{"id":507351,"date":"2025-02-13T12:33:41","date_gmt":"2025-02-13T09:33:41","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=507351"},"modified":"2025-02-13T12:33:41","modified_gmt":"2025-02-13T09:33:41","slug":"care-este-starea-de-spirit-a-populatiei-din-romania-dupa-anularea-alegerilor-ingrijorare-depresie-si-disperare-cercetare-calitativa-realizata-de-sociologul-barbu-mateescu-pentru-fundatia-konrad-ad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=507351","title":{"rendered":"Care este starea de spirit a popula\u021biei din Rom\u00e2nia dup\u0103 anularea alegerilor: \u00eengrijorare, depresie \u0219i disperare \/ Cercetare calitativ\u0103 realizat\u0103 de sociologul Barbu Mateescu pentru Funda\u021bia Konrad Adenauer"},"content":{"rendered":"
\n

Starea de spirit a Rom\u00e2niei este sumbr\u0103, variind \u00eentre \u00eengrijorare (\u00een ora\u0219ele mari), depresie (\u00een ora\u0219ele medii \u0219i mici) \u0219i disperare (\u00een mediul rural). Frustrarea fa\u021b\u0103 de lipsa de calitate a serviciilor furnizate de stat este la cote extrem de \u00eenalte, reprezent\u00e2nd unul dintre principalele motive ale nemul\u021bumirii generale, se arat\u0103 \u00eentr-o cercetare realizat\u0103 de sociologul Barbu Mateescu<\/strong> la comanda Funda\u021biei Konrad Adenauer (KAS). Red\u0103 mai jos integral rezultatele cercet\u0103rii realizate \u00een ianuarie 2025 de c\u0103tre Institutul Rom\u00e2n pentru Evaluare \u0219i Strategie (IRES). Cercetarea calitativ\u0103 realizat\u0103 de Barbu Mateescu se bazeaz\u0103 pe 9 focus-grupuri, fiecare av\u00e2nd 7 participan\u021bi, \u00een Bucure\u0219ti \u0219i localit\u0103\u021bi din Transilvania, Moldova, Munteia.<\/p>\n

Red\u0103m mai jos integral rezultatele cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Potrivit, cercet\u0103rii, alegerile parlamentare nu au reu\u0219it s\u0103 confere legitimitate clasei politice, aceasta fiind \u00een continuare privit\u0103 cu ostilitate. Votul de pedepsire<\/strong> sau de schimbare<\/strong> va defini alegerile preziden\u021biale din urm\u0103toarele luni.<\/p>\n

Sentimentul c\u0103 \u201eRom\u00e2nia e un sat f\u0103r\u0103 c\u00e2ini\u201d este semnificativ mai puternic dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an. Una dintre principalele a\u0219tept\u0103ri de la viitorul pre\u0219edinte este schimbarea ethos-ului administra\u021biei publice. Totodat\u0103, fa\u021b\u0103 de anul trecut, func\u021bia de reprezentare a pre\u0219edintelui cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 \u0219i mai mare \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a mai beneficia de atu-ul valid\u0103rii din partea Occidentului. Cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i doresc un pre\u0219edinte care s\u0103 apere activ \u0219i constant interesele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Mesajele conservatoare \u0219i antiglobaliste au impact asupra unui segment minoritar al popula\u021biei. Totu\u0219i, b\u0103t\u0103lia electoral\u0103 din 2025 se va desf\u0103\u0219ura pe alte coordonate, a\u0219a cum reiese din tendin\u021bele identificate anterior. Rom\u00e2nia se afl\u0103 mai jos pe piramida lui Maslow dec\u00e2t statele occidentale, unde dezbaterile ideologice sunt fundamentale.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu un an, cercet\u0103rile indicau c\u0103 \u201eeste imposibil\u0103 emiterea unui prognostic credibil privind rezultatul unei confrunt\u0103ri electorale \u00eentre un reprezentant al clasei politice actuale \u0219i un candidat populist \u0219i dinamic, prima categorie fiind puternic erodat\u0103\u201d. \u00cen prezent, situa\u021bia a devenit mai clar\u0103: clasa politic\u0103 are nevoie de un candidat extrem de energic, carismatic \u0219i creativ<\/strong> pentru a putea \u021bine pasul cu na\u021bionalismul populist.<\/p>\n

\"sociologul
Sursa Foto: Inquam Photos\/ Autor: Octav Ganea<\/figcaption><\/figure>\n

Raportarea general\u0103 a participan\u021bilor fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia \u0219i guvernare<\/strong><\/p>\n

