{"id":512596,"date":"2025-02-20T11:01:40","date_gmt":"2025-02-20T08:01:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=512596"},"modified":"2025-02-20T11:01:40","modified_gmt":"2025-02-20T08:01:40","slug":"un-om-se-sinucide-la-fiecare-43-de-secunde-la-nivel-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=512596","title":{"rendered":"Un om se sinucide la fiecare 43 de secunde la nivel mondial"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">746.000 de decese \u00een 2021, dintre care 519 000 b\u0103rba\u021bi \u0219i 227 000 femei: sinuciderea r\u0103m\u00e2ne \u201eo cauz\u0103 major\u0103 de deces care poate fi prevenit\u0103\u201d, cu un deces la fiecare 43 de secunde la nivel mondial, potrivit unei echipe de cercet\u0103tori interna\u021bionali \u00een cea mai cuprinz\u0103toare analiz\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum a mortalit\u0103\u021bii prin sinucidere la nivel mondial, publicat\u0103 miercuri \u00een revista Lancet public health, preluat\u0103 de <a href=\"https:\/\/sante.lefigaro.fr\/social\/sante-publique\/suicide-un-mort-toutes-les-43-secondes-dans-le-monde-20250220\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Le Figaro<\/a>.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Autorii au studiat datele colectate \u00een cadrul Global burden of diseases pentru 204 \u021b\u0103ri \u0219i teritorii \u00eentre 1990 \u0219i 2021. Detaliind modul \u00een care v\u00e2rsta, sexul \u0219i propor\u021bia de supravie\u021buitori s-au schimbat \u00een func\u021bie de regiunea lumii, ei identific\u0103 \u201epopula\u021biile cele mai expuse riscului de sinucidere\u201d pentru a \u201einforma mai bine factorii de decizie, a stimula discu\u021biile \u0219i a declan\u0219a inova\u021bia \u00een jurul eforturilor de prevenire a sinuciderii direc\u021bionate\u201d, explic\u0103 autorii studiului lor.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Num\u0103rul deceselor prin sinucidere a sc\u0103zut drastic \u00een treizeci de ani, de la aproape 15 la 9 decese la 100.000 de locuitori \u00eentre 1990 \u0219i 2021. Este vorba de o sc\u0103dere de aproape 40 %. \u0218i \u00een timp ce pandemia Covid a f\u0103cut ravagii asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale, nu pare s\u0103 fi crescut rata sinuciderilor, care a sc\u0103zut chiar u\u0219or de la 9,2 la 9 decese la 100.000 de locuitori \u00eentre 2019 \u0219i 2021. Cu toate acestea, autorii avertizeaz\u0103 c\u0103 este prea devreme pentru a face orice judecat\u0103 real\u0103, subliniind \u201enumeroasele provoc\u0103ri\u201d ridicate de Covidul lung \u0219i dificult\u0103\u021bile sociale accentuate de m\u0103surile sanitare luate pentru a limita pandemia.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Acest progres \u201e\u00eencurajator\u201d nu este \u201euniversal\u201d, subliniaz\u0103 autorii. \u021a\u0103rile din America Latin\u0103 \u0219i de Nord \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere a ratei sinuciderilor, uneori \u00een propor\u021bii alarmante: America Central\u0103 a \u00eenregistrat cea mai mare cre\u0219tere, cu +39%. \u00cen America de Nord, cre\u0219terea este de \u201edoar\u201d 7%, dar este de 23% \u00een r\u00e2ndul femeilor din Statele Unite. Cu toate acestea, \u00een Europa de Est \u0219i \u00een Africa subsaharian\u0103 rata sinuciderilor r\u0103m\u00e2ne cea mai ridicat\u0103. La nivel mondial, sinuciderea este a 21-a cauz\u0103 principal\u0103 de deces, mai mult dec\u00e2t HIV.<\/span><\/p>\n<h3 class=\"p1\"><span class=\"s1\">Mai pu\u021bine femei mor din cauza sinuciderii<\/span><\/h3>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi dec\u00e2t femei continu\u0103 s\u0103 moar\u0103 prin sinucidere, iar sc\u0103derea este mai pu\u021bin rapid\u0103 pentru ace\u0219tia (12,8 la 100.000 \u00een 2021, sau -33,5% din 1990, comparativ cu 5,4 la 100.000, sau -50,3%). Pe de alt\u0103 parte, recursul la \u00eengrijiri medicale \u00een urma unei tentative de sinucidere este mai mare la femei: 14,47 la 100.000 de locuitori \u00een 2021, fa\u021b\u0103 de 4,27 pentru b\u0103rba\u021bi. \u201eB\u0103rba\u021bii tind s\u0103 aleag\u0103 metode de sinucidere mai violente \u0219i mai letale, cum ar fi armele de foc, \u00een timp ce femeile sunt mai predispuse s\u0103 aleag\u0103 metode precum otr\u0103virea \u0219i supradozajul, care au o rat\u0103 de supravie\u021buire mai mare\u201d, explic\u0103 \u00eentr-un comunicat Emily Rosenblad, co-autoare a studiului \u0219i \u0219ef de proiect la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) de la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Washington din Seattle.