cen al doilea r\u00e2nd, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu \u0219i lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, \u00een \u021b\u0103rile europene. La final, propun c\u00e2teva solu\u021bii pentru cre\u0219terea sustenabilit\u0103\u021bii datoriei guvernamentale a Rom\u00e2niei.<\/p>\n<div class=\"mid-article-partners\">\n<div class=\"partners-widget js-partners-widget\">\n<article class=\"partner-article loading\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/bugetul.json\" data-index=\"0\" data-src-name=\"bugetul.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<article class=\"partner-article loading\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/bugetul.json\" data-index=\"1\" data-src-name=\"bugetul.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<article class=\"partner-article loading hide-on-mobile\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/bugetul.json\" data-index=\"2\" data-src-name=\"bugetul.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n<div class=\"partners-widget js-partners-widget\">\n<article class=\"partner-article loading\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/sportpesurse.json\" data-index=\"0\" data-src-name=\"sportpesurse.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<article class=\"partner-article loading hide-on-mobile\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/sportpesurse.json\" data-index=\"1\" data-src-name=\"sportpesurse.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<article class=\"partner-article loading hide-on-mobile\" data-src=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/rss\/feeds\/sportpesurse.json\" data-index=\"2\" data-src-name=\"sportpesurse.ro\">\n<div class=\"partner-article__image-container\"><img src alt class=\"partner-article__image invisible\"><\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n<\/div>\n<p>1. Analiza comparativ\u0103 a ponderii datoriei guvernamentale \u00een PIB la nivelul Uniunii Europene<\/p>\n<p>Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indic\u0103 ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een anul 2024 \u00een Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Fran\u021ba (113%), Belgia (104,7%) \u0219i Spania (101,8%). Ponderile cele mai sc\u0103zute se observ\u0103 \u00een Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) \u0219i Estonia (23,6%).<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 o pondere a datoriei guvernamentale brute \u00een PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mic\u0103 pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respect\u00e2nd criteriul de convergen\u021b\u0103 nominal\u0103 prev\u0103zut \u00een Tratatul de la Maastricht (&lt;60% din PIB).<\/p>\n<p>Analiza comparativ\u0103 a ponderilor datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een 2024 fa\u021b\u0103 de 2019 (ultimii 6 ani) indic\u0103 un efect \u0219oc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales \u00een Spania (+18pp din PIB), Fran\u021ba (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), Rom\u00e2nia (+13,3 pp) \u0219i Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect \u0219oc al r\u0103zboiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales \u00een Finlanda (+8,9pp din PIB), Rom\u00e2nia (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) \u0219i Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observ\u0103 dou\u0103 asocieri \u2013 prima, \u021b\u0103rile care au alocat stimuli consisten\u021bi pentru economie \u00een pandemie au avut revers\u0103ri ale ponderii datoriei \u00een PIB (nu este cazul Rom\u00e2niei, care conform raportului FMI a avut un deficit imens \u00een pandemie, aloc\u00e2nd totu\u0219i un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul \u021b\u0103rilor africane) \u0219i a doua, \u021b\u0103rile aflate \u00een proximitatea