Participan\u021bii din marile ora\u0219e \u0219i suburbiile acestora resimt un \u0219oc \u00een ceea ce prive\u0219te dispari\u021bia consensului pro-Vest, perceput\u0103 de ei ca un moment de cotitur\u0103. Aceast\u0103 schimbare le provoac\u0103 confuzie \u0219i \u00eengrijorare:<\/p>\n

\u201eSuntem \u00eentr-un moment de cotitur\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 20 de ani, Ilfov)
\n\u201e[Direc\u021bia \u00een care se \u00eendreapt\u0103 Rom\u00e2nia] poate s\u0103 fie o direc\u021bie bun\u0103 sau mai pu\u021bin bun\u0103 \u00een func\u021bie de alegerile preziden\u021biale.\u201d (femeie, 31 de ani, ora\u0219 mare)<\/p>\n

Prin contrast, \u00een localit\u0103\u021bile mai mici domin\u0103 lipsa de satisfac\u021bie \u00een mediul urban \u0219i o frustrare puternic\u0103 \u00een mediul rural. Exasperarea este invers propor\u021bional\u0103 cu m\u0103rimea localit\u0103\u021bilor \u0219i nivelul veniturilor:<\/p>\n

\u201eN-a\u0219 vrea s\u0103 zic [s\u0103 facem] o revolt\u0103, dar nu avem ce face. Nu avem alte solu\u021bii. E nevoie de o schimbare politic\u0103.\u201d (femeie, 41 de ani, Moldova rural\u0103)
\n\u201eMergem din r\u0103u \u00een mai r\u0103u dac\u0103 nu se face o schimbare la guvernare.\u201d (femeie, 40 de ani, Muntenia rural\u0103)<\/p>\n

\u00cen special \u00een mediul rural, dar \u0219i \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, predomin\u0103 percep\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00eentr-o continu\u0103 degradare. \u00cen consecin\u021b\u0103, trecutul este idealizat, iar paseismul devine principala prism\u0103 prin care ace\u0219ti oameni \u00ee\u0219i raporteaz\u0103 via\u021ba:<\/p>\n

\u201eNimic nu merge bine \u00een \u021bara asta. De la an la an, lucrurile se duc, ne scufund\u0103m \u00eentr-o gaur\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Moldova rural\u0103)
\n\u201eCred c\u0103 to\u021bi am ie\u0219i [\u00een strad\u0103] pentru un trai mai bun \u0219i cred c\u0103 to\u021bi ne-am s\u0103turat s\u0103 ni se spun\u0103 c\u0103 o ducem cel mai bine din ultimii 30 de ani. Da, de la 50 de m\u0103rci salariul minim pe economie sau c\u00e2t era \u00een anii \u201990 am ajuns acuma la 300-400 de euro, dar puterea de cump\u0103rare este mult mai mic\u0103 acum dec\u00e2t atunci.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Transilvania rural\u0103)<\/p>\n

Sursele frustr\u0103rii: nivelul de trai<\/strong><\/p>\n

Percep\u021bia asupra infla\u021biei variaz\u0103 \u00een func\u021bie de m\u0103rimea localit\u0103\u021bii:<\/p>\n

\u00cen ora\u0219ele mari, infla\u021bia este men\u021bionat\u0103, dar nu i se acord\u0103 o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103.
\n\u00cen ora\u0219ele mici \u0219i medii, aceasta devine un subiect autentic de \u00eengrijorare.
\n\u00cen mediul rural (excluz\u00e2nd suburbiile), infla\u021bia este tema principal\u0103 de interes \u0219i emo\u021bie.<\/p>\n

Declara\u021bii relevante:<\/p>\n

    \n
  • \u201eUnul din p\u0103rin\u021bii mei, dup\u0103 45 de ani de munc\u0103, are pensia 1800 lei. Cu rata actual\u0103 a infla\u021biei, e o mizerie.\u201d (b\u0103rbat, 32 de ani, Muntenia rural\u0103)<\/li>\n
  • \u201eAm patru copii. P\u00e2n\u0103 acum trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni luam cu 500 lei m\u00e2ncare pentru trei zile, acum doar pentru dou\u0103 zile. \u0218i nu pun altceva \u00een co\u0219.\u201d (femeie, 40 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
  • \u201eDe la c\u00e2\u0219tig pornesc toate nemul\u021bumirile. Dac\u0103 ar cre\u0219te salariul odat\u0103 cu pre\u021burile, n-ai sim\u021bi nimic. Hai s\u0103 aliniem salariile cu Uniunea European\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 43 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
  • \u201eSalariile \u00eenghe\u021bate, pensiile \u00eenghe\u021bate, dar pre\u021burile la toate \u2013 la alimente, la carburan\u021bi \u2013 au crescut. Deci mergem spre un colaps economic. (\u2026) Au crescut facturile, gazul, lumina. Noi nu mai avem deloc putere financiar\u0103.\u201d (femeie, 41 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n

