{"id":513128,"date":"2025-02-20T21:04:00","date_gmt":"2025-02-20T18:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=513128"},"modified":"2025-02-20T21:04:00","modified_gmt":"2025-02-20T18:04:00","slug":"conferinta-de-la-ialta-1945-evenimentul-care-a-ingropat-romania-in-comunism-timp-de-45-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=513128","title":{"rendered":"Conferin\u021ba de la Ialta, 1945. Evenimentul care a \u201e\u00eengropat” Rom\u00e2nia \u00een comunism, timp de 45 de ani"},"content":{"rendered":"

\u00cen cadrul negocierilor de la Riad, din Arabia Saudit\u0103, Rusia<\/a> a cerut din nou americanilor ca NATO<\/a> s\u0103 revin\u0103 la structura din 1997. Asta ar \u00eensemna eliminarea Rom\u00e2niei din alian\u021ba militar\u0103 \u0219i ar contura un scenariu nefericit, ce aminte\u0219te de un episod dur al istoriei, Conferin\u021ba de la Ialta, din 1945.<\/p>\n

Conferin\u021ba de la Ialta s-a desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 4-11 februarie 1945, \u00een ora\u0219ul-sta\u021biune Ialta, cu ie\u0219ire la Marea Neagr\u0103, din Crimeea<\/a> (teritoriu ucrainean anexat de Rusia \u00een 2014). Conferin\u021ba i-a pus la masa negocierilor pe cei trei mari lideri ai Alia\u021bilor \u2013 Franklin D. Roosevelt – pre\u0219edintele Statelor Unite ale Americii, pe Winston Churchill – prim-ministrul Marii Britanii \u0219i pe Iosif Stalin – liderul Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Obiectivul principal al Conferin\u021bei a fost stabilirea \u201enoii ordini mondiale”, cu accent pe organizarea postbelic\u0103 a Europei, dup\u0103 victoria ce se contura \u00eempotriva Axei, moment prin care astfel, se marca \u00eencheierea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Mai exact, motivul principal pentru organizarea Conferin\u021bei a fost necesitatea coordon\u0103rii strategice \u00eentre marile puteri aliate. Pe m\u0103sur\u0103 ce Germania nazist\u0103 se apropia de \u00eenfr\u00e2ngere, a devenit evident faptul c\u0103 for\u021bele mondiale c\u00e2\u0219tig\u0103toare trebuiau s\u0103 stabileasc\u0103 \u00eempreun\u0103 liniile directoare. Implicit, acest summit a fost o oportunitate pentru liderii alia\u021bi de a discuta despre modul \u00een care vor \u00eemp\u0103r\u021bi sfera de influen\u021b\u0103 \u00een Europa \u0219i Asia, av\u00e2nd \u00een baza \u0219i evolu\u021biilor militare \u0219i geopolitice.<\/p>\n

Roosevelt, Churchill \u0219i Stalin aveau viziuni diferite, dar erau obliga\u021bi s\u0103 colaboreze, din motive strategice. Roosevelt \u0219i Churchill proveneau din lumea democratic\u0103 occidental\u0103, aveau interese economice \u0219i politice care favorizau refacerea unui sistem interna\u021bional stabil, bazat pe democra\u021bie \u0219i comer\u021b liber. Stalin, \u00eens\u0103, avea scopuri mai extinse \u00een ceea ce prive\u0219te consolidarea influen\u021bei sovietice \u00een Europa de Est \u0219i asigurarea unei zone de securitate \u00een jurul Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Printre principalele decizii luate la Ialta s-au num\u0103rat \u00eemp\u0103r\u021birea Germaniei \u00een zone de ocupa\u021bie, ceea ce a dus la crearea unui sistem de administrare \u00eentre Alia\u021bi – SUA, Marea Britanie, Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Fran\u021ba. De asemenea, s-a hot\u0103r\u00e2t crearea Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite (ONU<\/a>), pentru a preveni viitoare conflicte interna\u021bionale \u0219i a promova cooperarea \u00eentre na\u021biuni. Un alt punct important a fost stabilirea unui acord privind statele din Europa de Est, care, \u00een mod oficial, trebuiau s\u0103 aib\u0103 alegeri libere \u0219i s\u0103-\u0219i determine propriile guverne. Cu toate acestea, Stalin a impus rapid regimuri comuniste \u00een majoritatea acestor state, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Efectele conferin\u021bei de la Ialta au fost semnificative la nivel global, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 au marcat \u00eenceputul diviz\u0103rii lumii \u00een dou\u0103 blocuri opuse, cel capitalist condus de Statele Unite<\/a> \u0219i cel socialist, sub conducerea Uniunii Sovietice. Acest\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire a fost simbolizat\u0103 de \u201eCortina de fier\u201d, un termen care descria separarea \u00eentre Europa de Est, aflat\u0103 sub influen\u021ba sovietic\u0103, \u0219i Europa de Vest, dominat\u0103 de democra\u021biile occidentale.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, efectele Conferin\u021bei de la Ialta au fost devastatoare. De\u0219i nu s-au luat decizii directe \u00een privin\u021ba Rom\u00e2niei cu acest prilej, soarta \u021b\u0103rii a fost, \u00een mare parte, predeterminat\u0103 la Ialta prin acordul privind sfera de influen\u021b\u0103 a Uniunii Sovietice \u00een Europa de Est.<\/p>\n

Sferele de influen\u021b\u0103 fuseser\u0103 deja trasate de Stalin \u0219i Churchill \u00een octombrie 1944, c\u00e2nd au scris infamul bile\u021bel cu procentele, \u00eentr-o sear\u0103 tulbure la Moscova<\/a>.<\/p>\n