r\u0103zboiului din Ucraina sufer\u0103 o \u00eendatorare mai rapid\u0103 fa\u021b\u0103 de celelalte, afectate fiind de cre\u0219terea costurilor de finan\u021bare, consecin\u021b\u0103 a efectului negativ de contagiune din zon\u0103. Al doilea \u0219oc are ca factor de influen\u021b\u0103 semnificativ \u0219i inconsisten\u021ba respect\u0103rii \u021bintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 \u00een fa\u021ba institu\u021biilor interna\u021bionale \u0219i agen\u021biilor de rating, mai mult \u00een cazul Rom\u00e2niei \u0219i Fran\u021bei, mai pu\u021bin \u00een cazul Poloniei \u0219i Slovaciei. Instabilitatea politic\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent \u00een cazul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Ultimul proces este validat \u0219i de dinamica ponderii cheltuielilor cu dob\u00e2nzile \u00een PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 \u021b\u0103ri cu cele mai ridicate cre\u0219teri ale acestei ponderi, nu mai pu\u021bin de patru \u021b\u0103ri sunt aflate la grani\u021ba cu r\u0103zboiul \u2013 Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia \u0219i Finlanda (+1,1pp din PIB) precum \u0219i Rom\u00e2nia (+1pp din PIB).<\/p>\n<p>\u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor UE, revenirea puternic\u0103 post-pandemic\u0103 \u0219i infla\u021bia ridicat\u0103 au ac\u021bionat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een timp ce deficitele bugetare primare ridicate au \u00eempins \u00een sus ponderea datoriei \u00een PIB. Pe termen mediu, efectul de \u201dbulg\u0103re de z\u0103pad\u0103\u201d mai puternic (diferen\u021bial defavorabil rat\u0103 a dob\u00e2nzii \u2013 rat\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103) \u0219i incertitudinea global\u0103 cauzat\u0103 de accentuarea impactului m\u0103surilor protec\u021bioniste asupra economiei deschise europene vor ac\u021biona \u00een sensul reducerii sustenabilit\u0103\u021bii datoriei. \u00cen acela\u0219i timp, implementarea consolid\u0103rilor fiscal-bugetare angajate \u00een Planurile na\u021bionale bugetar-structurale angajate cu Comisia European\u0103 ar trebui s\u0103 ajute la cre\u0219terea sustenabilit\u0103\u021bii datoriei.<\/p>\n<p>2. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu \u0219i lung \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile UE27.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (<a href=\"https:\/\/economy-finance.ec.europa.eu\/publications\/debt-sustainability-monitor-2024_en\">https:\/\/economy-finance.ec.europa.eu\/publications\/debt-sustainability-monitor-2024_en<\/a>), Comisia European\u0103 evalueaz\u0103 sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu \u0219i S2 pe termen lung.<\/p>\n<p>Pe termen scurt, indicatorul S0 m\u0103soar\u0103 probabilitatea apari\u021biei unor tensiuni fiscale sau financiare \u00een decurs de 12 luni, utiliz\u00e2nd un sistem de alert\u0103 timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale \u0219i financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro \u2013 utilizeaz\u0103 indicatori care m\u0103soar\u0103 dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar \u2013 utilizeaz\u0103 indicatori pv starea finan\u021belor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt \u0219i a necesarului brut de finan\u021bare \u0219i S0-Financiar-Competivitate \u2013 utilizeaz\u0103 indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor \u0219i a fluxurilor de capital). S0 reflect\u0103 riscurile legate de accesul la pie\u021bele de finan\u021bare, de volatilitatea financiar\u0103 \u0219i de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizareatunci c\u00e2nd dep\u0103\u0219e\u0219te pragul de 0,43.