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">De asemenea, autorii noteaz\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a persoanelor care mor prin sinucidere a crescut: de la 43 de ani \u00een 1990 la 47 \u00een 2021 pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i de la 41,9 la 46,9 pentru femei. Acest lucru ar putea demonstra eficacitatea \u201eeforturilor de prevenire a sinuciderii \u00een r\u00e2ndul tinerilor, cum ar fi accesul la servicii esen\u021biale de screening sau dezvoltarea de programe de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103\u201d; dar sinuciderea r\u0103m\u00e2ne o cauz\u0103 major\u0103 a mortalit\u0103\u021bii evitabile \u00een r\u00e2ndul copiilor \u0219i adul\u021bilor tineri, indiferent de nivelul de venit al \u021b\u0103rii \u00een cauz\u0103, insist\u0103 autorii. Ace\u0219tia subliniaz\u0103, de asemenea, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea general\u0103 a popula\u021biei \u0219i faptul c\u0103 \u201efactori precum izolarea, lipsa sprijinului social sau familial, sistemele inadecvate de securitate social\u0103 \u0219i de pensii, bolile cronice, asigurarea inadecvat\u0103 \u0219i lipsa resurselor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 pentru adul\u021bii de v\u00e2rst\u0103 mijlocie \u0219i v\u00e2rstnici sunt factori de risc critici care contribuie la sinucidere\u201d, sus\u021bin ei.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Obiectivele de dezvoltare durabil\u0103 ale Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii au stabilit o \u021bint\u0103 global\u0103 de reducere a deceselor prin sinucidere cu o treime p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, subliniaz\u0103 autorii. Cu toate acestea, \u201e\u00een ciuda \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii generale a ratelor de mortalitate (\u2026), anumite grupuri demografice \u00eenregistreaz\u0103 rate de suicid \u00een cre\u0219tere, dezv\u0103luind loca\u021bii \u0219i grupe de v\u00e2rst\u0103 specifice care au nevoie urgent\u0103 de sprijin sporit \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u0219i de strategii de interven\u021bie\u201d. Sinuciderea este un fenomen complex, care combin\u0103 \u201etulbur\u0103rile mintale, consumul de substan\u021be, traumele sau violen\u021ba, factorii sociali \u0219i culturali, accesul facil la mijloace letale, s\u0103r\u0103cia \u0219i priva\u021biunile\u201d \u0219i despre care se spune c\u0103 este \u201eesen\u021bial s\u0103 fie cuantificat (\u2026) pentru a putea lua m\u0103suri adecvate \u0219i oportune\u201d.<\/span><\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/un-om-se-sinucide-la-fiecare-43-de-secunde-la-nivel-mondial.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>746.000 de decese \u00een 2021, dintre care 519 000 b\u0103rba\u021bi \u0219i 227 000 femei: sinuciderea r\u0103m\u00e2ne \u201eo cauz\u0103 major\u0103 de deces care poate fi prevenit\u0103\u201d, cu un deces la fiecare 43 de secunde la nivel mondial, potrivit unei echipe de cercet\u0103tori interna\u021bionali \u00een cea mai cuprinz\u0103toare analiz\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum a mortalit\u0103\u021bii prin sinucidere la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":512597,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-512596","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/512596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=512596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/512596\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/512597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=512596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=512596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=512596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}