    \u00cen localit\u0103\u021bile mici \u0219i medii din Vechiul Regat, sc\u0103derea nivelului de trai perceput\u0103 de participan\u021bi se manifest\u0103 prin:<\/p>\n

    Nevoia de cre\u0219tere a num\u0103rului locurilor de munc\u0103, pentru a permite salarii mai mari dec\u00e2t minimul pe economie, care este principalul venit al majorit\u0103\u021bii responden\u021bilor.
    \nAlte elemente indirecte care contribuie la erodarea nivelului de trai, precum:
    \n\u00cemprumuturile cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103 (Muntenia urban\u0103).
    \nCostul \u00eentre\u021binerii unui autoturism (Rom\u00e2nia rural\u0103), ceea ce amplific\u0103 impactul cre\u0219terii pre\u021bului benzinei asupra bugetului familial.<\/p>\n

    \"sondaj\"sondaj
    Sursa Foto: Octav Ganea\/ Inquam Photos<\/figcaption><\/figure>\n

    Sursele frustr\u0103rii: o Rom\u00e2nie care nu e condus\u0103 de rom\u00e2ni sau pentru rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

    O percep\u021bie larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor cu viziuni paseiste, este c\u0103 destinul na\u021bional este decis de entit\u0103\u021bi externe. Aceast\u0103 idee este sus\u021binut\u0103 de mai mul\u021bi factori, unul dintre cei mai importan\u021bi fiind presta\u021bia actualului pre\u0219edinte \u0219i a prim-ministrului pe plan extern.<\/p>\n

    Impactul indirect al acestei percep\u021bii este cre\u0219terea aprecierii pentru atitudini na\u021bionaliste de tip \u201eRomania First\u201d sau \u201eLet\u2019s Make Romania Great Again\u201d.<\/p>\n

    Declara\u021bii relevante:<\/p>\n

      \n
    • \u201eTot ce s-a realizat \u00een 1989 s-a dat cu piciorul. Tot ce a avut Rom\u00e2nia s-a dat \u00een afar\u0103, suntem condu\u0219i doar din afar\u0103, tot ce avem aici e pur ornamental, doar executan\u021bi. (\u2026) Nu se vor oameni de\u0219tep\u021bi care s\u0103 ne conduc\u0103, se vor oameni care s\u0103 fie manipula\u021bi, u\u0219or manevra\u021bi, care s\u0103 nu comenteze.\u201d (femeie, 41 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
    • \u201e[Vesticii] ne vor o \u021bar\u0103 de consum, ne vor o \u021bar\u0103 de desfacere.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
    • \u201eCei care ne conduc a\u0219teapt\u0103 de la Uniunea European\u0103 un telefon, o directiv\u0103, o linie trasat\u0103 de a merge undeva sau spre cineva. Nu pot s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 singuri. Niciodat\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 53 de ani, Transilvania rural\u0103)<\/li>\n
    • \u201eNu mai e \u021bara noastr\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 40 de ani, ora\u0219 mare)<\/li>\n<\/ul>\n

      Sursele frustr\u0103rii: De\u021bin\u0103torii puterii politice<\/strong><\/p>\n

      Cet\u0103\u021benii percep o mare discrepan\u021b\u0103 \u00eentre clasa politic\u0103 \u0219i nevoile lor. \u00cen ciuda prezen\u021bei ridicate la alegerile parlamentare, sentimentul de a nu fi reprezenta\u021bi este puternic. Partidele par s\u0103 guverneze pentru interese personale, nu pentru popor, aliment\u00e2nd pesimismul \u0219i mesajele electorale anti-sistem. Aceast\u0103 percep\u021bie este reflectat\u0103 \u00een urm\u0103toarele citate:<\/p>\n