<\/p>\n<p>Slovacia, Rom\u00e2nia, Grecia, \u0219i Estonia au dep\u0103\u0219it \u00een anul 2024 pragul de sustenabilitate \u00een ceea ce prive\u0219te componenta financiar\u0103 \u0219i de competitivitate. Pe de alt\u0103 parte, Ungaria, Spania, Fran\u021ba, Belgia \u0219i Italia se afl\u0103 dincolo de pragul de sustenabilitate \u00een ceea ce prive\u0219te stress-ul fiscal-bugetar at\u00e2t \u00een anul 2023 c\u00e2t \u0219i \u00een anul 2024. S-a ad\u0103ugat pe list\u0103 anul trecut \u0219i Austria.<\/p>\n<p>Un indicator ce completeaz\u0103 analiza de avertizare timpurie pe termen scurt este acela al necesarului brut de finan\u021bare.<\/p>\n<p>Conform raportului Comisiei Europene, Rom\u00e2nia a avut \u00een anul 2024 un necesar de finan\u021bare brut de 13,3% din PIB (sub pragul de sustenabilitate la nivelul UE, de 16% din PIB). Totu\u0219i, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 reduc\u0103 necesarul brut de finan\u021bare la un nivel mai mic de 9% din PIB pe termen mediu, pentru a reveni pe o cale sustenabil\u0103. \u021a\u0103rile enun\u021bate anterior ca av\u00e2nd un stress fiscal bugetar ridicat pe termen scurt \u2013 Italia, Fran\u021ba, Belgia, Spania, Austria \u0219i Ungaria au avut nevoi ridicate de finan\u021bare brut\u0103, peste pragul sustenabil.<\/p>\n<p>\u00cen cazul Rom\u00e2niei, dep\u0103\u0219irea \u021bintei de deficit bugetar angajate dar \u0219i incertitudinea politic\u0103 cauzat\u0103 de problemele generate de alegerile preziden\u021biale precum \u0219i reducerea perspectivei de rating asociat\u0103 sunt cu to\u021bii factori care au condus la deteriorarea indicatorului S0 privind stress-ul fiscal-bugetar-financiar pe termen scurt.<\/p>\n<p>Pe termen mediu, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 indicatorul S1 privind ajustarea permanent\u0103 a soldului primar structural, exprimat\u0103 ca procent din PIB, necesar\u0103 pentru a readuce datoria guvernamental\u0103 sub pragul de referin\u021b\u0103 de 60% din PIB \u00eentr-un orizont de zece ani. Acest indicator incumb\u0103 proiec\u021biile privind dinamica datoriei, deficitul structural curent \u0219i impactul fiscal al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u021biei. Valori ale S1 peste 2,5% din PIB indic\u0103 riscuri fiscale semnificative, reflect\u00e2nd necesitatea unor m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103 substan\u021biale pentru a evita o traiectorie nesustenabil\u0103 a datoriei pe termen mediu. Ajustarea necesar\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 0 \u0219i 2,5% din PIB \u00eenseamn\u0103 risc mediu iar o valoare negativ\u0103 a S1 este asociat\u0103 unei sustenabilit\u0103\u021bi confortabile.<\/p>\n<p>Pentru anul 2024, un num\u0103r de 11 \u021b\u0103ri UE sunt evaluate cu un risc ridicat pe termen mediu (Italia, Fran\u021ba, Belgia, Spania, Austria, Ungaria, Polonia, Grecia, Finlanda, Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia) \u0219i 9 \u021b\u0103ri au asociat un risc mediu (Letonia, Bulgaria, Danemarca, Cehia, Croa\u021bia, Cipru, Lituania, Slovenia \u0219i Portugalia).<\/p>\n<p>Indicatorul S1 ridicat \u00eenseamn\u0103 nevoia unor m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103, pentru a stabiliza \/ reduce ponderea datoriei guvernamentale pe termen mediu. Totu\u0219i, este greu de validat scenariul \u201dno policy change\u201d, adic\u0103 o realitate \u00een care deciden\u021bii s\u0103 nu ia m\u0103surile adecvate de a aduce datoria guvernamental\u0103 pe o cale sustenabil\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere nevoia \u201d\u00eens\u0103n\u0103to\u0219irii\u201d finan\u021belor publice \u0219i respectarea angajamentelor asumate \u00een Planul Na\u021bional Bugetar Structural.