{"id":521527,"date":"2025-03-04T09:52:34","date_gmt":"2025-03-04T06:52:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=521527"},"modified":"2025-03-04T09:52:34","modified_gmt":"2025-03-04T06:52:34","slug":"sfarsitul-unei-ere-cum-a-influentat-pax-americana-continentul-european","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=521527","title":{"rendered":"Sf\u00e2r\u0219itul unei ere? Cum a influen\u021bat Pax Americana continentul european"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Pre\u0219edintele Donald Trump a oprit ajutorul militar de orice tip pentru Ucraina, au declarat oficiali de la Casa Alb\u0103 pentru CNN \u0219i CBS. \u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, sprijinit de anumite voci din Partidul Republican \u0219i din cercul apropiat al lui Donald Trump, au sus\u021binut ferm ideea <strong>diminu\u0103rii prezen\u021bei militare americane \u00een Europa<\/strong>. \u0218eful Departamentului de Eficien\u021b\u0103 Guvernamental\u0103 (DOGE), Elon Musk, a mers mai departe, declar\u00e2ndu-se pe X \u201eDe acord\u201d cu o postare care sus\u021binea ca SUA s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 NATO \u0219i Na\u021biunile Unite.<\/p>\n<p>Acest gest se \u00eencadreaz\u0103 \u00een mentalitatea izola\u021bionist\u0103 ale mi\u0219c\u0103rii MAGA. Totu\u0219i, dat\u0103 fiind istoria semnificativ\u0103 a prezen\u021bei militare \u00een Europa, o viitoare retragere ar atrage dup\u0103 sine sf\u00e2r\u0219itul \u201eP\u0103cii Americane\u201d. Dar cum s-a ajuns aici? \u0218i, mai ales, de ce au ales americanii s\u0103 stea \u00een Europa? \u00cen acest articol, G4Media \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceste \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>Prima jum\u0103tate a secolului XX: Dificila rela\u021bie transatlantic\u0103<\/strong><\/p>\n<p>La \u00eenceputul secolului al XX-lea, rela\u021bia dintre Washington \u0219i statele europene era una destul de complex\u0103. Pe de o parte, europenii formau cel mai mare grup de imigran\u021bi \u00een Statele Unite, \u00een special est europenii \u0219i italienii (conform unui studiu realizat de Warwick University). De asemenea, Europa reprezenta \u0219i o pia\u021b\u0103 de desfacere uria\u0219\u0103 pentru bunurile americane. Apari\u021bia primului autoturism produs \u00een mas\u0103 (Ford Model T) \u00een 1908 a fost urmat\u0103 de un export masiv c\u0103tre continent.<\/p>\n<p>Pe de alt\u0103 parte, pe plan geopolitic, era clar c\u0103 interesele celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi sunt divergente. Statele Unite s-au format \u00een urma unei revolu\u021bii anti coloniale. \u00cen 1823, Washington-ul a stabilit Doctrina Monroe: blocarea influen\u021bei europene \u00een America de Sud. Scopul declarat era de a proteja nou-ap\u0103rutele state din America Latin\u0103 de ambi\u021biile imperialiste europene. Pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 politic\u0103 extern\u0103 a \u00eengr\u0103dit semnificativ suveranitatea acelor state, iar <a href=\"https:\/\/www.archives.gov\/milestone-documents\/monroe-doctrine\">SUA \u0219i-a delimitat propria sfer\u0103 de influen\u021b\u0103.