        \n
      • \u201e\u00cen absolut orice domeniu ar fi solu\u021bii. Problema e c\u0103 nu se vor aplicate. [Clasa politic\u0103] nu vor s\u0103 tr\u0103im bine. Ei vor ca ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
      • \u201eNoi, cet\u0103\u021benii, suntem prea ne\u00eensemna\u021bi ca s\u0103 putem face ceva dec\u00e2t dac\u0103 vor cei \u2018ale\u0219i\u2019, cu ghilimelele de rigoare \u2013 parlamentarii, senatorii, pre\u0219edintele \u2013 dac\u0103 ei ne vor l\u0103sa atunci vom putea face dar aten\u021bie vom putea face ce vor ei \u0219i noi credem c\u0103 am vrut noi.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Transilvania rural\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n

        Lipsa de competen\u021b\u0103 \u0219i performan\u021b\u0103 a liderilor politici este, de asemenea, o surs\u0103 major\u0103 de frustrare. Exist\u0103 un decalaj evident \u00eentre a\u0219tept\u0103rile cet\u0103\u021benilor \u0219i capacitatea clasei politice de a le \u00eendeplini:<\/p>\n

          \n
        • \u201eAvem de toate \u2013 de toate avem! Dar nu se \u0219tie s\u0103 se administreze.\u201d (femeie, 56 de ani, Moldova urban\u0103)<\/li>\n
        • \u201eNu suntem condu\u0219i dup\u0103 ni\u0219te reguli clare. Eu cred c\u0103 nici ei [= conduc\u0103torii \u021b\u0103rii] nu mai \u0219tiu ce zic.\u201d (femeie, 40 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n
        • \u201eDirec\u021bia \u00een care mergem este bun\u0103, din p\u0103cate cei ce ne conduc sunt din ce \u00een ce mai slab preg\u0103ti\u021bi. (\u2026) calitatea celor care ne conduc este deplorabil\u0103.\u201d (b\u0103rbat, 66 de ani, ora\u0219 mare)<\/li>\n
        • \u201eCei care conduc sunt pu\u0219i pe c\u0103p\u0103tuial\u0103\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Moldova rural\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n

          Un alt aspect criticat este lipsa de transparen\u021b\u0103 \u0219i corup\u021bia. Un participant rezum\u0103 situa\u021bia astfel:<\/p>\n

          \u201eP\u0103rerea mea e c\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 Rom\u00e2nia stagneaz\u0103 \u0219i nu datorit\u0103 unor probleme externe (\u2026). Rom\u00e2nia e condus\u0103 nu guvernat\u0103. \u2018Guvernat\u0103\u2019 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een numele unui program \u0219i \u00eenconjurat de oamenii potrivi\u021bi duci \u021bara din punctul A \u00een punctul B. \u2018Condus\u0103\u2019 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00ee\u021bi promovezi doar interesul t\u0103u, rezultatele le vedem la televizor: primari aresta\u021bi cu vile prin Fran\u021ba, \u00ee\u021bi angajezi doar neamurile \u0219i din cauza asta calitatea serviciilor scade.\u201d (b\u0103rbat, 56 de ani, Moldova urban\u0103)<\/p>\n

          \u00cen final, situa\u021bia financiar\u0103 precar\u0103 a statului, reflectat\u0103 \u00een necesitatea de a \u00eemprumuta bani pentru pensii \u0219i salarii (\u201ene \u00eemprumut\u0103m pentru pensii \u0219i salarii, nu ca s\u0103 construim ceva\u201d), \u00eent\u0103re\u0219te percep\u021bia lipsei de competen\u021b\u0103 a clasei politice \u00een guvernarea \u021b\u0103rii.<\/p>\n

          \"sociolog\"sociolog
          Sursa Foto: Inquam Photos\/ Autor: Octav Ganea<\/figcaption><\/figure>\n

          Statul \u0219i\/versus Cet\u0103\u021benii<\/strong><\/p>\n

          Cet\u0103\u021benii manifest\u0103 o ne\u00eencredere profund\u0103 \u00een aparatul de stat, v\u0103zut ca excesiv de politizat \u0219i ineficient. Aceast\u0103 ne\u00eencredere afecteaz\u0103 at\u00e2t calitatea serviciilor publice, c\u00e2t \u0219i \u00eencrederea general\u0103 \u00een sistem. C\u00e2teva exemple:<\/p>\n

