{"id":555567,"date":"2025-04-27T14:08:39","date_gmt":"2025-04-27T11:08:39","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=555567"},"modified":"2025-04-27T14:08:39","modified_gmt":"2025-04-27T11:08:39","slug":"cinci-tari-europene-sunt-pregatite-sa-renunte-la-interdictia-privind-minele-tereste-organizatiile-pentru-drepturile-omului-este-ca-o-lovitura-in-fata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=555567","title":{"rendered":"Cinci \u021b\u0103ri europene sunt preg\u0103tite s\u0103 renun\u021be la interdic\u021bia privind minele tereste \/ Organiza\u021biile pentru drepturile omului: \u201eEste ca o lovitur\u0103\u00a0\u00een\u00a0fa\u021b\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p class data-start=\"59\" data-end=\"377\">Organiza\u021biile pentru drepturile omului \u0219i-au exprimat \u00eengrijorarea \u0219i au avertizat asupra unui \u201eteren alunecos\u201d \u00een privin\u021ba reaccept\u0103rii uneia dintre cele mai periculoase arme din lume, dup\u0103 ce cinci \u021b\u0103ri europene au anun\u021bat c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 din tratatul interna\u021bional care interzice minele antipersonal, noteaz\u0103 The Guardian.<\/p>\n<p class data-start=\"379\" data-end=\"798\">\u00cen anun\u021burile f\u0103cute la \u00eenceputul acestui an, Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia \u0219i Lituania au invocat amenin\u021barea militar\u0103 tot mai mare din partea Rusiei. La mijlocul lunii aprilie, parlamentul Letoniei a devenit primul care a sus\u021binut oficial ideea, dup\u0103 ce legislatorii au votat pentru retragerea din Tratatul de Interzicere a Minelor din 1997, care interzice folosirea, produc\u021bia \u0219i stocarea minelor antipersonal.<\/p>\n<p class data-start=\"800\" data-end=\"927\">Militan\u021bii au descris aceste decizii \u2014 primele retrageri dintre cele peste 165 de state semnatare \u2014 drept un pas \u00eenapoi \u0219ocant.<\/p>\n<p class data-start=\"929\" data-end=\"1356\">\u201eEste ca o lovitur\u0103 \u00een fa\u021b\u0103\u201d, a declarat Zoran Je\u0161i\u0107, care \u0219i-a pierdut piciorul drept \u00eentr-o explozie de min\u0103 \u00een Bosnia \u0219i care conduce acum UDAS, o organiza\u021bie bosniac\u0103 ce sprijin\u0103 supravie\u021buitorii minelor. \u201eMinele fac lucruri oribile oamenilor nevinova\u021bi. Ele apar\u021bin unui grup restr\u00e2ns de arme, al\u0103turi de armele chimice \u0219i biologice, care sunt at\u00e2t de abominabile \u00eenc\u00e2t nu trebuie niciodat\u0103 folosite din nou.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"1358\" data-end=\"1736\">Je\u0161i\u0107 avea 21 de ani \u0219i era soldat \u00een armata bosniac\u0103 atunci c\u00e2nd a c\u0103lcat pe o min\u0103 \u00eentr-o p\u0103dure, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd marcat pe via\u021b\u0103 de traume \u0219i dizabilitate. \u201eAm aflat mai t\u00e2rziu c\u0103 era mina noastr\u0103\u201d, a spus el. \u201eIdeea este c\u0103 atunci c\u00e2nd pui o min\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu \u0219tii niciodat\u0103 ce se va \u00eent\u00e2mpla. Va a\u0219tepta solda\u021bii t\u0103i, civilii sau inamicii? De obicei, \u00ee\u021bi r\u0103ne\u0219te propriul popor.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"1738\" data-end=\"1988\">Perspectiva lui este sus\u021binut\u0103 de statistici. \u00cen fiecare an, \u00eentre 70% \u0219i 85% dintre cei uci\u0219i sau r\u0103ni\u021bi de mine \u00een lume sunt civili. Aproape jum\u0103tate dintre ace\u0219ti victime sunt copii, ceea ce subliniaz\u0103 caracterul nediscriminatoriu al acestor arme.<\/p>\n<p class data-start=\"1990\" data-end=\"2347\">Militan\u021bii presupuneau de mult c\u0103 este pu\u021bin probabil ca statele s\u0103-\u0219i revoce angajamentele \u00eempotriva minelor, a spus Alma Taslid\u017ean de la Humanity &amp; Inclusion, o organiza\u021bie care sprijin\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi din \u00eentreaga lume. \u201eChiar am crezut c\u0103 acest tip de mi\u0219care nu se va \u00eent\u00e2mpla niciodat\u0103 \u00een privin\u021ba minelor, pentru c\u0103 cine \u0219i-ar dori mine?\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"2349\" data-end=\"2475\">\u00cen schimb, organiza\u021bia sa \u0219i multe altele au fost nevoite s\u0103 reia avertismentele privind pericolul cople\u0219itor al acestor arme.