{"id":552336,"date":"2025-04-19T21:30:06","date_gmt":"2025-04-19T18:30:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=552336"},"modified":"2025-04-19T21:30:06","modified_gmt":"2025-04-19T18:30:06","slug":"traditii-uitate-de-paste-sasii-bateau-un-cocos-iar-apoi-il-gateau-romanii-aveau-un-obicei-atribuit-acum-catolicilor-stropeau-fetele-dar-nu-cu-parfum-ci-cu-apa-astfel-isi-linistesc-m","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=552336","title":{"rendered":"Tradi\u021bii uitate de Pa\u0219te: Sa\u0219ii b\u0103teau un coco\u0219, iar apoi \u00eel g\u0103teau \/ Rom\u00e2nii aveau un obicei, atribuit acum catolicilor: stropeau fetele, dar nu cu parfum, ci cu ap\u0103 \/ \u201dAstfel \u00ee\u0219i lini\u0219tesc mamele fetele, iar inul nu se face \u00eenalt\u201d"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Un cercet\u0103tor german trimitea \u00een 1865 peste 150 de mii de formulare \u00een toat\u0103 Europa, \u00een spa\u021biul vorbitorilor de limb\u0103 german\u0103, prin care cerea s\u0103 i se transmit\u0103 date legate de folclorul etnografic.<\/p>\n<p>Era interesat inclusiv de tradi\u021biile celorlalte na\u021biuni care locuiau \u00een aceste zone, iar datorit\u0103 lui afl\u0103m acum de multe date legate de folclorul \u0219i etnografia rom\u00e2nilor din Ardeal.<\/p>\n<p>Planul s\u0103u era s\u0103 realizeze o oper\u0103 cu titlul \u201eMonumenta mythica Germaniae\u201c, pentru care prezint\u0103 primul \u201eReferat\u201c \u00een 1858.<\/p>\n<p>El \u00eentocme\u0219te un chestionar par\u021bial, privitor la obiceiurile agrare, \u00een special cele ale recolt\u0103rii, \u00een\u021beleg\u00eend c\u0103 un domeniu mai vast ar d\u0103una valorii lui.<\/p>\n<p>A tip\u0103rit chestionarul \u00een peste 150.000 exemplare \u00een limba german\u0103 \u0219i \u00een traducere (francez\u0103, olandez\u0103 etc.) care au fost trimise spre completare \u00een toate p\u0103r\u021bile Germaniei din acea vreme, dar \u0219i \u00een Polonia, Austro-Ungaria, Elve\u021bia, Fran\u021ba, \u021a\u0103rile de Jos etc.<\/p>\n<p>35 de \u00eentreb\u0103ri vizau obiceiurile la sem\u0103nat, secerat, legat, protec\u021bia culturilor, \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul muncilor, formule de salut, demoni ai culturilor \u0219i rituri ale fertilit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Multe dintre aceste detalii au ap\u0103rut \u00een lucrarea scris\u0103 de Hanni Markel <strong>\u201dCu privire la ancheta lui W. Mannhardt (1865). R\u0103spunsurile de la sa\u0219ii din Ardeal\u201d.<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prezent, materialul Mannhardt se afl\u0103 \u00een 33 de mape la Deutsche Staatsbibliothek din Berlin, iar partea referitoare la teritoriul Rom\u00e2niei cuprinde 126 pagini, din care 106 reprezint\u0103 r\u0103spunsuri de la sa\u0219ii din Ardeal la chestionar, iar restul de 20 pagini constituie \u00eensemn\u0103ri personale ale lui Mannhardt.<\/p>\n<p><strong>Discipol al fra\u021bilor Grimm, Mannhardt se interesa de tradi\u021biile ardelenilor<\/strong><\/p>\n<p>Interesant este \u0219i c\u0103 Mannhardt era un discipol al fra\u021bilor Grimm, \u00een special al lui Jacob Ludwig Karl Grimm, un cunoscut lingvist, folclorist \u0219i scriitor german. Este cunoscut mai ales pentru cele dou\u0103 volume de pove\u0219ti pe motive populare germane, pe care le-a scris \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Wilhelm Grimm.