At Moscow in October 1944 – with FDR absent – Churchill & Stalin had penned the \u2018percentages agreement\u2019 \u2013 a \u2018naughty document\u2019 (Churchill\u2019s phrase) dividing Europe into \u2018spheres of influence.\u2019 As today\u2019s Kremlin floats new mischief, remember Yalta & that #CrimeaIsUkraine<\/a>. pic.twitter.com\/cB8YloMU9o<\/a><\/p>\n

Stalin a ob\u021binut acordul alia\u021bilor pentru a impune un regim comunist \u00een Rom\u00e2nia, iar la scurt timp dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, trupele sovietice au \u00eenceput s\u0103-\u0219i consolideze controlul asupra \u021b\u0103rii. \u00cen ciuda unei opozi\u021bii politice interne \u0219i a unor presiuni interna\u021bionale, Rom\u00e2nia a fost treptat adus\u0103 sub influen\u021ba Moscovei, ceea ce a dus la instaurarea regimului comunist, \u00een 1947. Astfel, primul prim-ministru al Rom\u00e2niei impus de Moscova a fost Petru Groza, din 1945 \u0219i care a r\u0103mas la putere p\u00e2n\u0103 \u00een 1952.<\/p>\n

Practic, \u00een urma Conferin\u021bei de la Ialta, \u021bara noastr\u0103 a pierdut autonomia politic\u0103, a fost for\u021bat\u0103 s\u0103 adere la Pactul de la Var\u0219ovia \u0219i implicit, s\u0103 urmeze politica extern\u0103 a Uniunii Sovietice pe toat\u0103 durata R\u0103zboiului Rece. Prin Pactul de la Var\u0219ovia, semnat \u00een 1955, s-a \u00eent\u0103rit consolidarea Uniunii Sovietice \u00een plan militar \u0219i politic \u00een blocul estic. Astfel, \u021b\u0103rilor membre li s-a impus colaborarea sub conducerea Moscovei. Pactul a fost \u00eenfiin\u021bat ca r\u0103spuns la crearea Organiza\u021biei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), considerat un mod de a contracara influen\u021ba \u0219i securitatea \u021b\u0103rilor occidentale.<\/p>\n

\u00cen acest context, Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103 s\u0103 participe la exerci\u021bii militare comune cu Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 securitatea regimului socialist. Pactul a existat p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, c\u00e2nd a fost desfiin\u021bat dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimurilor comuniste din Europa de Est \u0219i sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece. Rom\u00e2nia a ini\u021biat demersurile pentru aderarea la NATO \u00een 1993, iar aderarea a fost finalizat\u0103 \u00een 2004.<\/p>\n

Sub regimul comunist impus, cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei au suferit consecin\u021be severe: fie au fost deposeda\u021bi de averi, fie au ajuns teroriza\u021bi \u0219i\/sau uci\u0219i \u00een pu\u0219c\u0103rii, fie au fost exclu\u0219i din diverse profesii, pentru c\u0103 au \u00eendr\u0103znit s\u0103 se opun\u0103 regimului represiv. De asemenea, interdic\u021biile a p\u0103r\u0103si \u021bara, dizolvarea partidelor, cenzurarea libert\u0103\u021bii de exprimare, alte restric\u021bii stabilite de regim plus s\u0103r\u0103cia \u0219i-au pus amprenta \u00een mentalul colectiv al rom\u00e2nilor, care \u00een 1989 au strigat \u00een strad\u0103 \u201eLibertate!”.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te solicitarea Rusiei, de la Riad, ca NATO s\u0103 revin\u0103 la structura din 1997, a fost doar o carte fantezist\u0103 jucat\u0103 de oamenii lui Vladimir Putin<\/a>, \u00een speran\u021ba c\u0103 vor ob\u021bine un minimum mai realist, la masa negocierilor, \u00een pe alte subiecte geostrategice. Americanii au refuzat categoric \u201eoferta” Moscovei, referitoare la retragerea NATO, \u00eens\u0103 potrivit semnalelor de la Washington<\/a>, Ucraina<\/a> ar putea r\u0103m\u00e2ne, \u201ede jure”, f\u0103r\u0103 teritoriile din est, invadate de aproape trei ani.<\/p>\n

Nu e prima dat\u0103 c\u00e2nd Rusia a cerut americanilor s\u0103-\u0219i retrag\u0103 trupele din Europa de Est. De-a lungul timpului, administra\u021bia de la Moscova a avertizat asupra \u201eliniilor ro\u0219ii\u201d, respectiv asupra \u201epericolului\u201d extinderii NATO. Astfel, Vladimir Putin \u0219i diploma\u021bii ru\u0219i au solicitat \u00een ultimii ani, respectiv \u00een ultimele decenii, insistent, ca Estul s\u0103 fie o \u201ezon\u0103 neutr\u0103\u201d.<\/p>\n

Nu rata \u0219tirile importante ale zilei<\/p>\n

Source URL: https:\/\/ziare.com\/istorie\/conferinta-urss-comunism-1925010<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen cadrul negocierilor de la Riad, din Arabia Saudit\u0103, Rusia a cerut din nou americanilor ca NATO s\u0103 revin\u0103 la structura din 1997. Asta ar \u00eensemna eliminarea Rom\u00e2niei din alian\u021ba militar\u0103 \u0219i ar contura un scenariu nefericit, ce aminte\u0219te de un episod dur al istoriei, Conferin\u021ba de la Ialta, din 1945. Conferin\u021ba de la Ialta […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":513129,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[22],"class_list":["post-513128","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-ziare-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/513128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=513128"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/513128\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/513129"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=513128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=513128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=513128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}