<\/p>\n<p class data-start=\"2477\" data-end=\"2767\">\u201eEste un punct de cotitur\u0103 pentru noi\u201d, a spus Taslid\u017ean. \u201eNu este vorba doar despre minele antipersonale. Este despre normele scrise pentru situa\u021bii de r\u0103zboi \u2014 ne temem c\u0103 va crea un val de sl\u0103bire a dreptului umanitar interna\u021bional, care are ca obliga\u021bie principal\u0103 protejarea civililor.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"2769\" data-end=\"2969\">Primul indiciu public al retragerilor a venit \u00een martie, c\u00e2nd mini\u0219trii ap\u0103r\u0103rii din Estonia, Letonia, Lituania \u0219i Polonia au publicat o declara\u021bie comun\u0103 exprim\u00e2ndu-\u0219i interesul de a p\u0103r\u0103si tratatul.<\/p>\n<p class data-start=\"2971\" data-end=\"3260\">\u201eAmenin\u021b\u0103rile militare la adresa statelor membre NATO de la grani\u021bele cu Rusia \u0219i Belarus au crescut semnificativ\u201d, se men\u021biona \u00een declara\u021bie. \u201ePrin aceast\u0103 decizie, transmitem un mesaj clar: \u021b\u0103rile noastre sunt preg\u0103tite \u0219i pot folosi orice m\u0103sur\u0103 necesar\u0103 pentru a-\u0219i ap\u0103ra securitatea.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"3262\" data-end=\"3456\">Rusia, care nu este semnatar\u0103 a tratatului din 1997, a folosit pe scar\u0103 larg\u0103 minele de la invadarea Ucrainei, contribuind la transformarea acesteia \u00een cea mai minat\u0103 \u021bar\u0103 din lume.<\/p>\n<p class data-start=\"3458\" data-end=\"3766\">La scurt timp dup\u0103 aceea, \u0219i Finlanda \u2014 care are o frontier\u0103 comun\u0103 cu Rusia de peste 1.300 km \u2014 s-a al\u0103turat listei \u021b\u0103rilor care amenin\u021b\u0103 cu retragerea. Premierul finlandez, Petteri Orpo, a declarat c\u0103 astfel \u021bara va avea \u201eposibilitatea de a se preg\u0103ti mai bine pentru schimb\u0103rile din mediul de securitate.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"3768\" data-end=\"4224\">Taslid\u017ean a subliniat c\u0103 exist\u0103 un consens privind realitatea amenin\u021b\u0103rii cu care se confrunt\u0103 aceste cinci \u021b\u0103ri NATO. \u201eSitua\u021bia de securitate este real\u0103, este o problem\u0103\u201d, a spus ea. \u201eDar alegerea celei mai nediscriminatorii arme pentru a spune c\u0103-\u021bi vei ap\u0103ra \u021bara este gre\u0219it\u0103. Securitatea nu poate fi construit\u0103 pe o arm\u0103 care ucide f\u0103r\u0103 discriminare, care r\u0103m\u00e2ne \u00een p\u0103m\u00e2nt mult timp dup\u0103 ce conflictul s-a \u00eencheiat \u0219i care r\u0103ne\u0219te \u00een special civilii.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"4226\" data-end=\"4525\">Unele dintre aceste state ar putea fi influen\u021bate de informa\u021biile false privind a\u0219a-numitele \u201emine inteligente\u201d care ar reduce riscurile pentru civili, a ad\u0103ugat ea. \u201eEste o informa\u021bie bizar\u0103. Nu exist\u0103 o min\u0103 inteligent\u0103 care s\u0103 poat\u0103 g\u00e2ndi singur\u0103 \u0219i s\u0103 spun\u0103 \u00abOh, sunt civili, nu explod\u0103m acum.\u00bb\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"4527\" data-end=\"4768\">Chiar dac\u0103 unele mine au mecanisme de autodistrugere dup\u0103 o perioad\u0103 de timp, militan\u021bii au atras aten\u021bia c\u0103 ele nu pot distinge \u00eentre civili \u0219i solda\u021bi \u0219i c\u0103 rata de e\u0219ec a autodistrugerii poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 10%, l\u0103s\u00e2nd multe mine active.<\/p>\n<p class data-start=\"4770\" data-end=\"4961\">Comitetul Interna\u021bional al Crucii Ro\u0219ii consider\u0103 aceste revers\u0103ri sunt \u201eextrem de alarmante\u201d, a spus Maya Brehm, consilier juridic al unit\u0103\u021bii de armament \u0219i conduit\u0103 \u00een conflicte a organiza\u021biei.<\/p>\n<p class data-start=\"4963\" data-end=\"5222\">\u201eDin perspectiva noastr\u0103 \u2014 \u0219i este una \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de autorit\u0103\u021bile militare \u2014 oric\u00e2t de limitat\u0103 ar fi valoarea militar\u0103 a minelor \u00een conflictele de azi, aceasta este dep\u0103\u0219it\u0103 de consecin\u021bele umanitare \u00eengrozitoare \u0219i de durat\u0103\u201d, a spus Brehm.