          Politizarea excesiv\u0103:<\/strong> Numirea politic\u0103 a unor func\u021bii cheie, precum cea de la Curtea Constitu\u021bional\u0103, directorii de \u0219coal\u0103 sau inspectoratele \u0219colare, este v\u0103zut\u0103 ca o piedic\u0103 \u00een calea unei educa\u021bii de calitate. \u201eAt\u00e2ta timp c\u00e2t avem CCR numit politic, directorii de \u0219coal\u0103, inspectoratele \u0219i ce-o mai fi, ce educa\u021bie s\u0103 faci?\u201d (femeie, 35 de ani, Ilfov). De asemenea, promovarea pe criterii politice, \u00een detrimentul competen\u021bei profesionale, este o problem\u0103 grav\u0103: \u201eOamenii sunt propulsa\u021bi pe cu totul alte criterii dec\u00e2t profesionalism \u0219i ajung pe pozi\u021bii \u00eenalte \u00een detrimentul celor care au capacit\u0103\u021bi intelectuale \u0219i profesionale.\u201d (femeie, 48 de ani, Transilvania urban\u0103).<\/p>\n

          Birocra\u021bie excesiv\u0103:<\/strong> Procedurile administrative complicate \u0219i ineficiente genereaz\u0103 frustrare. Accesul la servicii medicale este un exemplu relevant: \u201d [Vizavi de rela\u021bia cu medicul de familie] traseul din momentul c\u00e2nd ai o problem\u0103 p\u00e2n\u0103 se rezolv\u0103, dac\u0103 se rezolv\u0103, [e lung]. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 duc la medicul specialist cu cardul de s\u0103n\u0103tate s\u0103 vad\u0103 c\u0103 sunt cu pl\u0103\u021bile la zi. Analiza la fel: \u2018vino luna viitoare c\u0103 nu mai sunt locuri\u2019. Atunci de ce-mi iei banii \u0103\u0219tia? Las\u0103-mi-i mie \u0219i c\u00e2nd am probleme \u00eei folosesc.\u201d (b\u0103rbat, 58 de ani, ora\u0219 mare). Un alt exemplu este necesitatea unei multitudini de avize \u0219i documente: \u201eTot timpul ai nevoie de un aviz. Nicio h\u00e2rtie nu e valabil\u0103 f\u0103r\u0103 alt\u0103 h\u00e2rtie.\u201d (b\u0103rbat, 46 de ani, Transilvania rural\u0103). Compar\u00e2nd experien\u021ba cu cea din Fran\u021ba, un participant subliniaz\u0103 contrastul: \u201eAm tr\u0103it patru ani \u00een Fran\u021ba. Ce am v\u0103zut? Func\u021bionarul public este pl\u0103tit de noi s\u0103 te ajute s\u0103 ob\u021bii o aprobare. Trebuie s\u0103 te primeasc\u0103, s\u0103 te ajute s\u0103 faci dosarul. Nu s\u0103 zic\u0103 \u2018Pleac\u0103, m\u0103\u2019. Nu s\u0103-\u021bi bage be\u021be \u00een roate.\u201d (b\u0103rbat, 55 de ani, Muntenia urban\u0103).<\/p>\n

          Erodarea calit\u0103\u021bii angaja\u021bilor statului:<\/strong> Sc\u0103derea standardelor de recrutare \u00een institu\u021biile publice este perceput\u0103 ca o problem\u0103 major\u0103: \u201eAu sc\u0103zut foarte mult cerin\u021bele ca s\u0103 po\u021bi s\u0103 intri \u00een poli\u021bie fa\u021b\u0103 de acum c\u00e2\u021biva ani. Acum nu mai ai preg\u0103tirea necesar\u0103.\u201d (femeie, 28 de ani, Muntenia urban\u0103). Aceast\u0103 percep\u021bie este sus\u021binut\u0103 \u0219i de exemple concrete, precum cel al unei educatoare incompetent\u0103: \u201d [La gr\u0103dini\u021ba copilului meu] educatoarea care era mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219tia s\u0103-i \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u, \u0219tia s\u0103-i ordoneze \u0219i o ascultau \u0219i o iubeau, pe c\u00e2nd educatoarea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 nu era ascultat\u0103, [copiii] nu vroiau s\u0103 fac\u0103 nimic din ce le spunea, era mereu g\u0103l\u0103gie.\u201d (femeie, 35 de ani, Ilfov).<\/p>\n