<\/a><\/p>\n<p>Primul R\u0103zboi Mondial a schimbat total paradigma: Statele Unite au fost o interven\u021bie decisiv\u0103 \u00een conflagra\u021bia imperiilor europene. Pre\u0219edintele <strong>Woodrow Wilson<\/strong> a fost arhitectul p\u0103cii postbelice, prin principii \u2013 Cele Paisprezece Puncte \u2013 \u0219i institu\u021bii: Liga Na\u021biunilor. Dar idealismul s\u0103u a fost \u00eenlocuit de cinismul noii administra\u021bii republicane. Prin motto-ul \u201eBack to normalcy\u201d, proasp\u0103t-alesul pre\u0219edinte, Warren G. Harding, a re\u00eentors SUA la atitudinea izola\u021bionist\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen anii interbelici, economiile europene s-au apropiat tot mai mult de cea american\u0103. Acesta a fost motivul pentru care, la declan\u0219area Marii Crize din 1929, \u00eentreaga Europ\u0103 a fost afectat\u0103. M\u0103surile protec\u021bioniste ale administra\u021biei americane Hoover (precum tarifele vamale) au agravat situa\u021bia, iar Criza a fost unul dintre factorii ascensiunii extremei-drepte pe continent, \u00een special \u00een Germania.<\/p>\n<p><strong>Securitatea Postbelic\u0103. \u00cenceputul R\u0103zboiului Rece<\/strong><\/p>\n<p>Atra\u0219i \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial de atacul japonez \u00eempotriva flotei americane din Pearl Harbour, Statele Unite au prioritizat, \u00eens\u0103, campania din Europa, fiind concentra\u021bi pe distrugerea Germaniei Naziste.<\/p>\n<p>La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, Europa se afla \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103: marile centre industriale fuseser\u0103 devastate, infrastructura era distrus\u0103, iar hrana lipsea. Mai r\u0103u, \u00eentre principalele dou\u0103 for\u021be ale Alia\u021bilor (Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Statele Unite) se instaleaz\u0103, treptat, ne\u00eencrederea. \u00cen contextul \u00een care, prin interven\u021bia \u00een alegeri, Moscova a creat regimuri-satelite \u00een Europa de Est, Europa de Vest a devenit \u00eengrijorat\u0103 de expansiunea comunismului, iar SUA de posibilitatea atragerii sale \u00eentr-un nou r\u0103zboi european. Statele Unite au venit cu o serie de m\u0103suri pentru a sprijini procesul de nation-building \u00een Europa Occidental\u0103 prin <a href=\"https:\/\/www.loc.gov\/loc\/lcib\/970623\/marshall.html\">Planul Marshall<\/a>. Acesta a presupus acordarea unui ajutor nerambursabil \u00een valoare de 13 miliarde de dolari statelor vest-europene.<\/p>\n<p><strong>Blocada Berlinului<\/strong><\/p>\n<p>Totu\u0219i, de la sprijinirea dezvolt\u0103rii unor state \u0219i p\u00e2n\u0103 la o alian\u021b\u0103 militar\u0103 este o cale lung\u0103. \u00cen 1948, \u00eens\u0103, un eveniment major a gr\u0103bit acest parcurs. Ca o \u00een\u021belegere pentru pacea postbelic\u0103, Germania a fost \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een patru zone de ocupa\u021bie (american\u0103, englez\u0103, francez\u0103 \u0219i sovietic\u0103). Berlinul, de\u0219i aflat \u00een totalitate \u00een zona sovietic\u0103, a fost, de asemenea, \u00eemp\u0103r\u021bit.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een sectorul sovietic existau trei enclave administrate de puterile occidentale, De\u0219i divizarea Germaniei trebuia s\u0103 fie o solu\u021bie temporar\u0103, Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Statele Unite nu au reu\u0219it s\u0103 ating\u0103 un acord prin care s\u0103 creeze un nou stat german unificat. Stalin nu \u00ee\u0219i dorea un nou stat german capitalist. Mai mult, sovieticii observaser\u0103 acumularea de discrepan\u021be \u00eentre zonele de administrare occidentale \u2013 care, prin Planul Marshall, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-\u0219i revin\u0103 economic, Germania de Est \u00eenc\u0103 se afla \u00eentr-o situa\u021bie precar\u0103.