{"id":552828,"date":"2025-04-22T05:18:57","date_gmt":"2025-04-22T02:18:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=552828"},"modified":"2025-04-22T05:18:57","modified_gmt":"2025-04-22T02:18:57","slug":"cum-ar-putea-rusia-sa-mai-controleze-europa-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=552828","title":{"rendered":"Cum ar putea Rusia s\u0103 mai controleze Europa de Est?"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>\u00cen 2014, dup\u0103 ce a anexat Crimeea \u0219i teritorii ale provinciilor Luhansk \u0219i Done\u021bk, Rusia ocupa 7% din teritoriul Ucrainei. \u00cen prim\u0103vara anului 2025, \u00een jur de 20% din Ucraina este ocupat\u0103 de trupele Moscovei. \u00centre provinciile revendicate de pre\u0219edintele Vladimir Putin (Luhansk, Done\u021bk, Herson \u0219i Zaporojie), niciuna nu este \u00een \u00eentregime sub controlul Rusiei, la mai bine de trei ani de la declan\u0219area r\u0103zboiului. \u00cen plus, trupele ucrainene sunt prezente din vara anului 2024 \u00een provincia rus\u0103 Kursk iar, recent, au \u00eenceput s\u0103 ocupe o alta, Belgorod.<\/p>\n<p>Nu pu\u021bine sunt declara\u021biile \u0219i ipotezele de lucru referitoare la o retragere militar\u0103 a SUA din Europa \u0219i la o \u201e\u00een\u021belegere\u201d ruso-american\u0103 referitoare la cedarea c\u0103tre Kremlin a Europei de Est. Pe fondul unei deschideri a Administra\u021biei Donald Trump pentru discu\u021bii \u0219i negocieri cu pre\u0219edintele Vladimir Putin, \u00een vederea ob\u021binerii unei \u201ep\u0103ci\u201d, au ap\u0103rut temeri c\u0103 SUA ar putea ceda autoritatea pe care o de\u021bine \u00een Europa de Est \u0219i ar \u00eenceta sprijinul militar temeinic pentru Ucraina. Aceasta ar privi instituirea de \u201esfere de influen\u021b\u0103\u201d \u00een Europa \u0219i o extindere teritorial\u0103 a Rusiei pe litoralul M\u0103rii Negre, care s\u0103 includ\u0103 Odesa \u0219i Gurile Dun\u0103rii. Adic\u0103 exact la frontiera cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Rusia vrea. Dar poate?<\/p>\n<figure id=\"attachment_854293\" aria-describedby=\"caption-attachment-854293\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/cdn.g4media.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/florin-anghel.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-854293\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/florin-anghel-300x300-1.jpg\" alt=\"florin anghel\" width=\"300\" height=\"300\" title=\"florin-anghel-300x300-1\"><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-854293\" class=\"wp-caption-text\"><em><strong>Florin Anghel<\/strong> este profesor universitar la Facultatea de Istorie \u0219i \u0218tiin\u021be Politice (Universitatea \u201dOvidius\u201d, Constan\u021ba), specializat \u00een istoria Europei Centrale \u0219i istoria rela\u021biilor interna\u021bionale \u00een secolele XX-XXI. \u0218i-a sus\u021binut doctoratul \u00een anul 2002, \u00een rela\u021biile rom\u00e2no-polone. A luat Premierul Academiei \u00een anul 2005, cu volumul Construirea sistemului \u201ecordon sanitaire\u201d. Rela\u021bii rom\u00e2no-polone, 1919-1926 (2003) (<\/em>sursa foto: Arhiv\u0103 personal\u0103)<\/figcaption><\/figure>\n<p><strong>Cum a putut Rusia s\u0103 controleze Europa de Est?