          Lipsa de transparen\u021b\u0103 \u0219i decizii incorecte:<\/strong> Sistemul este perceput ca opac, iar deciziile luate afecteaz\u0103 anumite categorii sociale \u00een mod dispropor\u021bionat (familiile monoparentale, de exemplu). Un exemplu este t\u0103ierea unor sporuri: \u201eNe-au t\u0103iat acum ni\u0219te sporuri. (\u2026) Ce t\u0103iem?\u2019 Ne-au \u00eentrebat pe noi din strad\u0103 care facem ceva \u0219i care muncim \u00een ture \u0219i \u00een week-end-uri? Nu. I-au \u00eentrebat pe cei din birouri care muncesc de luni p\u00e2n\u0103 vineri, cei de la financiar \u0219i juridic.\u201d (b\u0103rbat, 29 de ani, Muntenia urban\u0103). Aplicarea inechitabil\u0103 a legilor este o alt\u0103 surs\u0103 de nemul\u021bumire: \u201eSunt date legi \u0219i nu sunt respectate. Sunt date legi \u0219i nu sunt g\u00e2ndite \u00eenainte de a fi.. nu e g\u00e2ndit impactul acelor legi asupra oamenilor sau sunt aplicate inegal.\u201d (b\u0103rbat, 27 de ani, Muntenia rural\u0103). Lipsa de empatie a angaja\u021bilor statului este, de asemenea, criticat\u0103: \u201eMi-a trimis fiic\u0103-mea poz\u0103 cu profesoara, dormea \u00een timpul orei. La propriu. Este intolerabil.\u201d (femeie, 49 de ani, ora\u0219 mare). \u00cen final, lipsa de transparen\u021b\u0103 financiar\u0103 este o alt\u0103 surs\u0103 de frustrare: \u201eEu n-am v\u0103zut la niciun minister s\u0103 se fac\u0103 o bro\u0219ur\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului: am primit at\u00e2\u021bia bani \u0219i am f\u0103cut asta cu ei (..) \u0218i fiecare se duce \u0219i [vede], e totul transparent. Vii dup\u0103 patru ani \u0219i zici \u2018avem de suferit\u2019. Pentru ce s\u0103 suf\u0103r dac\u0103 n-a fost transparen\u021b\u0103? Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu banii?\u201d (femeie, 65 de ani, Ilfov).<\/p>\n

          Nevoia de ordine \u0219i disciplin\u0103:<\/strong> \u00cen concluzie, exist\u0103 o nevoie stringent\u0103 de mai mult\u0103 ordine, reguli \u0219i disciplin\u0103 pentru a corecta disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile sistemului. \u201eExist\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103 o nevoie major\u0103 de reguli, ordine \u0219i disciplin\u0103 care s\u0103 compenseze haosul existent\/perceput.\u201d Ilie Bolojan este men\u021bionat ca un exemplu pozitiv \u00een acest sens.<\/strong><\/p>\n

          Sistemul Public de S\u0103n\u0103tate<\/strong><\/p>\n

          Principalele nemul\u021bumiri legate de sistemul public de s\u0103n\u0103tate se concentreaz\u0103 pe:<\/p>\n

          Costuri \u0219i lipsa dot\u0103rilor:<\/strong> Costurile tratamentelor \u0219i medicamentelor sunt considerate ridicate, iar lipsa dot\u0103rilor este o problem\u0103 frecvent\u0103. Exemple: lipsa unui termometru \u00eentr-un spital mare (Ilfov), necesitatea de a pl\u0103ti asisten\u021bii pentru a primi injec\u021bii (Transilvania urban\u0103).<\/p>\n

          Lipsa medicilor competen\u021bi:<\/strong> Exodul medicilor din \u021bar\u0103 este o problem\u0103 na\u021bional\u0103, afect\u00e2nd at\u00e2t mediul urban, c\u00e2t \u0219i cel rural. Lipsa de medici califica\u021bi se resimte puternic \u00een zonele rurale \u0219i chiar \u00een zonele urbane.<\/p>\n

          Corup\u021bie: Corup\u021bia \u00een sistemul medical este o problem\u0103 frecvent men\u021bionat\u0103, participan\u021bii relat\u00e2nd situa\u021bii \u00een care au fost nevoi\u021bi s\u0103 ofere mit\u0103 pentru a primi servicii medicale. Un participant din Ilfov relateaz\u0103 o situa\u021bie specific\u0103 \u00een care a fost nevoit\u0103 s\u0103 ofere mit\u0103 pentru a evita injec\u021biile inutile.<\/p>\n

          \"frustrare\"frustrare
          Sursa Foto: Inquam Photos\/ Autor: Octav Ganea<\/figcaption><\/figure>\n

          Sistemul Public de Educa\u021bie<\/strong><\/p>\n

          Observa\u021biile despre sistemul public de educa\u021bie se axeaz\u0103 pe:<\/p>\n