<\/p>\n<p>Mannhardt \u00eencerca s\u0103 duc\u0103 munca acestuia mai departe \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mai multe detalii legate de tradi\u021biile germane, inclusiv din zona fo\u0219tilor \u201dlandleri\u201d din Transilvania.<\/p>\n<p>A\u0219a afl\u0103m, de exemplu, o serie de tradi\u021bii legate de Pa\u0219te.<\/p>\n<p>Astfel, din Agnita se consemneaz\u0103 un obicei despre care ast\u0103zi nu mai \u0219tie nimeni: \u201dhahnenschlagen\u201d, sacrificarea coco\u0219ului.<\/p>\n<p>\u201dSe practic\u0103 aici \u0219i \u00een alte localit\u0103\u021bi lovirea sau \u00eempu\u0219carea coco\u0219ului \u00een ziua a doua \u0219i a treia de Pa\u0219ti.\u201d<\/p>\n<p>\u00cen \u021aigmandru sunt s\u0103geta\u021bi doi coco\u0219i, cu arcul, de c\u0103tre juni, lucru pentru care ei cer aprobarea preotului. \u201eCine nimere\u0219te mortal un coco\u0219 trebuie s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103 mai dea pe l\u00eeng\u0103 el at\u00e2ta, c\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 tuturor junilor pentru o m\u00eencare\u201c, scrie \u00een studiul lui Hanni Markel, realizat \u00a0\u00een baza chestionarului lui Mannhardt.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen a doua zi de Pa\u0219ti se mai practic\u0103 a\u0219a-numita lovire a coco\u0219ului (Hahnenschlagen) cu ochii lega\u021bi, sau \u00eempu\u0219carea coco\u0219ului de c\u0103tre tineretul masculin mai \u00een v\u00eerst\u0103, acesta se afl\u0103 \u00eens\u0103 \u00een regres \u0219i va disp\u0103rea poate cu totul \u00een cur\u00eend\u201c, se precizeaz\u0103 \u00eentr-un chestionar completat \u00een 1858.<\/p>\n<p>Aproape identic\u0103 e informa\u021bia din Dedrad cu cea din Road\u0103\u0219: \u201e\u00eenainte vreme era obi\u0219nuit s\u0103 se loveasc\u0103 coco\u0219ul cu ochii lega\u021bi \u2014 ast\u0103zi se practic\u0103 \u00eempu\u0219carea coco\u0219ului. De asemenea mai demult se obi\u0219nuia s\u0103 se loveasc\u0103 a doua zi de Pa\u0219ti, tot cu ochii lega\u021bi, ou\u0103le ro\u0219ii\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen Laslea (Sibiu), b\u0103ie\u021bii de \u0219coal\u0103 s\u0103getau coco\u0219ul cu arcul. Din Cinc\u0219or (Bra\u0219ov) se consemneaz\u0103: \u201eA treia zi de Pa\u0219ti, coco\u0219ul e lovit de femei cu o b\u00eet\u0103 \u00een m\u00een\u0103, legate la ochi, iar b\u0103rba\u021bii \u00eel \u00eempu\u0219c\u0103\u201c.<\/p>\n<p>Vom mai cita c\u00e2teva relat\u0103ri, majoritatea dintre ele vorbesc de regresul \u00een care se afl\u0103 acest obicei:<\/p>\n<p>\u201eA treia zi de Pa\u0219ti se mai \u00eent\u00eempl\u0103 uneori s\u0103 fie lovit coco\u0219ul\u201c. \u201e\u00cempu\u0219carea coco\u0219ului a doua zi de Pa\u0219ti are loc tot mai rar\u201c. \u201e\u00cempu\u0219carea coco\u0219ului, lovirea coco\u0219ului \u00een cea de-a treia zi de Pa\u0219ti a fost general obi\u0219nuit\u0103, \u00eens\u0103 acum apare numai r\u0103zle\u021bit, ici-colo\u201c.