<\/strong><\/p>\n<p>Percep\u021bia majorit\u0103\u021bii locuitorilor din Europa de Est despre securitatea lor na\u021bional\u0103 \u0219i despre rela\u021biile cu Rusia este modelat\u0103 de trei evenimente majore ale secolului trecut: Protocolul adi\u021bional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 1939, \u00een\u021belegerea din 9 octombrie 1944 dintre Churchill \u0219i Stalin referitoare la \u00eemp\u0103r\u021birea provizorie a sferelor de influen\u021b\u0103 \u00een Europa \u0219i pr\u0103bu\u0219irea regimurilor comuniste, implicit retragerea trupelor sovietice, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1980- \u00eenceputul anilor 1990.<\/p>\n<p>Toate au leg\u0103tur\u0103 cu agresiunea militar\u0103 rus\u0103.<\/p>\n<p>Unele state, precum Polonia, au fost desfiin\u021bate de Rusia (sau URSS), \u00een alian\u021b\u0103 cu alte puteri, de patru ori \u00een 150 de ani. Altele, precum Lituania, Letonia, Estonia \u0219i Finlanda, tinere republici independente \u00een 1917-1918, au fost atacate de Stalin \u00een 1939-1940 \u0219i anexate sau \u021binute sub strict\u0103 supraveghere a politicilor interne, cum a fost Finlanda dup\u0103 1945. Teritoriile rom\u00e2ne\u0219ti au cunoscut nu mai pu\u021bin de 12 interven\u021bii militare ruse\u0219ti, \u00eencep\u00e2nd cu 1735. Ultima ocupa\u021bie, sovietic\u0103, a durat 14 ani, din vara anului 1944 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1958. Ungaria, \u00een 1956, \u0219i Cehoslovacia, \u00een 1968, au fost invadate de Armata Ro\u0219ie de\u0219i erau regimuri comuniste totalitare, f\u0103r\u0103 preten\u021bii de a ie\u0219i de sub tutela Kremlinului. Apoi, \u00een anii 1990-2000, pe teritoriile Republicii Moldova \u0219i Georgiei au ap\u0103rut mai multe\u201erepublici\u201d, finan\u021bate, sprijinite \u0219i recunoscute doar de Kremlin.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 memorie istoric\u0103 nu poate fi \u0219tears\u0103 \u00een niciuna dintre capitalele Europei de Est.<\/p>\n<p>\u00cen perioada dintre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale (1918-1939), statele Europei de Est au beneficiat de o perioad\u0103 insuficient\u0103 pentru a-\u0219i consolida identit\u0103\u021bile, institu\u021biile \u0219i armatele. Cele mai multe dintre ele abia se desprinseser\u0103 din imperiile moarte la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial. Altele, precum Rom\u00e2nia, s-au luptat cu sl\u0103biciuni institu\u021bionale \u0219i cu amenin\u021b\u0103ri la adresa unei democra\u021bii instabile.<\/p>\n<p>Politicile interne ale statelor Europei de Est s-au construit pe ideea ap\u0103r\u0103rii \u00een fa\u021ba pericolelor externe dar, \u00een fond, ele erau reac\u021bii de fric\u0103, fie fa\u021b\u0103 de Germania nazist\u0103, fie fa\u021b\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n<p>Ideologii antisemite, na\u021bionaliste sau de-a dreptul rasiste au fost construite \u0219i promovate \u00een argumentarea independen\u021bei \u0219i a statalit\u0103\u021bii. Economiile est-europene, de\u0219i mai atr\u0103g\u0103toare dec\u00e2t cea sovietic\u0103, erau departe de a fi\u00a0 modele de dezvoltare armonioas\u0103, erau pu\u021bin modernizate \u0219i f\u0103r\u0103 racorduri importante la pie\u021bele mondiale.<\/p>\n<p>\u00centre statele Europei de Est, dup\u0103 1918, au existat nenum\u0103rate rivalit\u0103\u021bi, competi\u021bii pentru influen\u021b\u0103 \u0219i chiar conflicte militare. Politicile regionale aveau la baz\u0103 proiectul r\u0103zboiului, fie local, fie general, continental. Un consens \u00eentre aceste state insignifiante \u00een sistemul de rela\u021bii interna\u021bionale a fost imposibil de ob\u021binut iar de aceste ne\u00een\u021belegeri au profitat din plin fie Germania lui Hitler, fie Uniunea Sovietic\u0103 a lui Stalin. Lipsite de alian\u021be strategice eficiente \u0219i de modele institu\u021bionale atr\u0103g\u0103toare, statele Europei de Est s-au pr\u0103bu\u0219it dup\u0103 dou\u0103 decenii de la Primul R\u0103zboi Mondial \u00een dictaturi sau au devenit \u00een anexe ale Berlinului sau Moscovei.