<\/p>\n<p>Pe termen lung, Comisia European\u0103 utilizeaz\u0103 indicatorul S2 estim\u00e2nd ajustarea bugetar\u0103 permanent\u0103 necesar\u0103 pentru a asigura stabilitatea intertemporal\u0103 a finan\u021belor publice, av\u00e2nd \u00een vedere at\u00e2t dezechilibrele fiscale actuale, c\u00e2t \u0219i presiunile viitoare generate de cheltuielile legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei (pensii, \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii). S2 reflect\u0103 riscul ca, \u00een absen\u021ba unor reforme structurale, datoria guvernamental\u0103 s\u0103 urmeze o traiectorie exploziv\u0103 pe termen lung. Pragul de risc ridicat este stabilit la 6% din PIB, iar valori peste acest nivel semnaleaz\u0103 vulnerabilitate fiscal\u0103, determinat\u0103 de angajamentele bugetare viitoare neacoperite. Indicatorul S2 eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba reformelor sustenabile \u00een domeniul politicilor sociale \u0219i al disciplinei fiscale pentru men\u021binerea unei datorii controlabile pe termen lung. O valoare a indicatorului S2 cuprins\u0103 \u00eentre 2% \u0219i 6% din PIB \u00eenseamn\u0103 un risc mediu pe termen lung iar o valoare sub 2% din PIB este asociat\u0103 unui risc sc\u0103zut.<\/p>\n<p>Analiza indic\u0103 4 \u021b\u0103ri cu un risc ridicat pe termen lung (Belgia, Luxemburg, Malta \u0219i Slovacia), \u00een timp ce 14 \u021b\u0103ri au risc mediu pe termen lung (Cehia, Germania, Irlanda, Spania, Lituania, Ungaria, Olanda, Slovenia, Fran\u021ba, Polonia, Rom\u00e2nia, Austria, Finlanda \u0219i Italia).<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u0219i al\u021bi factori de risc pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale \u00een Rom\u00e2nia: ponderea datoriei \u00een valut\u0103 (51%); ponderea ridicat\u0103 a datoriei de\u021binut\u0103 de nereziden\u021bi precum \u0219i pozi\u021bia investi\u021bional\u0103 interna\u021bional\u0103 net\u0103. Printre factorii care ajut\u0103 sustenabilitatea datoriei guvernamentale enumer\u0103m presiunea redus\u0103 generat\u0103 de ponderea mic\u0103 a datoriei pe termen scurt (7,8%), ponderea adecvat\u0103 a datoriei externe \u00een PIB, maturitatea rezonabil\u0103 a datoriei, diversificarea bazei de investitori precum \u0219i existen\u021ba unui buffer \u00een Trezorerie care acoper\u0103 3-4 luni din necesarul brut de finan\u021bare.<\/p>\n<p>Ce trebuie s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sustenabilitatea datoriei? \u00cen primul r\u00e2nd, consolidarea fiscal\u0103 calitativ\u0103, prin reducerea deficitului bugetar la \u021binta de 7% din PIB, angajat\u0103 prin Planul Na\u021bional Bugetar Structural. Prin ra\u021bionalizarea cheltuielilor bugetare, inclusiv prioritizarea eficient\u0103 a investi\u021biilor publice \u0219i cre\u0219terea veniturilor bugetare (printr-o reform\u0103 fiscal\u0103 echitabil\u0103 \u0219i reducerea evaziunii fiscale). \u00cen al doilea r\u00e2nd, prin stimuli concre\u021bi pentru cre\u0219terea poten\u021bialului economic, a produc\u021biei interne, m\u0103sur\u0103 care ar ajuta at\u00e2t la atingerea \u021bintelor de consolidare fiscal-bugetar\u0103 c\u00e2t \u0219i la reducerea deficitului comercial. \u00cen al treilea r\u00e2nd, un management eficient al administr\u0103rii datoriei, \u00een principal prin cre\u0219terea finan\u021b\u0103rii \u00een moned\u0103 na\u021bional\u0103 (inclusiv prin cre\u0219terea \u00eemprumuturilor prin titluri de stat pentru popula\u021bie), men\u021binerea unui buffer adecvat \u00een Trezorerie \u0219i emisiunea de obliga\u021biuni verzi.<\/p>\n<p>Este prioritar ca Rom\u00e2nia s\u0103 reduc\u0103 deficitul bugetar \u00een \u021bintele angajate \u00een Planul Bugetar Structural. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 aib\u0103 puterea de a-\u0219i \u201d\u00eens\u0103n\u0103to\u0219i\u201d singur\u0103 situa\u021bia finan\u021belor publice, solu\u021bia apel\u0103rii la un acord cu FMI fiind una de neluat \u00een calcul. O ajustare brusc\u0103, f\u0103cut\u0103 prin corec\u021bia impus\u0103 de pie\u021be sau prin mijloace monetare trebuie evitat\u0103, fiind una dur\u0103.