          Lipsa de consisten\u021b\u0103 a proiectelor politice: Schimb\u0103rile frecvente \u00een politica educa\u021bional\u0103, determinate de schimb\u0103rile de mini\u0219tri, sunt v\u0103zute ca un factor negativ care \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea unui sistem coerent \u0219i eficient.<\/p>\n

          Inegalitate \u00eentre \u0219coli:<\/strong> Exist\u0103 o inegalitate semnificativ\u0103 \u00eentre \u0219coli, \u00een special \u00eentre cele din mediul urban \u0219i cele din mediul rural, \u00een ceea ce prive\u0219te resursele \u0219i implicarea profesorilor. Elit\u0103 \u00ee\u0219i trimite copiii la \u0219coli private.<\/p>\n

          Corup\u021bie:<\/strong> Corup\u021bia este o problem\u0103 major\u0103, \u00een special \u00een universit\u0103\u021bile din afara ora\u0219elor mari.<\/p>\n

          Utilizarea social media:<\/strong> Exist\u0103 o nevoie resim\u021bit\u0103 de o educa\u021bie mai bun\u0103 \u00een utilizarea re\u021belelor sociale, mai ales \u00een contextul rezultatelor din alegerile preziden\u021biale.<\/p>\n

          Specificit\u0103\u021bi Regionale (Transilvania)<\/strong><\/p>\n

          Utilizarea fondurilor europene:<\/strong> Utilizarea incorect\u0103 a fondurilor europene este o surs\u0103 major\u0103 de nemul\u021bumire.<\/p>\n

          Lipsa atractivit\u0103\u021bii educa\u021biei:<\/strong> Lipsa atractivit\u0103\u021bii educa\u021biei formale, \u00een special \u00een mediul rural, este o problem\u0103 grav\u0103.<\/p>\n

          Valori anti-etatiste:<\/strong> Participan\u021bii din Transilvania exprim\u0103 valori anti-etatiste mai pronun\u021bate dec\u00e2t \u00een alte regiuni ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

          Reindustrializare:<\/strong> Tema reindustrializ\u0103rii este relevant\u0103 \u00een localit\u0103\u021bile mici din Vechiul Regat, dar absent\u0103 \u00een Transilvania.<\/p>\n

          Ajutoare sociale: Se ridic\u0103 problema acord\u0103rii ajutoarelor sociale unor persoane care nu au nevoie de ele sau acordarea unor sume excesive.<\/p>\n

          Urm\u0103torul Pre\u0219edinte al \u021a\u0103rii \u2013 A\u0219tept\u0103ri \u0219i Aspira\u021bii<\/strong><\/p>\n

          Clasa politic\u0103, \u00een special cei afla\u021bi la guvernare, este epuizat\u0103. Apetitul pentru schimbare \u00een genere \u0219i pentru o figur\u0103 nou\u0103 \u00een particular este major.<\/p>\n

            \n
          • \u201c[Ca direc\u021bia \u021b\u0103rii s\u0103 fie bun\u0103] s-a \u00eencercat s\u0103 se schimbe ceva \u00een alegerile din 2024. S-a \u00eencercat schimbarea unei clase politice demodate, ca s\u0103 spun frumos despre ei, \u0219i toat\u0103 lumea a v\u0103zut ce s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d (b\u0103rbat, 53 de ani, Transilvania rural\u0103).<\/li>\n
          • \u201cSunt dou\u0103 tabere: apolitici \u0219i restul. Nu \u2018extremi\u0219ti \u0219i restul\u2019.\u201d (b\u0103rbat, 47 de ani, Transilvania urban\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n

            Precum \u00een cercetarea de anul trecut, dar \u00een mod mai accentuat, participan\u021bii au descris practic \u00een unanimitate un pre\u0219edinte radical diferit de cel actual. De exemplu, redarea sentimentului de putere\/reprezentare este extrem de important\u0103 \u00een acest moment. \u00cen focus grup-ul din Moldova rural\u0103, cererea unui participant (\u201e[viitorul pre\u0219edinte] s\u0103 nu stea aplecat\u201d) a fost apreciat\u0103 \u00een mod unanim de colegii de discu\u021bie, starea de spirit \u00een alte regiuni \u0219i medii de reziden\u021b\u0103 fiind identic\u0103.<\/p>\n