<\/p>\n<p>Uniunea Sovietic\u0103 a lui Lenin \u0219i Stalin, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1940, a fascinat o parte a societ\u0103\u021bilor est-europene prin propunerile ideologice mincinoase r\u0103sp\u00e2ndite prin pres\u0103 sau de elite intelectuale \u0219i politice. Egalitatea social\u0103 promovat\u0103 de la Kremlin, \u00eent\u0103rirea autorit\u0103\u021bii statului, institu\u021bii puternice, chiar dac\u0103 totalitare, legi aplicate f\u0103r\u0103 excep\u021bii, lideri care luau decizii rapide erau modele care au captivat o parte a deciden\u021bilor Europei de Est, \u00een special \u00een anii 1930. Fascina\u021bia pentru nazism, comunism sau fascism a cuprins toate aceste state \u0219i, toate, au sf\u00e2r\u0219it prin a-\u0219i pierde fie statalitatea, fie libertatea.<\/p>\n<p><strong>Frica de Kremlin a stat la baza tuturor politicilor interne \u0219i externe ale \u021b\u0103rilor din Europa de Est \u00een 1939-1940<\/strong>.<\/p>\n<p>Atacat\u0103 de nazi\u0219ti \u0219i sovietici, Polonia a cedat \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de r\u0103zboi, \u00een septembrie 1939. Hitler \u0219i Stalin \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u021bara \u0219i au semnat un tratat de frontier\u0103 care a a oficializat dispari\u021bia statului polonez. Moscova a ocupat statele baltice \u00een c\u00e2teva ore, \u00een iunie 1940, \u00eenainte de a le anexa. La r\u00e2ndul ei, Rom\u00e2nia a cedat Basarabia, Bucovina de Nord \u0219i \u021binutul Her\u021ba \u00een urma unui ultimatum, \u00een iunie 1940, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 rezisten\u021b\u0103 militar\u0103 \u00een fa\u021ba armatei lui Stalin. Uniunea Sovietic\u0103 a profitat de starea de sl\u0103biciune a clasei politice \u0219i de frica institu\u021bional\u0103 fa\u021b\u0103 de comunism.<\/p>\n<p>C\u00e2nd s-a f\u0103cut \u201e\u00eemp\u0103r\u021birea\u201d Europei de Est, \u00een 1944-1945, a fost foarte facil pentru Moscova s\u0103 ob\u021bin\u0103 aproape \u00eentreaga regiune. \u00cenc\u0103 din 1939-1940 \u00een aceast\u0103 jum\u0103tate de continent fie nu mai existau state (Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Lituania, Letonia, Estonia), fie ele deveniser\u0103 sateli\u021bi f\u0103r\u0103 preten\u021bii ai lui Hitler (Rom\u00e2nia, Ungaria, Bulgaria). Cele mai multe cunoscuser\u0103 distrugeri f\u0103r\u0103 precedent, cum ar fi Polonia sau Ungaria, altele nu mai aveau armate na\u021bionale \u0219i nici guverne \u0219i autorit\u0103\u021bi \u00een interior, iar unele, a\u0219a cum a fost cazul Lituaniei, Letoniei \u0219i Estoniei, au devenit pur \u0219i simplu republici sovietice \u00een componen\u021ba URSS. Rezisten\u021ba la ocupa\u021bia sovietic\u0103 nu a fost nici de durat\u0103, nici militar\u0103 pe un termen mai lung. \u0218i aceasta pentru c\u0103 societ\u0103\u021bile Europei de Est nu \u00ee\u0219i doreau o revenire la epoca \u0219i regimurile existente \u00eentre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale. Ele, regimurile acestea din perioada 1918-1939\/40, au devenit \u00een timp acceptabile numai prin compara\u021bie cu totalitarismul comunist.<\/p>\n<p><strong>Cum ar mai putea azi Rusia s\u0103 controleze Europa de Est?