{"id":506175,"date":"2025-02-11T22:07:00","date_gmt":"2025-02-11T19:07:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=506175"},"modified":"2025-02-11T22:07:00","modified_gmt":"2025-02-11T19:07:00","slug":"intrarea-si-iesirea-din-scena-a-presedintelui-klaus-iohannis-ce-spun-cifrele-despre-ultimul-deceniu-din-istoria-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=506175","title":{"rendered":"Intrarea \u015fi ie\u015firea din scen\u0103 a pre\u015fedintelui Klaus Iohannis. Ce spun cifrele despre ultimul deceniu din istoria Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"
\n

\u2666 <\/span>Klaus Iohannis a fost pre\u015fedintele Rom\u00e2niei din 21 decembrie 2014\u00a0 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, 12 februarie 2025.<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Cum au fost ace\u015fti zece ani pentru economia local\u0103, pentru businessul antreprenorial, pentru angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia? Unde eram \u00een 2014 \u015fi unde suntem ast\u0103zi? Se putea mai bine? Se putea mai r\u0103u?\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ca la orice final de mandat, bilan\u0163ul vine cu cifrele seci, dar vine \u015fi cu tr\u0103irile fiec\u0103ruia dintre noi.\u00a0<\/strong><\/p>\n

ZF se uit\u0103 ast\u0103zi la o serie de indicatori macroeconomici \u015fi din business pentru a m\u0103sura parcursul Rom\u00e2niei \u00een ultimul deceniu, pentru a vedea de unde am plecat \u015fi unde am ajuns. Dincolo de emo\u0163ie, cifrele ofer\u0103 o imaginea a Rom\u00e2niei de ast\u0103zi.\u00a0 Iar businessul, vocea lui, nu pare c\u0103 dore\u015fte s\u0103 se abat\u0103 prea mult asupra \u201ezonei politice\u201d. Trei \u00eentreb\u0103ri a adresat Ziarul Financiar c\u0103tre mediul de business: Cum caracteriza\u0163i cei 10 ani ai Rom\u00e2niei \u00een mandatul lui Klaus Iohannis? Ar fi putut face mai mult \u015fi \u00een ce domenii? Ce a\u015ftept\u0103ri ave\u0163i de la viitorii lideri politici? R\u0103spunsurile au fost de multe ori \u00een ideea noi ne vedem de treab\u0103, – nu dorim s\u0103 coment\u0103m aspecte care interfereaz\u0103 cu zona politic\u0103\u201d. <\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Revolu\u0163ia din SALARIZAREA MEDICILOR<\/span><\/span>: \u00een 2018, medicii \u015fi asisten\u0163ii au ajuns s\u0103 c\u00e2\u015ftige salarii chiar duble de la o lun\u0103 la alta<\/strong><\/p>\n

Anul 2018 r\u0103m\u00e2ne unul de referin\u0163\u0103 \u00een ultimul deceniu pentru medicii \u015fi asisten\u0163ii din Rom\u00e2nia, \u00eemp\u0103r\u0163ind sistemul sanitar de stat \u00een dou\u0103 \u201eere\u201d: cea \u00een care medicii au fost prost pl\u0103ti\u0163i \u015fi cea \u00een care salariile lor au \u00eenceput s\u0103 se apropie de remunera\u0163ia colegilor de breasl\u0103 din Vestul Europei.<\/p>\n

\u00cen 2015, media salariilor medicilor din cel mai mare spital de urgen\u0163\u0103 din Bucure\u015fti – Universitar, era de 3.400 lei net pe lun\u0103, fiind doctori care c\u00e2\u015ftigau mai mult, dar \u015fi mai pu\u0163in. La reziden\u0163i, media era chiar mai jos, de 2.100 de lei lunar, iar asisten\u0163ii primeau circa 2.500 lei net, fiind tot media tuturor acestor angaja\u0163i din spitalul men\u0163ionat.<\/p>\n

Un asistent medical cu studii superioare avea anterior cre\u015fterii de salarii 1.800 de lei net pe lun\u0103.<\/p>\n

Din martie 2018, aceste venituri s-au dublat, iar ulterior au crescut odat\u0103 cu evolu\u0163iile salariale din ultimii ani. Ast\u0103zi, un medic din acela\u015fi spital Universitar ajunge la 16.000-17.000 de lei salariul de baz\u0103, la care se mai adaug\u0103 sporuri \u015fi g\u0103rzi.\u00a0<\/p>\n