              \n
            • \u201cS\u0103 negocieze, s\u0103 nu st\u0103m \u00een genunchi \u2018da, s\u0103 tr\u0103i\u021bi\u2019 \u201d (femeie, 47 de ani, Ilfov).<\/li>\n
            • \u201cEgoist \u00een binele Rom\u00e2niei. La orice \u00eent\u00e2lnire, cu orice omolog, s\u0103 se intereseze doar de binele nostru.\u201d (b\u0103rbat, 32 de ani, Transilvania rural\u0103).<\/li>\n
            • \u201cNu mai \u0219tiu dac\u0103 avem resursele necesare, dar s\u0103 nu mai depindem at\u00e2t de mult de al\u021bi juc\u0103tori, de alte \u021b\u0103ri, s\u0103 putem s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i noi cu capul nostru nu doar cu capul altora (\u2026) va trebui s\u0103 pun\u0103 Rom\u00e2nia pe primul loc, nu alte \u021b\u0103ri. S\u0103 se impun\u0103, nu doar s\u0103 mearg\u0103 [\u00een str\u0103in\u0103tate] \u0219i at\u00e2t.\u201d (femeie, 42 de ani, ora\u0219 mare).<\/li>\n<\/ul>\n

              Participan\u021bii doresc un pre\u0219edinte implicat, dinamic \u0219i comunicativ. Acest set de atribute este v\u0103zut \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu reformarea statului \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, cu integritatea moral\u0103, o dolean\u021b\u0103 exprimat\u0103 \u00een toat\u0103 \u021bara dar mai ales \u00een ora\u0219ele mari \u0219i \u00een suburbiile lor.<\/p>\n

                \n
              • \u201cUn om de\u0219tept, un bun orator, s\u0103 ias\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu noi. Nu mai vreau cum a fost cu noi [Iohannis] \u0103\u0219tia zece ani.\u201d (femeie, 41 de ani, Moldova rural\u0103).<\/li>\n
              • \u201cTrebuie s\u0103 fie un tip implicat. Dac\u0103 nu dai direc\u021bia, la\u0219i cei care sunt sub tine s\u0103 mearg\u0103 cam cum vor ei\u201d. (B\u0103rbat, 43 de ani, Moldova urban\u0103).<\/li>\n
              • \u201cS\u0103 aib\u0103 curajul s\u0103 numeasc\u0103 lucrurile rele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i care trebuie rezolvate. S\u0103 nu fie diplomat, s\u0103 arate cu degetul unde sunt problemele.\u201d (femeie, 35 de ani, Ilfov).<\/li>\n
              • \u201cS\u0103 nu mai accepte numirea tuturor descreiera\u021bilor \u0219i nepricepu\u021bilor \u00een func\u021bii de mini\u0219tri (\u2026) S\u0103 vin\u0103 oameni noi dar competen\u021bi. Nu fini, nepo\u021bi, bunici \u0219i ce-o mai avea actuala clas\u0103 politic\u0103.\u201d (femeie, 47 de ani, Ilfov).<\/li>\n<\/ul>\n

                Valorile conservatoare precum patriotismul sau credin\u021ba \u00een Dumnezeu au fost men\u021bionate mai ales \u00een Moldova rural\u0103 \u0219i \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een Muntenia.<\/p>\n

                \u201cAu venit \u0219i Lidl, \u0219i toate supermarket-urile. Nu mai avem nimic. (\u2026) Un om de\u0219tept, un bun orator, s\u0103 ias\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu noi. Nu mai vreau cum a fost cu noi [Iohannis] \u0103\u0219tia zece ani. S\u0103 ne apere credin\u021ba \u0219i tradi\u021biile noastre. Nu mai vreau altceva, cu gay, sub nicio form\u0103\u201d (femeie, 41 de ani, Moldova rural\u0103).<\/p>\n

                \u00a0<\/p>\n

                \u00a0<\/p>\n

                \u00a0<\/p>\n

                \n

                Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n

                Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/care-este-starea-de-spirit-a-populatiei-din-romania-dupa-anularea-alegerilor-ingrijorare-depresie-si-disperare-cercetare-calitativa-realizata-de-sociologul-barbu-mateescu-pentru-fundatia-konrad-ad.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Starea de spirit a Rom\u00e2niei este sumbr\u0103, variind \u00eentre \u00eengrijorare (\u00een ora\u0219ele mari), depresie (\u00een ora\u0219ele medii \u0219i mici) \u0219i disperare (\u00een mediul rural). Frustrarea fa\u021b\u0103 de lipsa de calitate a serviciilor furnizate de stat este la cote extrem de \u00eenalte, reprezent\u00e2nd unul dintre principalele motive ale nemul\u021bumirii generale, se arat\u0103 \u00eentr-o cercetare realizat\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":507352,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-507351","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/507351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=507351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/507351\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/507352"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=507351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=507351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=507351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}