<\/strong><\/p>\n<p>Europa de Est nu mai are cum s\u0103 intre efectiv \u00eentr-o sfer\u0103 ruseasc\u0103 de influen\u021b\u0103 dintr-un motiv simplu: Rusia nu mai poate, chiar dac\u0103 ar vrea.<\/p>\n<p>Pentru imensa majoritate a locuitorilor Europei de Est, ast\u0103zi Rusia nu mai reprezint\u0103 niciun fel de tenta\u021bie sau model de civiliza\u021bie. Apartenen\u021ba la Uniunea European\u0103, cu libert\u0103\u021bile de mi\u0219care \u0219i de munc\u0103, precum \u0219i umbrela de securitate a NATO au modificat radical op\u021biunile claselor politice \u0219i societ\u0103\u021bilor acestor \u021b\u0103ri. Ele privesc mai degrab\u0103 spre Occident \u0219i cu prec\u0103dere spre America dec\u00e2t spre trecutul traumatic rusesc care aminte\u0219te de ocupa\u021bie, lipsuri, restric\u021bii \u0219i \u00eenapoiere. Mirajul comunismului, al \u201elumii noi\u201d egalitare a disp\u0103rut, ideologia radical\u0103 de st\u00e2nga devenind mai degrab\u0103 relicv\u0103 dec\u00e2t partid parlamentar. \u201eLumea rus\u0103\u201d, izolat\u0103 \u0219i sanc\u021bionat\u0103, f\u0103r\u0103 oportunit\u0103\u021bi reale de mi\u0219care \u0219i op\u021biuni libere, nu este un model ci doar o lozinc\u0103 politic\u0103 pentru a combate <em>establishment<\/em>-ul, \u201esistemul\u201d, cum se nume\u0219te acum \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Genera\u021biile mai tinere est-europene sunt mai aplecate spre o \u201e\u00een\u021belegere\u201d a lumii ruse \u0219i a politicilor Moscovei, \u00een lipsa unei educa\u021bii adecvate \u0219i a edulcor\u0103rii de c\u0103tre diverse institu\u021bii, inclusiv de c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103, a regimului comunist. Influen\u021ba rus\u0103 \u00een regiune se manifest\u0103, ca \u0219i \u00een 1918-1939, tot prin ideologie, de data aceasta religios-conservatoare, cu mont\u0103ri spectaculoase de scenarii privind anularea identit\u0103\u021bii ortodoxe, a elimin\u0103rii \u201efamiliei tradi\u021bionale\u201d sau a scoaterii din memorie a \u201evremurilor tihnite\u201d, afi\u0219ate pe re\u021belele sociale \u0219i care \u00eentotdeauna corespund perioadei totalitare a anilor 1960-1980. O parte a marginalilor est-europeni, \u00eentre care se reg\u0103sesc \u0219i tineri afla\u021bi \u00een pragul carierelor profesionale, accept\u0103 argumentele oferite de vectorii de influen\u021b\u0103 ai Kremlinului. Acolo unde o educa\u021bie solid\u0103 prezint\u0103 memoria Rusiei \u00een \u00eentreaga sa manifestare, ca \u00een Polonia sau statele baltice, Moscova abia reu\u0219e\u0219te s\u0103 se fac\u0103 auzit\u0103, nu \u0219i prezent\u0103. Dar exist\u0103 \u0219i spa\u021bii precum Rom\u00e2nia, Bulgaria sau Ungaria unde pove\u0219tile ruse au ceva mai mult succes \u00eentre tineri, dovad\u0103 a institu\u021biilor fragile de educa\u021bie \u0219i a eforturilor reduse ale clasei politice de a sanc\u021biona propaganda str\u0103in\u0103 \u0219i invita\u021biile explicite la celebrarea totalitarismelor.<\/p>\n<p>Rusia nu mai poate \u00eenfr\u00e2nge o regiune \u00eentreag\u0103, ca \u00een 1944-1945, chiar dac\u0103 beneficiaz\u0103, aproape peste tot \u00een aceste state, de partide politice, lideri \u0219i intelectuali care sprijin\u0103 Kremlinul \u0219i strategiile sale. Forma\u021biunile politice sprijinite de Rusia- direct sau prin intermediari- nu pot decide schimb\u0103ri majore de orientare strategic\u0103 iar liderii binevoitori Kremlinului, a\u0219a cum cum sunt prim-mini\u0219trii ungar Viktor Orban sau slovac Robert Fico au r\u0103mas la stadiul de retoric\u0103 anti-european\u0103 \u0219i la \u0219ican\u0103ri continue ale politicilor. Nici veteranul Orban \u0219i nici aliatul s\u0103u, Fico, nu \u0219i-au propus- \u0219i nici nu ar reu\u0219i- o retragere a \u021b\u0103rilor lor din Uniunea European\u0103 sau din NATO pentru a se al\u0103tura Rusiei.