<\/p>\n<p>La momentul anchetei, obiceiul se mai practica \u00een Cloa\u0219terf (5), probabil \u0219i la Dane\u0219 (19), in Zlagna (22), Cisn\u0103die (27), Apoldul de Sus (28), Felmer (30), Viscri (31).<\/p>\n<p>Din Pianu de Jos (Alba), de\u021binem o informa\u021bie pe c\u00e2t de pre\u021bioas\u0103 prin precizia ei, pe at\u00e2t de caracteristic\u0103 pentru atitudine: \u201eLovirea coco\u0219ului a avut loc aici p\u00een\u0103 \u00een anul 1836, \u0219i anume a treia zi de Pa\u0219ti, \u00eens\u0103 a c\u0103zut \u00een sf\u00e2r\u0219it aceast\u0103 brutalitate, prin procesul de purificare\u201c \u2014 \u0219i, parc\u0103 o \u00eent\u0103rire a aceleia\u0219i concep\u021bii: \u201eMai demult se practica lovirea coco\u0219ului a doua zi de Pa\u0219ti la copiii de \u0219coal\u0103, a fost \u00eens\u0103 desfiin\u021bat pentru a feri copiii de abrutizare. Acum mai exist\u0103 la tineret \u00een aceea\u0219i zi \u00ab\u00eempu\u0219carea coco\u0219ului\u00bb, c\u00eend se trage at\u00e2tea cu gloan\u021be \u00een s\u0103rmanul coco\u0219 legat ca \u021bint\u0103 de un par, p\u00e2n\u0103 c\u00eend unul nimere\u0219te. Cel care-l love\u0219te e obligat s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103, s\u0103 ad\u0103uge, mai mult sau mai pu\u021bin, d\u00e2nd cetei de feciori (der Bruderschaft), o mas\u0103, de la care desigur nu lipse\u0219te jocul \u0219i veselia\u201c.<\/p>\n<p><strong>Istoria udatului fetelor de Pa\u0219te<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen acelea\u0219i chestionare apare \u0219i o tradi\u021bie a rom\u00e2nilor despre care acum nu se mai \u0219tie nimic. Poate \u0219i pentru c\u0103 este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu sem\u0103natul c\u00e2nepei, cultur\u0103 pu\u021bin practicat\u0103 acum.<\/p>\n<p>Pentru o recolt\u0103 bun\u0103 trebuiau efectuate unele ac\u021biuni magice, at\u00e2t \u00een ce prive\u0219te o bun\u0103 rodire, c\u00e2t \u0219i evitarea daunelor. Ca s\u0103 creasc\u0103 bine gr\u00e2ul, primul pumn de s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 trebuia aruncat \u00eenapoi sau peste cap. Cel care sem\u0103na in nu avea voie s\u0103 se aplece, \u201edar numai \u00een glum\u0103\u201c, la sem\u0103natul c\u00e2nepii, sem\u0103n\u0103torii purtau c\u0103m\u0103\u0219i rupte, ca s\u0103 fie bun\u0103 c\u00e2nepa pentru altele noi, iar ca s\u0103 se fac\u0103 \u00eenalte c\u00e2nepa \u0219i inul, s\u0103m\u00e2n\u021ba sau sacul trebuiau aruncate \u00een sus.<\/p>\n<p>Tot cre\u0219terea c\u00e2nepii \u0219i a inului era vizat\u0103 prin udarea fetelor (\u0219i a femeilor) \u00een a doua zi de Pa\u0219ti: \u201eastfel \u00ee\u0219i lini\u0219tesc mamele fetele, altfel inul nu se face \u00eenalt\u201c.<\/p>\n<p>Obiceiul \u201estropitul fetelor\u201d este o tradi\u021bie popular\u0103 care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i acum \u00een diverse zone din Ardeal \u00een ziua de Pa\u0219te sau \u00een a doua zi de Pa\u0219te. Acest obicei implic\u0103 b\u0103ie\u021bii sau tinerii din sat care, echipa\u021bi cu galeti sau vase cu ap\u0103, umbl\u0103 prin sat \u0219i \u201dstropesc\u201d fetele \u0219i femeile, \u00een semn de respect \u0219i pentru a le proteja de spiritele rele. Catolicii folosesc parfumul, obicei preluat \u0219i de rom\u00e2ni, ulterior.