<\/p>\n<p>Astfel, pe 24 iunie 1948, trupele Armatei Ro\u0219ii au blocat accesul convoaielor de aprovizionare c\u0103tre Berlinul de Vest. Alia\u021bii occidentali au reac\u021bionat printr-un pod aerian, ocolind blocada sovietic\u0103. Evenimentul, de\u0219i men\u021binut oarecum sub control, a creeat o tensiune uria\u0219\u0103, iar perspectiva reaprinderii unui nou conflict era c\u00e2t se poate de palpabil\u0103. De\u0219i blocada a luat sf\u00e2r\u0219it \u00een mai, deja \u00een aprilie 1949, \u00een urma unui \u0219ir \u00eendelungat de negocieri \u0219i acorduri, s-a semnat, la Washington,<strong> Tratatul Atlanticului de Nord<\/strong>, o alian\u021b\u0103 militar\u0103 \u00eentre Statele Unite, Marea Britanie, Fran\u021ba, Benelux, Portugalia, Norvegia, Islanda, Danemarca \u0219i Italia.<\/p>\n<p><strong>Articolul 5 al Tratatului<\/strong>, considerat principalul st\u00e2lp al alian\u021bei stipuleaz\u0103 c\u0103 \u201eP\u0103r\u021bile convin c\u0103 un atac armat \u00eempotriva uneia sau mai multora dintre ele, \u00een Europa sau \u00een America de Nord, va fi considerat un atac \u00eempotriva tuturor \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, sunt de acord ca, dac\u0103 are loc [un] asemenea atac armat, fiecare dintre ele [\u2026] va sprijini Partea sau P\u0103r\u021bile atacate prin efectuarea imediat\u0103, individual\u0103 sau de comun acord cu celelalte P\u0103r\u021bi, a oric\u0103rei aciuni pe care o consider\u0103 necesar\u0103, inclusiv folosirea for\u021bei armate, pentru restabilirea \u0219i men\u021binerea securit\u0103\u021bii zonei nord-atlantice. \u201d<\/p>\n<p>Tot 1949 este \u0219i anul stabilirii diviz\u0103rii. Apar dou\u0103 state germane distincte: Republica Federal\u0103 German\u0103 (aliat\u0103 Occidentului, cu capitala la Bonn) \u0219i Republica Democrat\u0103 German\u0103 (aliat\u0103 Uniunii Sovietice, cu capitala la Berlin). Cele dou\u0103 state nu se recunosc reciproc.<\/p>\n<p><strong>Prima faz\u0103 (1949 \u2013 1991). R\u0103zboiul Rece<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen primii ani ai existen\u021bei sale, NATO a mers pe doctrina \u201edescuraj\u0103rii nucleare\u201d. Ceea ce presupunea c\u0103 orice atac din partea sovietic\u0103 ar atrage o retaliere nuclear\u0103 din partea NATO.<\/p>\n<p>\u00cen primul deceniu de existen\u021b\u0103, Alian\u021ba Nord Atlantic\u0103 a cunoscut \u0219i prima l\u0103rgire:<strong> Grecia \u0219i Turcia<\/strong> (1952), urmate de <strong>Republica Federal\u0103 German\u0103<\/strong> (1955). Aceasta din urm\u0103 s-a petrecut \u00een ciuda cererii Moscovei de a adera la alian\u021b\u0103, oferind la schimb reunificarea celor dou\u0103 Germanii \u00eentr-un stat neutru din punct de vedere militar. Solu\u021bia aceasta a fost respins\u0103 de americani \u0219i de cancelarul vest-german, Konrad Adenauer. Prin urmare, URSS, a format o alian\u021b\u0103 militar\u0103 distinct\u0103.<\/p>\n<p>Pactul de la Var\u0219ovia (1955) a fost format ca r\u0103spuns pentru NATO \u0219i pentru a formaliza prezen\u021ba continu\u0103 a trupelor sovietice \u00een statele-satelit.<\/p>\n<p>Urm\u0103torii ani au reprezentat numeroase momente de tensiune \u0219i relaxare \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi. Un moment emblematic a fost <a href=\"https:\/\/history.state.gov\/milestones\/1953-1960\/berlin-crises\">Criza Berlinului<\/a>, cunoscut\u0103 \u0219i drept \u201e<strong>Confruntarea de la Checkpoint Charlie<\/strong>\u201d. Pe 4 iunie 1961, la Summit-ul de la Vienna, liderul sovietic <strong>Nikita Hru\u0219ciov<\/strong> i-a dat un ultimatum pre\u0219edintelui american John F. Kennedy ca trupele americane s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Berlinul de Vest. Tensiunile au fost exacerbate de \u00eenceputul construirii Zidului Berlinului. Aceste ac\u021biuni aveau la baz\u0103 exodul popula\u021biei din Berlinul de est c\u0103tre Berlinul de Vest, dar situa\u021bia a degenerat rapid \u00eentr-o zon\u0103 foarte fragil\u0103.