<\/p>\n<p>Economiile Europei de Est sunt mai dinamice \u0219i produc mai mult\u0103 bog\u0103\u021bie dec\u00e2t cea a Rusiei. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, toate statele foste comuniste care apar\u021bin ast\u0103zi Uniunii Europene o duc mai bine financiar dec\u00e2t locuitorii Rusiei: Produsul Intern Brut pe locuitor al Rom\u00e2niei a dep\u0103\u0219it \u00een 2020 pentru prima dat\u0103 \u00een istorie pe cel al Rusiei. Pentru 2024, estim\u0103rile sunt \u0219i mai bune, \u00een contextul \u00een care Kremlinul cheltuie\u0219te enorm pentru a men\u021bine sub control teritoriile ocupate din Ucraina: 20.142 dolari\/locuitori pentru Rom\u00e2nia \u0219i abia 13.739 dolari\/locuitor pentru Rusia.<\/p>\n<p>Institu\u021biile Europei de Est sunt ast\u0103zi mult mai eficiente, mai transparente \u0219i mai robuste ca niciodat\u0103 \u00een istoria regiunii. Chiar dac\u0103 exist\u0103 corup\u021bie, ea este un fenomen \u00een general gestionat de justi\u021bie \u0219i de politic \u00een compara\u021bie cu situa\u021bia din Rusia. Alegerile sunt libere \u0219i transparente \u00een \u00eentreaga regiune (cu excep\u021bii precum Serbia) \u0219i nu exist\u0103 niciun lider permanentizat la putere de decenii, cum este cazul pre\u0219edin\u021bilor rus Vladimir Putin sau belarus Aliaksandar Luka\u0219enka. Chiar dac\u0103 est-europenii exprim\u0103 nemul\u021bumiri la adresa ofertelor electorale, la lentoarea punctual\u0103 a proceselor judiciare sau la adresa administra\u021biei centrale sau locale, toate acestea r\u0103m\u00e2n mai degrab\u0103 comparabile cu sistemele occidentale dec\u00e2t cu modelul cleptocratic \u0219i autoritar din Rusia.<\/p>\n<p>Desigur, proiectul major al Rusiei la Marea Neagr\u0103 \u0219i \u00een regiunea \u00eenvecinat\u0103 din Europa de Est ar fi recuperarea Odesei, a Gurilor Dun\u0103rii, a influen\u021bei \u00een Republica Moldova pentru ca, mai apoi, s\u0103 intre ca decident \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria.<\/p>\n<p>Cum ar putea Rusia, chiar \u0219i utiliz\u00e2nd for\u021ba armat\u0103, s\u0103 mai poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni societ\u0103\u021bi cu memorie anti-rus\u0103 \u0219i care au prins gustul confortului liberal occidental? Dup\u0103 trei ani de la declan\u0219area agresiunii contra Ucrainei, o \u021bar\u0103 care p\u00e2n\u0103 \u00een 2014 \u0219i 2022 nu era at\u00e2t de ostil\u0103 Moscovei precum cele din Europa de Est, Kremlinul nu a ob\u021binut o victorie major\u0103. Rusia nu a ocupat nici Kievul, nu a schimbat regimul politic ucrainean, nici nu a anulat sprijinul european \u0219i al NATO pentru pre\u0219edintele Volodimir Zelenski. Cum ar putea aceast\u0103 Rusie s\u0103 schimbe voin\u021ba unei societ\u0103\u021bi precum cea din Polonia sau cele din statele baltice?<\/p>\n<p>C\u00e2nd Rusia a anexat Crimeea, \u00een 2014, Polonia avea abia a noua armat\u0103 a alian\u021bei NATO. La \u00eenceputul anului 2025, autorit\u0103\u021bile de la Var\u0219ovia gestioneaz\u0103 a treia armat\u0103 a alian\u021bei nord-atlantice, dup\u0103 cele ale SUA \u0219i Turciei, \u00eensum\u00e2nd peste 200.000 de solda\u021bi \u0219i ofi\u021beri. Bugetul polonez al ap\u0103r\u0103rii s-a triplat \u00een acest deceniu de r\u0103zboi al Rusiei, cheltuindu-se peste 35 miliarde dolari. Doar state occidentale precum Marea Britanie sau Fran\u021ba au cheltuit mai mult. Tot recent, Polonia a cerut \u00eenzestrarea armatei sale cu arma nuclear\u0103, pentru a preveni amenin\u021b\u0103rile Kremlinului \u00een regiune.