Efecte \u00een lan\u0163<\/strong><\/p>\n

Cre\u015fterile salariale au venit pentru a sc\u0103dea exodul medicilor, \u00een contextul \u00een care anual mii de medici plecau s\u0103 profeseze \u00een str\u0103in\u0103tate. Dup\u0103 anul 2018, s-a v\u0103zut o sc\u0103dere a num\u0103rului de medici care se preg\u0103teau pentru o carier\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tate peste grani\u0163e, din datele de la Colegiul Medicilor din Rom\u00e2nia (CMR). Nu exist\u0103 cifre exacte privind num\u0103rul de medici care pleac\u0103, dar cei care vor s\u0103 se angajeze \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 cear\u0103 un certificat profesional de la CMR. Num\u0103rul acestor documente a sc\u0103zut, de la circa 2.000 pe an, la jum\u0103tate \u00een prezent, circa 1.000 de astfel de certificate.<\/p>\n

Un alt efect indirect s-a transpus \u015fi \u00een evolu\u0163ia salariilor din sistemul privat, operatorii medicali fiind nevoi\u0163i s\u0103 creasc\u0103 la r\u00e2ndul lor salariile pentru a p\u0103stra medicii \u015fi mai ales asistentele \u00een spitalele pe care le-au construit. Anterior cre\u015fterilor de salarii de la stat, domeniul privat pl\u0103tea mai bine.\u00a0<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?\u00a0<\/strong><\/p>\n

O nou\u0103 lege a salariz\u0103rii a crescut salariile de baz\u0103 pentrudou\u0103 categorii dintre angaja\u0163ii unui spital: medici \u015fi asisten\u0163i. Astfel, \u00eencep\u00e2nd cu martie 2018, salariile brute de baz\u0103 ale medicilor \u015fi asisten\u0163ilor medicali au crescut cu procente cuprinse \u00eentre 70% \u015fi 170%, dup\u0103 cum anun\u0163a chiar Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Georgiana Mihalache<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Cum s-a schimbat Bursa de Valori<\/span><\/span> \u00een ultimii 10 ani: de trei ori mai mul\u0163i investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei \u015fi 56 de companii care s-au listat pentru 13,5 mld. lei<\/strong><\/p>\n

Bursa de Valori de la Bucure\u015fti a trecut \u00een ultimii 10 ani prin cea mai bun\u0103 perioad\u0103 din istorie: din 2014 \u00eencoace indicii bursieri, capitalizarea \u015fi num\u0103rul de investitori s-au triplat, 56 de companii s-au listat cu ac\u0163iuni \u00een urma unor oferte prin care au atras 13,5 mld. lei de la investitori, iar investitorii de pe plan local au avut suficient\u0103 for\u0163\u0103 pentru a \u00eencheia cu success cea mai mare listare din Europa \u00een 2023, cea de 2 mld. euro a Hidroelectrica. Bursei i-a mers bine pentru c\u0103 \u015fi economiei i-a mers bine.<\/p>\n

Companiile listate la Bursa de Valori erau evaluate la 133 mld. lei\u00a0 (30 mld. euro) la \u00eenceputul lui 2014, anul \u00een care Iohannis a fost ales pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. La finalul lui 2024 capitalizarea acestora era de 363 mld. lei \u015fi ponderea \u00een PIB aproape dubl\u0103, de circa 20%. Circa 75.000 de investitorii tranzac\u0163ionau la Bursa de Valori la final de 2014 pentru ca peste 10 ani num\u0103rul lor s\u0103 se tripleze la aproximativ 210.000 de investitori pe fondul list\u0103rilor, randamentelor superioare altor pie\u0163e \u015fi a procesului simplu de deschidere a unui cont de tranzac\u0163ionare.\u00a0<\/p>\n

La capitolul lichiditate pe segmentul de ac\u0163iuni \u00eenc\u0103 mai este lucrat: valoarea tranzac\u0163iilor a urcat de la 52 mil. lei la 66 mil. lei.<\/p>\n

Bittnet, MedLife, Ascendia, Sphera, Digi, Purcari, sunt c\u00e2teva dintre companiile antreprenoriale care s-au listat la Bursa de Valori Bucure\u015fti din 2014 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, adic\u0103 pe durata primului mandat de pre\u015fedinte al lui Iohnannis. Ulterior, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een 2020 \u2013 anul volatilit\u0103\u0163ii din cauza COVID – au fost c\u00e2teva intr\u0103ri la tranzac\u0163ionare \u2013 Norofert, Holde, 2Performant, pentru ca cel mai dinamic an pentru pia\u0163a de capital s\u0103 fie 2021: nu mai pu\u0163in de 23 de list\u0103ri cu ac\u0163iuni pentru 234 mil. euro. Au urmat list\u0103ri antreprenoriale \u015fi \u00een 2022, 2023.<\/p>\n