<\/p>\n<p>Disputa a escaladat \u00een luna octombrie a acelui an, c\u00e2nd, incapabili s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un acord asupra deplas\u0103rii trupelor, cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi aproape c\u0103 au ajuns la conflict direct. La intrarea \u00een sectorul american al Berlinului, Checkpoint Charlie, trupele sovietice \u0219i americane au stat fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. Totu\u0219i, \u00een noiembrie 1961, \u00een urma negocierilor re\u00eennoite Washington \u2013 Moscova, conflictul s-a rezolvat f\u0103r\u0103 nicio schimbare.<\/p>\n<p>Cu excep\u021bia acestui incident, situa\u021bia \u00een Europa a r\u0103mas relativ pa\u0219nic\u0103, iar doctrina \u201eRetalierii masive\u201d a fost \u00eenlocuit\u0103 cu cea a \u201eDestinderii\u201d (Detente). Prin aceasta, SUA \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 au dus eforturi diplomatice (Tratatele SALT, Acordurile de la Helsinki) pentru a detensiona situa\u021bia din Europa. Paradoxal, \u00een ciuda garan\u021biilor de securitate aparent slabe date de Articolul 5, Uniunea Sovietic\u0103 nu s-a aventurat \u00een nicio ac\u021biune \u00eempotriva NATO. Confrunt\u0103rile dintre cele dou\u0103 superputeri au avut loc \u00een mod indirect \u0219i au fost mutate \u00een sudul global. Ironic, statele Pactului de la Var\u0219ovia au ac\u021bionat doar pentru a \u00een\u0103bu\u0219i revoltele din Europa de Est (Ungaria \u00een 1956 \u0219i Cehoslovacia \u00een 1968).<\/p>\n<p>\u00cen 1989, statele satelit din Europa de Est au trecut prin revolu\u021bii anti regim. \u00cen 1991, Organiza\u021bia Pactului de la Var\u0219ovia, CAER-ul \u0219i chiar Uniunea Sovietic\u0103 s-au desfiin\u021bat.<\/p>\n<p><strong>Faza a doua (1991 \u2013 2014). Dezordinea.<\/strong><\/p>\n<p>Sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece a adus o dilem\u0103 pentru americani: acum c\u0103 pericolul sovietic disp\u0103ruse, ar trebui ca NATO s\u0103 continue s\u0103 existe, sau s\u0103 se desfiin\u021beze? Cei care au sus\u021binut ideea desfiin\u021b\u0103rii NATO considerau c\u0103 pericolul principal pentru care NATO fusese format disp\u0103ruse, iar America ar trebui s\u0103-\u0219i concentreze resursele \u00een alte direc\u021bii. Cei ce considerau c\u0103 NATO ar trebui men\u021binut sus\u021bineau c\u0103 organiza\u021bia poate fi l\u0103rgit\u0103 pentru a include fostele state comuniste, iar scopul s\u0103u s\u0103 se transforme de la unul anti sovietic \u00eentr-unul de men\u021binere a p\u0103cii pe continent.<\/p>\n<p>R\u0103spunsul la dezbatere a fost dat de evenimentele din Balcani. Republica Socialist\u0103 Federativ\u0103 Iugoslav\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se destrame \u00een 1991. Republicile constituente (Slovenia, Croa\u021bia \u0219i Bosnia) doreau s\u0103 se separe de guvernul de la Belgrad (care nu controla dec\u00e2t Serbia \u0219i Muntenegru). Popula\u021bia s\u00e2rb\u0103, majoritar\u0103 \u00een anumite regiuni ale Croa\u021biei \u0219i Bosniei au creat, cu sprijinul Belgradului, republici separatiste, care au \u00eenceput s\u0103 avanseze inclusiv \u00een teritoriile \u00een care aceasta se afla \u00een minoritate.<\/p>\n<p>Din 1992, for\u021bele bosniace, croate \u0219i s\u00e2rbe se luptau una \u00eempotriva celeilalte. Conflictul a \u0219ocat comunitatea interna\u021bional\u0103 prin intensitatea lor \u0219i violen\u021ba \u00eempotriva civililor. Epurarea etnic\u0103 a devenit o nou\u0103 norm\u0103, iar incapacitatea ONU de a proteja \u201ezonele sigure\u201d (Masacrul de la Srebrenica din 1994) au ar\u0103tat o adev\u0103rat\u0103 sl\u0103biciune a ordinii mondiale.