<\/p>\n<p>Not\u0103:<\/p>\n<p>\u00cen analiza anterioar\u0103\u00a0<a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/exclusiv-mediafax-analiza-sustenabilitatii-fiscal-bugetare-a-romaniei-23542880\">https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/exclusiv-mediafax-analiza-sustenabilitatii-fiscal-bugetare-a-romaniei-23542880<\/a>, am evaluat sustenabilitatea fiscal-bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei prin prisma indicatorilor lega\u021bi de deficitul bugetar. Analiza nu a fost menit\u0103 s\u0103 justifice dep\u0103\u0219irea consistent\u0103 a pragului de sustenabilitate a deficitului bugetar \u2013 care nu este ok dpdv macroeconomic, ci a propus o diagnoz\u0103 realist\u0103 a dezechilibrului. Am defalcat cauzele cre\u0219terii deficitului bugetar \u00een anul 2024 peste pragul de sustenabilitate \u0219i am propus solu\u021bii de consolidare fiscal-bugetar\u0103 inteligent\u0103, o variant\u0103 combinat\u0103 \u00eentre reducerea deficitului bugetar \u0219i cre\u0219terea PIB, a poten\u021bialului economic. \u00cen ultima parte a analizei am ar\u0103tat c\u0103 un lucru bun \u00een 2024 este acela al respect\u0103rii regulilor de sustenabilitate privind rela\u021bia cheltuieli de investi\u021bii &gt; deficitul bugetar primar \u0219i ponderea ridicat\u0103 a cheltuielilor cu investi\u021bii publice \u00een deficit (am pledat pentru investi\u021bii prioritizate, \u00een infrastructur\u0103, educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate etc, cu efecte de multiplicare ridicate).<\/p>\n<p>Pre\u0219edintele Consiliului Fiscal critic\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 pe site-ul institu\u021biei analiza din Mediafax, infirm\u00e2nd aplicarea \u00een cazul actual al Rom\u00e2niei a dou\u0103 dintre regulile de sustenabilitate statuate aproape Kantian \u00een documentele oficiale ale FMI, Comisiei Europene, B\u0103ncii Mondiale, OECD etc, articole \u0219tiin\u021bifice \u0219i Tratate de macroeconomie: 1. Cheltuielile de investi\u021bii publice (prioritizate, cu efecte de multiplicare) s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 deficitul bugetar primar \u0219i 2. O pondere c\u00e2t mai mare din deficitul bugetar s\u0103 fie adresat\u0103 investi\u021biilor publice.<\/p>\n<p>Contest\u0103 faptul c\u0103 aceasta este o evolu\u021bie pozitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 2023 \u0219i mai ales 2024, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 mare parte a cheltuielilor de investi\u021bii vine din fonduri europene, \u00eenregistrate contabil \u0219i la venituri \u0219i la cheltuieli.<\/p>\n<p>Datele oficiale publicate de Ministerul Finan\u021belor Publice \u0219i trimise pentru evaluare Consiliului Fiscal arat\u0103 c\u0103 argumentul invocat este fals. Datele oficiale indic\u0103 o dublare a cheltuielilor de investi\u021bii \u00een anul 2024 (120 miliarde lei) fa\u021b\u0103 de perioada 2020-2021 \u0219i o cre\u0219tere cu 19,4% fa\u021b\u0103 de anul 2023 precum \u0219i o dinamic\u0103 a acestei structuri net favorabil\u0103 investi\u021biilor din fonduri na\u021bionale (de la 38% din total \u00een anul 2023 la 62% din total \u00een anul 2024).<\/p>\n<p>Se face o confuzie v\u0103dit partizan\u0103 \u00eentre \u00eenregistrarea contabil\u0103 a investi\u021biilor din fonduri europene \u0219i nevoia ca deficitul s\u0103 fie orientat c\u0103tre cheltuieli \/ investi\u021bii cu efecte de multiplicare \u0219i nu spre consumul prezent, asigur\u00e2nd astfel sustenabilitatea fiscal-bugetar\u0103 \u0219i cre\u0219terea poten\u021bialului economic pe termen lung. Se omite impactul investi\u021biilor prioritizate, cu efecte de multiplicare asupra poten\u021bialului economic, m\u0103rind astfel baza la care se raporteaz\u0103 deficitul bugetar, datoria guvernamental\u0103 \u0219i al\u021bi indicatori de sustenabilitate fiscal-bugetar\u0103. Per a contrario, se poate \u00een\u021belege c\u0103 era mai bine ca o pondere c\u00e2t mai redus\u0103 din deficit s\u0103 fie reprezentat\u0103 de investi\u021bii publice prioritizate \u0219i s\u0103 se atrag\u0103 c\u00e2t mai pu\u021bine fonduri europene pentru investi\u021bii. Precum Sisif care, odat\u0103 ajuns \u00een v\u00e2rful muntelui, refuz\u0103 s\u0103 accepte c\u0103 piatra ar trebui \u00eempins\u0103 din nou \u2014 dar de data asta cu o logic\u0103.