<\/p>\n<p class data-start=\"5224\" data-end=\"5520\">Revers\u0103rile vin \u00eentr-un moment critic. Conflictele din Siria, Myanmar \u0219i Ucraina au dus la o cre\u0219tere a num\u0103rului de victime provocate de mine, \u00een timp ce reducerile de fonduri preconizate de administra\u021bia pre\u0219edintelui american Donald Trump pun \u00een pericol programele de deminare la nivel global.<\/p>\n<p class data-start=\"5522\" data-end=\"5878\">Brehm a avertizat c\u0103 aceste retrageri ar putea crea un precedent periculos, suger\u00e2nd c\u0103 statele pot adopta reguli \u00een timp de pace \u0219i s\u0103 le abandoneze \u00een timp de r\u0103zboi. \u201eAceste tratate sunt pentru protec\u021bia oamenilor, sunt tratate umanitare. Ele trebuie respectate \u00een cele mai \u00eentunecate momente, c\u00e2nd civilii depind de protec\u021bia lor pentru a supravie\u021bui.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"5880\" data-end=\"6062\">Aceea\u0219i \u00eengrijorare a fost exprimat\u0103 \u0219i de ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, care a explicat de ce \u021bara sa \u2014 de asemenea vecin\u0103 cu Rusia \u2014 a ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een tratat.<\/p>\n<p class data-start=\"6064\" data-end=\"6341\">\u201eAceast\u0103 decizie [a Finlandei] este ceva ce regret\u0103m\u201d, a declarat el pentru Reuters. \u201eDac\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne sl\u0103bim angajamentele, va deveni mai u\u0219or pentru fac\u021biunile aflate \u00een r\u0103zboi din \u00eentreaga lume s\u0103 foloseasc\u0103 din nou aceste arme, pentru c\u0103 se reduce stigmatul asociat lor.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"6343\" data-end=\"6546\">\u00cen Bosnia \u0219i Her\u021begovina, unde conflictul din anii \u201990 a l\u0103sat \u00een urm\u0103 aproximativ 3 milioane de mine neexplodate \u2014 adic\u0103 circa 152 de mine pe mila p\u0103trat\u0103 \u2014 minele r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 o amenin\u021bare, a spus Je\u0161i\u0107.<\/p>\n<p class data-start=\"6548\" data-end=\"6687\">\u201eSuntem departe de a avea un teritoriu liber de mine\u201d, a ad\u0103ugat el. \u201eNu este ceva ce pui \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i apoi sco\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului.\u201d<\/p>\n<p class data-start=\"6689\" data-end=\"6812\">Astfel, la trei decenii dup\u0103 \u00eencetarea ostilit\u0103\u021bilor, minele r\u0103mase continu\u0103 s\u0103 provoace victime \u0219i s\u0103 perpetueze violen\u021ba.<\/p>\n<p class data-start=\"6814\" data-end=\"7100\">Je\u0161i\u0107 a descris aceast\u0103 situa\u021bie drept un avertisment pentru orice \u021bar\u0103 care se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 recurg\u0103 din nou la aceste arme: \u201eVor fi necesare probabil zeci de decenii pentru a cur\u0103\u021ba terenul de mine. \u0218i \u00eentre timp, cine \u0219tie c\u00e2\u021bi civili vor fi uci\u0219i sau r\u0103ni\u021bi de aceast\u0103 arm\u0103 teribil\u0103.\u201d<\/p>\n<div id=\"vi-wrap\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/cinci-tari-europene-sunt-pregatite-sa-renunte-la-interdictia-privind-minele-tereste-organizatiile-pentru-drepturile-omului-este-ca-o-lovitura-in-fata.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Organiza\u021biile pentru drepturile omului \u0219i-au exprimat \u00eengrijorarea \u0219i au avertizat asupra unui \u201eteren alunecos\u201d \u00een privin\u021ba reaccept\u0103rii uneia dintre cele mai periculoase arme din lume, dup\u0103 ce cinci \u021b\u0103ri europene au anun\u021bat c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 din tratatul interna\u021bional care interzice minele antipersonal, noteaz\u0103 The Guardian. \u00cen anun\u021burile f\u0103cute la \u00eenceputul acestui an, Finlanda, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":555568,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-555567","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/555567","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=555567"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/555567\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/555568"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=555567"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=555567"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=555567"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}