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, NATO a intervenit, \u00een 1995, militar. A for\u021bat un armisti\u021biu croato-bosniac, dup\u0103 care avia\u021bia alian\u021bei nord-atlantice a dus o campanie de bombardare a pozi\u021biilor s\u00e2rbe din Bosnia. Planul a func\u021bionat, iar <a href=\"https:\/\/2009-2017.state.gov\/p\/eur\/rls\/or\/dayton\/index.htm\">Acordul de la Dayton<\/a> a pus cap\u0103t conflictului \u0219i a trasat grani\u021bele actuale ale Bosniei, Croa\u021biei \u0219i Serbiei.<\/p>\n<p>La nici patru ani distan\u021b\u0103, tensiunile din Balcani s-au reaprins: declan\u0219area unui r\u0103zboi civil \u00een Albania a fost urmat\u0103 de o campanie de gheril\u0103 a separati\u0219tilor albanezi din Kosovo. Conducerea iugoslav\u0103, \u00een frunte cu Slobodan Milosevic a reac\u021bionat prin trimiterea armatei \u0219i demararea unui proces de expulzare for\u021bat\u0103 a popula\u021biei albaneze. Printr-o mi\u0219care controversat\u0103, Statele Unite au reac\u021bionat prin lansarea unei ample campanii de bombardament strategic.<\/p>\n<p>De\u0219i o mi\u0219care de succes \u00een stoparea conflictului etnic, ac\u021bionarea f\u0103r\u0103 o rezolu\u021bie a Na\u021biunilor Unite, c\u00e2t \u0219i victimele civile rezultate \u00een urma acestei campanii au atras critici uria\u0219e \u0219i constituie o <a href=\"https:\/\/www.princeton.edu\/~starr\/articles\/articles99\/Starr-Choice-in-Kosovo-7-99.htm\">longeviv\u0103 controvers\u0103 legat\u0103 de NATO.<\/a> Mai mult, neclaritatea privind statutul provincie Kosovo (\u00eenc\u0103 parte a Iugoslaviei restr\u00e2nse, dar complet demilitarizat\u0103 \u0219i cu propria administra\u021bie) a adus alte probleme.<\/p>\n<p>Anul 2001 a v\u0103zut prima \u0219i (p\u00e2n\u0103 \u00een prezent) singura invocare a Articolului 5. Pe 11 septembrie, Statele Unite au suferit un amplu atac terorist. Organiza\u021bia fundamentalist\u0103 islamic\u0103 Al Qaeda a deturnat patru avioane de pasageri pe care le-a utilizat pentru a lovi Turnurile Gemene de la World Trade Center din New York. Pre\u0219edintele George Bush a declarat r\u0103zboi terorii \u0219i a \u00eenceput, al\u0103turi de alia\u021bii NATO, invazia Afganistanlui.<\/p>\n<p>Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eenceput un mare val de l\u0103rgire al NATO: \u00eentre 1997 \u0219i 2004 \u00eenc\u0103 zece state s-au al\u0103turat Alian\u021bei: <strong>Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria).<\/strong><\/p>\n<p>Problemele legate de noua ordine au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului. Federa\u021bia Rus\u0103 care, p\u00e2n\u0103 atunci se aflase \u00een programul Parteneriatului pentru Pace a \u00eenceput s\u0103 conteste status quo-ul. \u00cen 2007, printr-un discurs sus\u021binut la Munchen, pre\u0219edintele rus <strong>Vladimir Putin<\/strong> a criticat ordinea unipolar\u0103; \u201e Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een acela\u0219i timp? Simultan, a\u0219a-numitele baze americane flexibile din prima linie, cu p\u00e2n\u0103 la cinci mii de oameni \u00een fiecare. Se dovede\u0219te c\u0103 NATO \u0219i-a plasat for\u021bele de prim\u0103 linie la grani\u021bele noastre, iar noi continu\u0103m s\u0103 respect\u0103m strict obliga\u021biile tratatelor \u0219i nu reac\u021bion\u0103m deloc la aceste ac\u021biuni. Cred c\u0103 este evident c\u0103 extinderea NATO nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu modernizarea Alian\u021bei \u00een sine sau cu asigurarea securit\u0103\u021bii \u00een