<\/p>\n<p>Am subliniat \u00een Analiza privind sustenabilitatea fiscal-bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei c\u0103 deficitul bugetar este ridicat \u0219i se afl\u0103 dincolo de pragul de sustenabilitate. Printre solu\u021biile propuse de mine nu se reg\u0103se\u0219te t\u0103ierea investi\u021biilor cu efecte de multiplicare \u00een infrastructur\u0103, educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate capital uman etc, strict necesare pentru modernizarea Rom\u00e2niei dar \u0219i pentru o consolidare fiscal-bugetar\u0103 calitativ\u0103. Adic\u0103 o combina\u021bie \u00eentre reducerea deficitului (prin ra\u021bionalizarea cheltuielilor bugetare \u0219i cre\u0219terea veniturilor bugetare) \u0219i m\u0103rirea poten\u021bialului economic.<\/p>\n<p>Este vorba despre algebra elementar\u0103. Ajustarea se judec\u0103 prin intermediul unor indicatori cu Num\u0103r\u0103tor \u0219i Numitor, consolidarea se face ac\u021bion\u00e2nd \u00een sensul unei combina\u021bii reducere Num\u0103r\u0103tor \u2013 cre\u0219tere Numitor, altfel revenim la \u201dcercul vicios al mor\u021bii\u201d cauzat de austeritatea din 2010-2011. Nu po\u021bi ac\u021biona ca \u0219i cum ai \u00eencerca s\u0103 vindeci o boal\u0103 a masei musculare t\u0103ind din consumul de proteine \u2013 te vei sim\u021bi mai \u201eu\u015for\u201d pe termen scurt, dar mai slab pe termen lung!<\/p>\n<p>Este derutant s\u0103 vezi \u00een opinia exprimat\u0103 de Pre\u0219edintele Consiliului Fiscal un r\u0103zboi logic contra propriei argumenta\u021bii. \u00cen Raportul Rom\u00e2nia \u2013 Zona Euro Monitor nr. 16, din august 2024, coordonat de Pre\u0219edintele Consiliului Fiscal, se remarc\u0103 deteriorarea pozi\u021biei fiscale: deficitul bugetar a crescut semnificativ \u00een 2023\u20132024 f\u0103r\u0103 o reflectare integral\u0103 \u00een dinamica investi\u021biilor publice\u200b. Cu alte cuvinte, datoria public\u0103 a crescut, \u00eens\u0103 cheltuielile de investi\u021bii (din surse proprii) nu au crescut propor\u021bional, ceea ce contravine principiului dorit ca deficitul s\u0103 fie folosit pentru dezvoltare. Pasajul eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 \u00eendatorarea guvernamental\u0103 a dep\u0103\u0219it 50% din PIB \u00een 2024 pe fondul deficitului mare, semnal\u00e2nd sustenabilitatea fiscal\u0103 precar\u0103 \u00een absen\u021ba unor investi\u021bii publice pe m\u0103sur\u0103\u200b. Deci regulile de sustenabilitate sunt bune doar de folosit doar \u00een analizele proprii.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, regulile de sustenabilitate fiscal-bugetar\u0103 sunt prezente \u00een numeroase documente oficiale \u0219i articole \u0219tiin\u021bifice. De exemplu, \u00een studiul \u201cBeyond Debt: Net Worth Fiscal Anchors\u201d, WP\/24\/137, Fondul Monetar Interna\u021bional (iulie 2024), sec\u021biunea 4.2, autorii descriu explicit \u201eregula de aur\u201d a finan\u021belor publice \u0219i limit\u0103rile utiliz\u0103rii acesteia \u00een practic\u0103: guvernul poate \u00eemprumuta doar pentru a finan\u021ba investi\u021bii publice, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o \u021bint\u0103 de deficit opera\u021bional zero (cheltuielile curente s\u0103 fie acoperite integral din venituri)\u200b. C\u00e2t despre limit\u0103ri, am scris explicit \u00een analiza publicat\u0103 \u00een Mediafax