{"id":544038,"date":"2025-04-04T05:08:09","date_gmt":"2025-04-04T02:08:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=544038"},"modified":"2025-04-04T05:08:09","modified_gmt":"2025-04-04T02:08:09","slug":"vor-putea-supravietui-agriculturii-moderne-capitele-gigantice-de-fan-din-romania-reportaj-the-guardian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=544038","title":{"rendered":"Vor putea supravie\u021bui agriculturii moderne c\u0103pi\u021bele gigantice de f\u00e2n din Rom\u00e2nia? \u2013 reportaj The Guardian"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p><strong>Reportaj <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/environment\/2025\/apr\/03\/romania-carpathians-farming-nature-conservation-wildlife-rich-hay-meadows-aoe\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">The Guardian<\/a>, preluat de Rador Radio Rom\u00e2nia:<\/strong><\/p>\n<p>C\u0103pi\u021bele aurii de f\u00e2n \u00een form\u0103 de lacrim\u0103 sunt un simbol multi-secular al vie\u021bii rurale din Rom\u00e2nia. Aceste cl\u0103i \u00eenalte de trei metri constituie \u00een toiul verii culminarea unei zile de trud\u0103 pentru \u00eentreaga familie, de la copii la bunici.<\/p>\n<p>Ei taie \u00eempreun\u0103 iarba crescut\u0103 p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, o las\u0103 la uscat \u00een ar\u0219i\u021ba soarelui, apoi o cl\u0103desc pe vertical\u0103 pentru a o depozita pentru la iarn\u0103, piept\u0103n\u00e2nd suprafa\u021ba f\u00e2nului de sus \u00een jos pentru a-l proteja de vitregiile v\u00e2ntului, ploii \u0219i z\u0103pezii. Pe parcursul iernii din c\u0103pi\u021b\u0103 se scote f\u00e2n \u0219i li se d\u0103 animalelor.<\/p>\n<p>Munca e colectiv\u0103 \u0219i implic\u0103 mult efort fizic, iar de pe urma ei au de beneficiat mult mai multe specii dec\u00e2t doar oamenii \u0219i animalele lor. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 aceste f\u00e2ne\u021be sunt printre cele mai bio-diverse ecosisteme terestre de pe planet\u0103, \u00een\u021besate de greieri, fluturi \u0219i p\u0103ianjeni, precum \u0219i peste 100 de specii de ierburi \u0219i flori, printre care \u0219i Knautia arvensis, Galium mollugo \u0219i Lathyrus nissolia.<\/p>\n<p>Iar \u00eens\u0103\u0219i activitatea uman\u0103 e cea care face ca aceste habitate s\u0103 fie at\u00e2t de bogate \u00een via\u021b\u0103 s\u0103lbatic\u0103: sute de specii de plante, p\u0103s\u0103ri \u0219i insecte s-au adaptat pe parcursul secolelor de cultivat \u0219i cosit, ajung\u00e2ndu-se ca ciclurile vie\u021bii lor s\u0103 fie \u00eentre\u021besute cu agricultura.<\/p>\n<p>Sunt cercet\u0103ri care arat\u0103 c\u0103 f\u00e2ne\u021bele tradi\u021bionale din Rom\u00e2nia sunt mai bogate \u00een specii s\u0103lbatice dec\u00e2t p\u0103\u0219unile protejate prin declararea lor rezerva\u021bii naturale. Din mai p\u00e2n\u0103 \u00een iulie, c\u00e2nd se taie prima oar\u0103 iarba, f\u00e2ne\u021bele se umplu cu flori \u0219i insecte.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia se reg\u0103sesc unele dinte cele mai vaste p\u0103\u0219uni din Europa \u00eenc\u0103 gestionate prin metode tradi\u021bionale. Dar pe m\u0103sur\u0103 ce agricultura modern\u0103 se infiltreaz\u0103, c\u0103pi\u021bele ajung s\u0103 devin\u0103 simbolul unui mod de via\u021b\u0103 pe cale de dispari\u021bie.<\/p>\n<p>Sarig Attila, un fermier din Ghime\u015f-F\u0103get, un mic sat de munte din Carpa\u021bii Orientali, spune: \u201e\u00cemi place locul \u00een care am copil\u0103rit. V\u0103d o valoare enorm\u0103 \u00een ce au creat str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri \u2013 abordarea lor bl\u00e2nd\u0103 a naturii, respectul lor pentru ea \u0219i modul \u00een care lucrau ei p\u0103m\u00e2ntul, cre\u00e2nd o biodiversitate extrem de bogat\u0103\u201d. Familia lui tr\u0103ie\u0219te \u00een sat de cel pu\u021bin patru genera\u021bii.<\/p>\n<p>Ghime\u015f-F\u0103get are 5.000 de locuitori, ale c\u0103ror ferme produc \u00een general cam tot ce au nevoie de 400 de ani, exist\u00e2nd aici un amestec de oi, vaci, gr\u00e2u \u0219i alte cereale. Mul\u021bi s\u0103teni pot numi peste 120 de specii de plante, au constatat etno-ecologi\u0219tii [ramur\u0103 a antropologiei care studiaz\u0103 rela\u021bia dintre popula\u021bii \u0219i mediul lor \u2013 n.trad.].