Europa. Dimpotriv\u0103, reprezint\u0103 o provocare serioas\u0103 care reduce nivelul de \u00eencredere reciproc\u0103. \u0218i avem dreptul s\u0103 \u00eentreb\u0103m: \u00eempotriva cui este \u00eendreptat\u0103 aceast\u0103 extindere? \u0218i ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu asigur\u0103rile oferite de partenerii no\u0219tri occidentali dup\u0103 dizolvarea Pactului de la Var\u0219ovia? Unde sunt acele declara\u021bii ast\u0103zi? Nimeni nu \u0219i le mai aminte\u0219te. Dar \u00eemi permit s\u0103 reamintesc acestui auditoriu ce s-a spus. A\u0219 dori s\u0103 citez discursul secretarului general al NATO, domnul Woerner, sus\u021binut la Bruxelles pe 17 mai 1990. La acea vreme, el a spus: \u00abfaptul c\u0103 suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 nu amplas\u0103m o armat\u0103 NATO \u00een afara teritoriului german ofer\u0103 Uniunii Sovietice o garan\u021bie ferm\u0103 de securitate.\u00bb Unde sunt aceste garan\u021bii?\u201d.<\/p>\n<p>Aceste afirma\u021bii despre garan\u021biile ca NATO s\u0103 nu se extind\u0103 au fost profund disputate.\u00a0Totu\u0219i, acest narativ avea s\u0103 fie folosit\u0103 adeseori de Rusia \u00een anii care au urmat pentru a-\u0219i justifica ac\u021biunile militare \u00eempotriva vecinilor s\u0103i.<\/p>\n<p>Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 2008, Ucraina \u0219i Georgia sunt invitate, \u00een cadrul summit-ului de la Bucure\u0219ti s\u0103 se al\u0103ture alian\u021bei. R\u0103spunsul rus a fost ferm: \u00een 2008, \u00een urma unor dispute \u00een regiunea separatist\u0103 Ossetia de Nord, Federa\u021bia Rus\u0103 a atacat Georgia. Armata rus\u0103 a ajuns la capitala Tiblisi dup\u0103 cinci zile. Tot anul acesta a fost marcat \u0219i de un gest care a atras mari controverse: recunoa\u0219terea independen\u021bei Kosovo de c\u0103tre SUA \u0219i statele vest-europene.<\/p>\n<p>La \u0219ase ani distan\u021b\u0103, scenariul s-a repetat: \u00een urma Revolu\u021biei Ucrainiene a Euromaidanului (2014), \u0219i a reprim\u0103rii brutale a acesteia, pre\u0219edintele pro rus Viktor Ianukovici a fost presat de c\u0103tre liderii occidentali s\u0103 negocieze cu opozi\u021bia un acord de transfer pa\u0219nic al puterii. \u00cen noaptea de 22 Februarie 2014, acesta a p\u0103r\u0103sit, \u00eens\u0103, \u021bara.<\/p>\n<p>Rusia a portretizat evenimentele drept o lovitur\u0103 de stat a na\u021bionali\u0219tilor ucrainieni \u0219i a \u00eenceput demersuri militare: a \u00eenceput prin a trimite solda\u021bi f\u0103r\u0103 \u00eensemne (omule\u021bii verzi) care au ocupat Parlamentul Local din Crimeea.<\/p>\n<p>Peninsula, unde se afla \u0219i sediul flotei ruse din Marea Neagr\u0103 la Sevastopol, \u0219i-a declarat independen\u021ba, ca mai apoi s\u0103 fie anexat\u0103 de Rusia. Alte mi\u0219c\u0103ri secesioniste au urmat \u00een zonele rusofone ale Ucrainei. Acestea au reu\u0219it numai \u00een oblasturile miniere Done\u021bk \u0219i Lugansk. Pe punctul de a recuceri aceste zone, for\u021bele ucrainiene s-au confruntat cu trupe ruse\u0219ti nemarcate la Aeroportul din Done\u021bk \u0219i Debal\u021bevo. Prin acordul de pace Minsk II, conflcitul nu a fost solu\u021bionat, ci a devenit unul \u00eenghe\u021bat.<\/p>\n<p><strong>Faza a treia (2014 \u2013 prezent). R\u0103zboiul<\/strong><\/p>\n<p>Probabil cel mai notabil eveniment din urm\u0103torii ani a fost venirea lui Trump la putere (2016). Acesta a \u00eenceput, \u00eenc\u0103 de pe atunci, s\u0103 semnalizeze o distan\u021bare fa\u021b\u0103 de alia\u021bii europeni \u0219i o apropiere de liderii iliberali, precum Orban, Bolsanaro sau Putin. Mai mult, \u00een timpul mandatului s\u0103u (2017, mai exact) Statele Unite au \u00eenceput s\u0103 \u00eenarmeze Ucraina. Totu\u0219i, \u00eencercarea sa de a-l presa pe Zelensky, \u00een 2019, s\u0103 investigheze afacerile familiei Biden \u00een Ucraina. Refuzul pre\u0219edintelui ucrainean a atras dup\u0103 sine \u00eenghe\u021barea ajutorului militar \u00een iunie 2019, conform BBC.