condi\u021bii consonante cu ale autorilor cita\u021bi \u2013 un prag de sutenabilitate al \u00eemprumuturilor, fie ele \u0219i pentru investi\u021bii; prioritizarea investi\u021biilor printr-o analiz\u0103 cost-beneficiu riguroas\u0103 \u0219i un accent mai mare pe investi\u021biile \u00een s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie \u0219i cercetare dezvoltare. \u00cen IMF Fiscal Monitor (octombrie 2021) \u201eStrengthening the Credibility of Public Finances\u201d, oficialii FMI subliniaz\u0103 un principiu esen\u021bial: \u201eConsolidarea deficitului depinde consistent de modul \u00een care sunt utiliza\u021bi banii din deficit. Investi\u021biile publice sunt deosebit de valoroase dac\u0103 sunt bine alese \u0219i eficiente\u201d, adic\u0103 exact ceea ce am scris \u00een analiz\u0103. Cu alte cuvinte, FMI recomand\u0103 ca, dac\u0103 tot se men\u021bin deficite, acestea s\u0103 fie orientate c\u0103tre investi\u021bii productive care sus\u021bin cre\u0219terea pe termen lung, \u00een linie cu regula de a nu risipi deficitul pe cheltuieli curente ineficiente.<\/p>\n<p>Recomandarea Consiliului UE din 21 octombrie 2024 privind politicile economice\/bugetare ale Rom\u00e2niei \u2013 document oficial al Comisiei Europene, emis\u0103 \u00een contextul deficitului excesiv al Rom\u00e2niei &#8211; Consiliul a stipulat clar necesitatea ajust\u0103rii deficitului cu protejarea investi\u021biilor publice finan\u021bate na\u021bional \u2013 \u0219i asigurarea absorb\u021biei eficiente a fondurilor europene (RRF \u0219i alte fonduri). Practic, UE recomand\u0103 ca reducerea deficitului s\u0103 nu se realizeze prin t\u0103ierea investi\u021biilor de dezvoltare prioritare. Aceast\u0103 clauz\u0103 echivaleaz\u0103 cu aplicarea unei reguli de aur soft: investi\u021biile (mai ales cele \u00een tranzi\u021bia verde \u0219i digital\u0103, men\u021bionate \u00een text) trebuie men\u021binute chiar \u0219i c\u00e2nd se comprim\u0103 cheltuielile. OECD Economic Survey: Romania 2022 \u2013 (autori Caroline Klein &amp; Yosuke Jin, ian. 2022) subliniaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are deficite mari care necesit\u0103 politici prudente, \u00eens\u0103 \u201emarja de reducere a cheltuielilor este limitat\u0103\u201d \u00eentruc\u00e2t serviciile publice esen\u021biale precum educa\u021bia \u0219i s\u0103n\u0103tatea sunt deja subfinan\u021bate, iar tranzi\u021bia verde impune investi\u021bii considerabile. Recomand\u0103 Rom\u00e2niei cre\u0219terea veniturilor fiscale (prin l\u0103rgirea bazei de impozitare) \u00een loc s\u0103 se taie cheltuieli de importan\u021b\u0103 strategic\u0103, pled\u00e2nd indirect pentru prioritizarea investi\u021biilor \u00een infrastructur\u0103, educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate la alocarea deficitului, coerent cu regula de sustenabilitate. Raportul B\u0103ncii Mondiale \u2013 Romania Systematic Country Diagnostic Update 2023 analizeaz\u0103 \u0219i managementul investi\u021biilor publice, observ\u00e2nd c\u0103 \u00een trecut principala modalitate de ajustare a deficitului bugetar a fost t\u0103ierea investi\u021biilor publice, ceea ce a dus la volatilitate \u0219i subminarea impactului acestor investi\u021bii. Documentul indic\u0103 faptul c\u0103 investi\u021biile publice au fost sacrificate pentru a atinge \u021binte de deficit, contribuind la proiecte abandonate \u0219i eficien\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 (un contra-exemplu fa\u021b\u0103 de regula de sustenabilitate). Recomand\u0103rile BM sunt de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cadrul de prioritizare \u0219i execu\u021bie a investi\u021biilor, suger\u00e2nd necesitatea unor reguli care s\u0103 fereasc\u0103 investi\u021biile productive de reduceri bru\u0219te\u200b. \u00cen articolul \u201cA Golden Rule for Social Investments: How to Do It\u201d, de