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 se vorbe\u0219te pu\u021bin \u0219i discret despre acest lucru, r\u0103zboiul naval din Marea Neagr\u0103 a fost c\u00e2\u0219tigat, p\u00e2n\u0103 acum, de Ucraina. Dup\u0103 ce au pierdut litoralul M\u0103rii de Azov, trupele ucrainene au lichidat ocupa\u021bia rus\u0103 \u00een Insula \u0218erpilor \u00eenc\u0103 din 2022 \u0219i au scufundat mai toate navele-amiral ale flotei ruse din Crimeea. Ast\u0103zi, Rusia nu mai dispune de multe resurse pentru a r\u0103sturna realitatea de pe litoralul M\u0103rii Negre, \u00een lipsa unei flote puternice \u0219i a unei capabilit\u0103\u021bi sporite. A ajunge, deci, la Odesa \u0219i Gurile Dun\u0103rii ar fi pentru Kremlin un efort foarte mare.<\/p>\n<p>Cum \u0219i de ce ar ceda vreunul dintre statele Europei de Est, ap\u0103rate de politicile Uniunii Europene dar \u0219i de alian\u021ba NATO, \u00een fa\u021ba unei agresiuni? Pentru ce ar renun\u021ba locuitorii acestor \u021b\u0103ri la prosperitate, la institu\u021biile libere, la statul care a mers parc\u0103 mai bine ca niciodat\u0103 \u00een istoria at\u00e2t de complicat\u0103 a acestei regiuni? Cum ar putea Rusia s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 \u0219i, apoi, s\u0103 controleze state precum Polonia, Cehia, Lituania sau chiar Rom\u00e2nia?<\/p>\n<p>Frica, cea care a decis rela\u021biile dintre Stalin \u0219i \u021b\u0103rile vecine \u00een anii 1930-1940, nu mai este un sentiment generalizat \u00een zilele noastre, chiar dac\u0103 exist\u0103 percep\u021bii sociale care ar putea dovedi contrariul. Europa de Est, dup\u0103 1990, a devenit un consens politic, militar \u0219i diplomatic f\u0103r\u0103 precedent \u00een istorie. Vectorii strategici ai acestei jum\u0103t\u0103\u021bi r\u0103s\u0103ritene a Europei sunt temeinic anti- ru\u0219i \u0219i pro-occidentali. Iar o modificare, fie \u0219i prin agresiune militar\u0103 provocat\u0103 de o posibil\u0103 retragere american\u0103, este aproape imposibil\u0103. Rusia ar vrea, dar nu mai poate.<\/p>\n<div id=\"vi-wrap\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/cum-ar-putea-rusia-sa-mai-controleze-europa-de-est.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2014, dup\u0103 ce a anexat Crimeea \u0219i teritorii ale provinciilor Luhansk \u0219i Done\u021bk, Rusia ocupa 7% din teritoriul Ucrainei. \u00cen prim\u0103vara anului 2025, \u00een jur de 20% din Ucraina este ocupat\u0103 de trupele Moscovei. \u00centre provinciile revendicate de pre\u0219edintele Vladimir Putin (Luhansk, Done\u021bk, Herson \u0219i Zaporojie), niciuna nu este \u00een \u00eentregime sub controlul Rusiei, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":552829,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-552828","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/552828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=552828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/552828\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/552829"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=552828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=552828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=552828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}