<\/p>\n<p>\u00cen fine, r\u0103spunsul slab al pre\u0219edintelui Trump la pandemia de Coronavirus l-a propulsat \u00een sondaje pe contra candidatul s\u0103u democrat, Joe Biden, care a c\u00e2\u0219tigat alegerile din 2020. Acesta a semnalat din prima o atitudine foarte diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de Putin, numindu-l \u201eun uciga\u0219\u201d \u00eentr-un interviu acordat ABC News \u00een martie 2021. \u00cen vara lui 2021 a avut loc retragerea american\u0103 din Afganistan. \u00cen toamna lui 2021, aproximativ 100.000 de solda\u021bi ru\u0219i au fost masa\u021bi la grani\u021ba cu Ucraina. Putin cerea, iar\u0103\u0219i, stoparea extinderii NATO \u0219i Totu\u0219i, r\u0103zboiul a \u00eenceput dup\u0103 c\u00e2teva luni, pe 24 februarie 2022.<\/p>\n<p>Dup\u0103 cum \u0219tim deja, NATO a sus\u021binut material Ucraina, iar administra\u021bia Biden a avut o atitudine foarte ferm\u0103 \u00een acest sens. Venirea lui Trump la putere, \u00eens\u0103, a schimbat radical situa\u021bia. Astfel, \u00een prezent, noua administra\u021bie Trump nu mai vorbe\u0219te doar despre abandonarea Ucrainei, ci a \u00eentregii alian\u021be.<\/p>\n<p><strong>Conflictele din trecut<\/strong><\/p>\n<p>La o prim\u0103 privire am fi tenta\u021bi s\u0103 credem c\u0103 situa\u021bia actual\u0103 este una lipsit\u0103 de precedent. Totu\u0219i, nu este tocmai cazul. Desigur, situa\u021bia actual\u0103 \u0219i imprevizibilitatea noii administra\u021bii nu ajut\u0103 cu nimic starea de spirit, dar ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim la antecedentele existente. Mai exact, alian\u021ba a avut numeroase crize \u00een trecut, dintre care voi aminti c\u00e2teva:<\/p>\n<p><strong>Ie\u0219irea Fran\u021bei din Structura de Comand\u0103 Integrat\u0103 (1966).<\/strong> De la revenirea generalului Charles de Gaulle la putere \u00een 1959, acesta a adus cu el o viziune a unei Europe independente \u0219i puternice, care s\u0103 poat\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 hegemoniei americane. Av\u00e2nd memoria pozi\u021biei anti franceze a Americii din timpul Crizei Suezului, dar \u0219i din dorin\u021ba uneimai largi autonomii strategice, Fran\u021ba a p\u0103r\u0103sit Structura de Comand\u0103 Integrat\u0103 \u00een 1966. Asta presupunea ca to\u021bi militarii care nu se aflau sub comand\u0103 francez\u0103 \u0219i SHAPE (Sediul Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate din Europa) s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Fran\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een 1967. Sediul SHAPE a fost mutat, deci la Bruxelles, iar Fran\u021ba, de\u0219i a r\u0103mas \u00een alian\u021b\u0103 a fost consecvent un membru re\u021binut \u00een special fa\u021b\u0103 de America.<\/p>\n<p><strong>R\u0103zboiul Cipriot (1974).<\/strong> Dup\u0103 ce \u0219i-a declarat independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Marea Britanie \u00een 1960, tensiunile etnice dintre popula\u021bia greac\u0103 \u0219i cea turc\u0103 din Cipru au \u00eenceput s\u0103 se amplifice . \u00cencercarea Greciei de a anexa insula \u00een 1974 a rezultat \u00eentr-o invazie a Ciprului de c\u0103tre Turcia \u00een acela\u0219i an. Situa\u021bia era deosebit de grav\u0103: un stat membru NATO ataca alt stat membru, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eencercase s\u0103 for\u021beze anexarea unui stat. Pe scena interna\u021bional\u0103, majoritatea statelor au condamnat ac\u021biunea Turciei. Ascensiunea Ciprului la UE \u00een 2004 a contribuit la o fractur\u0103 UE \u2013 NATO care se face resim\u021bit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n<p><strong>R\u0103zboiul din Irak (2003) .