C. Alcidi, F. Corti, D. Gros (Intereconomics, vol. 57, 2022) se discut\u0103 diferitele propuneri de revizuire a regulilor fiscale ale UE prin introducerea unei \u201ereguli de aur\u201d. \u201eArgumentul comun al tuturor propunerilor de reguli de aur este acela c\u0103 guvernului ar trebui s\u0103 i se permit\u0103 s\u0103 se \u00eendatoreze dac\u0103 banii creeaz\u0103 capital nou, valoros pentru genera\u021biile viitoare\u201d\u200b. Sunt prezentate variante ale regulii: de exemplu, unele propun excluderea din calculul deficitului a investi\u021biilor publice cu impact favorabil asupra cre\u0219terii pe termen lung, iar altele extind conceptul \u0219i la \u201einvesti\u021bii sociale\u201d (cheltuieli cu educa\u021bia, s\u0103n\u0103tatea) care, de\u0219i contabil sunt cheltuieli curente, au beneficii viitoare similare. Articolul eviden\u021biaz\u0103 astfel c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 forma clasic\u0103, exist\u0103 \u0219i versiuni care includ investi\u021biile \u00een capital uman sau proiecte verzi ca fiind eligibile pentru finan\u021bare prin deficit.<\/p>\n<p>Consider c\u0103 respectarea regulilor de sustenabilitate fiscal-bugetar\u0103 nu trebuie s\u0103 fie o op\u021biune \u00een func\u021bie de anumite perioade. O pondere mai mare a investi\u021biilor bine prioritizate \u0219i cu efecte de multiplicare ridicate (pe baza unei analize cost-beneficiu riguroase efectuate \u00een cadrul Direc\u021biei de Programare a Investi\u021biilor Publice din Ministerul Finan\u021belor) este un act de responsabilitate intergenera\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>Rod al bunei cooper\u0103ri \u0219i dialogului permanent dintre Pre\u0219edintele Consiliului Fiscal \u0219i Ministrul Finan\u021belor din acea perioad\u0103, Dl Marcel Bolo\u0219, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 exist\u0103 analize ale Consiliului Fiscal pe baza datelor Ministerului Finan\u021belor privind prioritizarea investi\u021biilor publice, eficien\u021ba acestora precum \u0219i estimarea efectelor de multiplicare ale acestor investi\u021bii. Aceste studii ar constitui cele mai pertinente recomand\u0103ri \u00een vederea fundament\u0103rii unui plan optim de consolidare fiscal-bugetar\u0103.<\/p>\n<p>Consider c\u0103 nu putem rescrie regulile validate consensual \u00een \u0219tiin\u021ba economic\u0103, chiar dac\u0103 tenta\u021bia impinge spre discre\u021bionarism.<\/p>\n<p>\u0218i da, o repet, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 implementeze rapid o reducere a deficitului bugetar sub pragul de sustenabilitate.<\/p>\n<\/section>\n<p> Source URL: https:\/\/www.stiripesurse.ro\/datoria-externa-a-romaniei-a-luat-o-complet-razna-guvernul-nu-poate-controla-principalele-cauze_3665824.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei guvernamentale reprezint\u0103 pilonul principal \u00een guvernan\u021b\u0103 economic\u0103 european\u0103, bazat\u0103 pe noile reguli fiscal-bugetare, se arat\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. \u00cenlocuind axul centrat &#8211; p\u00e2n\u0103 anul trecut &#8211; pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscal\u0103 \u00een 4 p\u00e2n\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":557839,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[9],"class_list":["post-557838","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-stiripesurse-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/557838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=557838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/557838\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/557839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=557838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=557838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=557838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}