<\/p>\n<p>\u00cen mai toat\u0103 Europa de Vest r\u0103sp\u00e2ndirea fertilizatorilor chimici a provocat dispari\u021bia p\u0103\u0219unilor bogate \u00een specii s\u0103lbatice, care \u00een mod normal ar fi trebuit s\u0103 acopere \u00eentreaga zon\u0103 rural\u0103. \u00cen ultimul secol Regatul Unit \u0219i-a pierdut 97% din p\u0103\u0219unile cu flor\u0103 s\u0103lbatic\u0103. \u0218i \u00een Rom\u00e2nia situa\u021bia se schimb\u0103 rapid: tinerii abandoneaz\u0103 satele, plec\u00e2nd la munc\u0103 \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Europei, iar oamenii \u0219i caii sunt \u00eenlocui\u021bi de ma\u0219in\u0103rii \u0219i fertilizatori.<\/p>\n<p>\u00cen ultimii 15 ani au sosit \u00een Ghime\u015f-F\u0103get mici ma\u0219ini care taie iarba \u0219i o a\u0219eaz\u0103 \u00een brazde, dar sunt \u0219i tractoare mai mari. Attila spune: \u201e\u00cen ultimii 300 sau 400 de ani n-a fost aproape nici o schimbare, iar acum, \u00een ultimii 30 de ani, totul se schimb\u0103 extrem de rapid. \u00cen ultimii c\u00e2\u021biva ani se schimb\u0103 ca fulgerul\u201d.<\/p>\n<p>Acum nu mai exist\u0103 \u00een sat dec\u00e2t c\u00e2teva familii care fac f\u00e2nul prin metoda strict tradi\u021bional\u0103. Fiindc\u0103 mul\u021bi tineri au plecat, Attila nu mai are pe cine pl\u0103ti pentru a-l ajuta, astfel c\u0103 e mai ieftin s\u0103 foloseasc\u0103 o ma\u0219in\u0103rie.<\/p>\n<p>\u201eOamenii \u00ee\u0219i iau tractoare fiindc\u0103 sunt mai puternice dec\u00e2t caii \u0219i pot face multe lucruri\u201d, spune Attila, care se teme c\u0103 leg\u0103tura de veacuri dintre om \u0219i natur\u0103 e acum pe cale s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n<p>Dar sunt \u0219i mul\u021bi oameni care ac\u021bioneaz\u0103 pentru ca acele c\u0103pi\u021be aurii s\u0103 nu devin\u0103 relicve ale trecutului.<\/p>\n<p>Nat Page e directorul Funda\u021biei Adept, o organiza\u021bie din Rom\u00e2nia care se ocup\u0103 cu conservarea biodiversit\u0103\u021bii \u0219i dezvoltarea rural\u0103 \u0219i care colaboreaz\u0103 cu fermierii \u00een vederea unei gestion\u0103ri optime \u0219i profitabile a p\u0103\u0219unilor. \u00cei ajut\u0103 pe fermieri s\u0103 acceseze fonduri pentru protec\u021bia biodiversit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103-\u0219i creeze pie\u021be de desfacere.<\/p>\n<p>Funda\u021bia se ocup\u0103 de o zon\u0103 de 30.000 de hectare de p\u0103\u0219une situat\u0103 la sud de Sighi\u0219oara, \u00een sud-estul Transilvaniei, \u0219i cuprinz\u00e2nd \u00een total 5.000 de mici fermieri.<\/p>\n<p>\u201ePo\u021bi merge zile \u00eentregi numai prin f\u00e2ne\u021be\u201d, spune Page. \u201eTransilvania e ultima \u021bar\u0103 [sic!] a Europei care \u00eenc\u0103 mai are peisaje agricole tradi\u021bionale excelente \u0219i pe mari \u00eentinderi. Dorim s\u0103 le oferim micilor fermieri stimulente pentru a r\u0103m\u00e2ne pe loc.\u201d<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 \u00een teren distrugerea metodelor tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti continu\u0103 neab\u0103tut\u0103, exist\u00e2nd zone \u00een care jum\u0103tate din f\u00e2ne\u021be sunt l\u0103sate necosite.<\/p>\n<p>Dispari\u021bia acestor f\u00e2ne\u021be tradi\u021bionale \u201eare loc pretutindeni\u201d, spune Attila, \u0219i, \u00een lipsa interven\u021biei omului, biodiversitatea a intrat \u00een declin. \u201eNu sunt oameni suficien\u021bi pentru a face treaba \u2013 tinerii abandoneaz\u0103 satul.\u201d<\/p>\n<p>\u201ePentru mine e trist\u201d, spune el. \u201eEu v\u0103d o valoare enorm\u0103 \u00een acest lucru, dar noua genera\u021bie nu o vede.\u201d<\/p>\n<p><em>Traducere Rador: Andrei Suba<\/em><\/p>\n<div id=\"vi-wrap\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/vor-putea-supravietui-agriculturii-moderne-capitele-gigantice-de-fan-din-romania-reportaj-the-guardian.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Reportaj The Guardian, preluat de Rador Radio Rom\u00e2nia: C\u0103pi\u021bele aurii de f\u00e2n \u00een form\u0103 de lacrim\u0103 sunt un simbol multi-secular al vie\u021bii rurale din Rom\u00e2nia. Aceste cl\u0103i \u00eenalte de trei metri constituie \u00een toiul verii culminarea unei zile de trud\u0103 pentru \u00eentreaga familie, de la copii la bunici. Ei taie \u00eempreun\u0103 iarba crescut\u0103 p\u00e2n\u0103 la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":544039,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-544038","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/544038","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=544038"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/544038\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/544039"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=544038"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=544038"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=544038"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}