<\/strong> Probabil cea mai recent\u0103 disput\u0103 din interiorul alian\u021bei a avut loc \u00een 2003, c\u00e2nd ipoteza american\u0103 conform c\u0103reia Saddam Hussein de\u021bine arme de distrugere \u00een mas\u0103 \u0219i, deci, o invazie a Irakului ar fi necesar\u0103 a divizat alian\u021ba. Majoritatea statelor din Europa Occidental\u0103 (mai ales Germania \u0219i Fran\u021ba) s-au opus vehement invaziei . \u00cen schimb, statele membre din estul Europei (Polonia), sau chiar cele care aspirau s\u0103 adere (Rom\u00e2nia), c\u00e2t \u0219i c\u00e2teva state din vest (Spania \u0219i Marea Britanie) au sus\u021binut ferm planul american. Asta a creat un precedent: SUA era gata s\u0103 mearg\u0103 la r\u0103zboi f\u0103r\u0103 \u00eentreaga alian\u021b\u0103, ci doar cu o \u201ealian\u021b\u0103 a doritorilor\u201d.<br \/>\n2.5% din PIB. Aceasta este o disput\u0103 destul de veche. \u00cengrijorarea Americii c\u0103, \u00een calitate de principal contributor al Alian\u021bei, ceilal\u021bi membrii doar profit\u0103 de pe urma umbrelei de securitate a NATO.<\/p>\n<p><strong>Concluzie. <\/strong>Istoria prezen\u021bei NATO \u00een Europa este una destul de lung\u0103. Alian\u021ba a reu\u0219it \u00een ceea ce prive\u0219te obiectivul ei principal (de a descuraja o agresiune \u00eempotriva membrilor alian\u021bei. Totu\u0219i, dup\u0103 cum oputem observa, istoria sa nu a fost lipsit\u0103 de controverse, dispute interne sau chiar, \u00een cazul Ucrainei sau Georgiei, a incapacit\u0103\u021bii de a stopa un conflict la grani\u021bele sale. \u0218i, de\u0219i rolul sau eficien\u021ba Alian\u021bei pot fi discutate \u00eendelungat, este foarte clar c\u0103 o retragere brusc\u0103 a Americii (principalul membru al Alian\u021bei) va impacta masiv peisajul geopolitic european.<\/p>\n<p><em><strong>Not\u0103: Vlad Mamul\u0103 este masterand \u00een anul doi la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice \u00een cadrul Univerist\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, la programul Master de Rela\u021bii Interna\u021bionale.<\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/sfarsitul-unei-ere-cum-a-influentat-pax-americana-continentul-european.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pre\u0219edintele Donald Trump a oprit ajutorul militar de orice tip pentru Ucraina, au declarat oficiali de la Casa Alb\u0103 pentru CNN \u0219i CBS. \u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, sprijinit de anumite voci din Partidul Republican \u0219i din cercul apropiat al lui Donald Trump, au sus\u021binut ferm ideea diminu\u0103rii prezen\u021bei militare americane \u00een Europa. \u0218eful Departamentului de Eficien\u021b\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":521528,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-521527","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/521527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=521527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/521527\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/521528"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=521527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=521527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=521527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}