<\/p>\n<p>Tot cu acest scop magic erau a\u0219ezate puzderii de c\u00e2nep\u0103 la cap\u0103tul ogorului proasp\u0103t \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat, iar \u00een alte p\u0103r\u021bi, o cruce din spice, cu men\u021biunea c\u0103 mai ales s\u0103tenii rom\u00e2ni practic\u0103 acest obicei.<\/p>\n<p>C\u00e2nepa era conectat\u0103 mai ales de Joia Mare, Joim\u0103ri\u021ba, cum era cunoscut\u0103. Erau \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite tradi\u021bii menite s\u0103 stimuleze torsul c\u00e2nepii.<\/p>\n<p>Dup\u0103 unele informa\u021bii, \u00een Joia Mare nu se \u021bese, nu se toarce \u0219i nu se coase la c\u0103m\u0103\u0219i pentru ca peste var\u0103 s\u0103 nu bat\u0103 piatra, s\u0103 nu fie secet\u0103 \u0219i pentru ca s\u0103 rodeasc\u0103 pomii \u0219i sem\u0103n\u0103turile, deci obiceiul are \u0219i func\u021bii agrare.<\/p>\n<p>\u00centruc\u00e2t se refer\u0103 la activitatea tinerilor (fete, feciori) \u0219i numai rar la aceea a femeilor sau la lini\u0219tirea copiilor, nu este exclus s\u0103 fi avut \u0219i o func\u021bie de ini\u021biere \u00een munc\u0103, at\u00e2t de specific\u0103 \u0219i altor obiceiuri din ciclul calendaristic. Este de fapt un fel de judecat\u0103 a \u00eendem\u00e2n\u0103rii \u0219i priceperii la munc\u0103, la care se supune \u00eentreaga colectivitate a satului, nefiind excluse nici str\u0103vechi func\u021bii \u00een plan magic, azi greu descifrabile.<\/p>\n<p>\u00cen zona maghiar\u0103, afl\u0103m c\u0103 \u00een satul Araci, acum \u00een jude\u021bul Covasna \u201ela Pa\u015fti, feciorii rom\u00e2ni p\u0103zeau biserica ca s\u0103 nu fie furat\u0103 toaca de c\u0103tre feciorii satelor vecine. Dup\u0103 ce zoreau, primeau de la fete 12 ou\u0103 de g\u0103in\u0103 \u015fi unul de g\u00eesc\u0103\u201c.<\/p>\n<div id=\"vi-wrap\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/traditii-uitate-de-paste-sasii-bateau-un-cocos-iar-apoi-il-gateau-romanii-aveau-un-obicei-atribuit-acum-catolicilor-stropeau-fetele-dar-nu-cu-parfum-ci-cu-apa-astfel-isi-linistesc-m.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un cercet\u0103tor german trimitea \u00een 1865 peste 150 de mii de formulare \u00een toat\u0103 Europa, \u00een spa\u021biul vorbitorilor de limb\u0103 german\u0103, prin care cerea s\u0103 i se transmit\u0103 date legate de folclorul etnografic. Era interesat inclusiv de tradi\u021biile celorlalte na\u021biuni care locuiau \u00een aceste zone, iar datorit\u0103 lui afl\u0103m acum de multe date legate de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":552337,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-552336","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/552336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=552336"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/552336\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/552337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=552336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=552336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=552336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}