Din pove\u015ftile create de antreprenori precum Victor C\u0103pitanu \u015fi Liviu Diaconescu (One United), Mihai Marcu (MedLife), Alin Dociu \u015fi Vasile Constantin (Aquila), Voicu Oprean (AROBS),\u00a0 Iulian Nedea (Simtel), Nicolae \u015ferban (Grup \u015ferban), fac acum parte zeci de mii de investitori la Bursa de Valori.\u00a0 Liviu Popescu<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\n

PIB<\/span><\/span>-ul per capita la aproape 20.000 de euro<\/strong><\/p>\n

PIB-ul pe cap de locuitor din Rom\u00e2nia a crescut \u00een cei peste 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis de la sub 8.000 de euro \u00een 2014, la peste 18.400 de euro \u00een 2024. Dac\u0103 economia va cre\u015fte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din Rom\u00e2nia va fi la peste 20.000 de euro \u00een 2025.<\/p>\n

Cifra de PIB \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 la num\u0103rul de locuitori este cea mai folosit\u0103 unitate de m\u0103sur\u0103 pentru nivelul de trai dintr-o \u0163ar\u0103 sau regiune. Tangen\u0163a pre\u015fedintelui cu dezvoltarea economic\u0103 este minim\u0103 – \u00een general, nu doar \u00een cazul Rom\u00e2niei – \u00eentr-o republic\u0103 semi-preziden\u0163ial\u0103 sau parlamentar\u0103. \u00centr-o republic\u0103 preziden\u0163ial\u0103, unde pre\u015fedintele are \u015fi rol executiv, cum este cazul SUA, pre\u015fedintelui i se poate atribui o parte din cre\u015fterea economic\u0103 dintr-o \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, tabloul cre\u015fterii PIB per capita \u00een Rom\u00e2nia este mai degrab\u0103 fundalul celor dou\u0103 mandate ale pre\u015fedintelui Klaus Iohannis \u015fi nu o consecin\u0163\u0103 a ac\u0163iunilor pe care le-a luat \u00een aceast\u0103 calitate. R\u0103zvan Botea<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/p>\n

\n

Pensiile<\/span><\/span> s-au triplat \u00een ultimul deceniu\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pensia medie lunar\u0103 din Rom\u00e2nia a crescut cu aproximativ 220% \u00een timpul celor dou\u0103 mandate ale pre\u015fedintelui Klaus Iohannis, \u00eens\u0103 ritmul de cre\u015ftere a accelerat mai mult \u00een ultimii trei ani. \u00cen \u015fapte dintre cei zece ani de mandat ai pre\u015fedintelui Klaus Iohannis, pensia medie lunar\u0103 nu a dep\u0103\u015fit 1.500 de lei.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

\u25ba<\/span> \u00centre 2014 \u015fi 2018, pensia medie a crescut gradual, cu aproximativ 5-10% anual, ajung\u00e2nd la 1.172 de lei \u00een 2018.<\/p>\n

\u25ba<\/span> 2019-2020: perioad\u0103 cu una dintre cele mai semnificative cre\u015fteri, de la 1.292 lei la 1.500 lei (plus 16%).\u00a0<\/p>\n

\u25ba<\/span> 2021-2023: ritmul de cre\u015ftere a r\u0103mas accelerat, pensia medie urc\u00e2nd cu un avans de 26% \u00een doi ani.<\/p>\n

\u25ba<\/span> 2024, majorare important\u0103: \u00eentr-un singur an, pensia medie a crescut cu 29%, cea mai mare cre\u015ftere anual\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

De altfel, anul 2024 a fost unul foarte important pentru evolu\u0163ia pensiilor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate \u00een urma procesului de recalculare. Aceasta a fost cea mai ampl\u0103 reform\u0103 a sistemului public de pensii, iar cre\u015fterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de major\u0103ri a fost de 622 de lei. \u00cen plus, \u00een ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata infla\u0163iei pe anul 2022. Ramona Cornea<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Profesorii<\/span><\/span>, l\u0103sa\u0163i la urm\u0103<\/strong><\/p>\n

Salariul mediu net din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a crescut de aproape patru ori \u00een ultimul deceniu, \u00een timpul celor dou\u0103 mandate de pre\u015fedinte ale lui Klaus Iohannis,\u00a0 de la aproape 1.570 lei \u00een noiembrie 2014 la pu\u0163in peste 6.000 lei \u00een noiembrie 2024, potrivit datelor de la INS.\u00a0<\/p>\n

Cea mai accelerat\u0103 cre\u015ftere s-a \u00eenregistrat \u00een ultimii doi ani, c\u00e2nd salariile profesorilor au crescut cu peste 50%.\u00a0 Aceste major\u0103ri au venit pe fondul protestelor profesorilor \u015fi al negocierilor cu guvernul, care au dus la major\u0103ri importante \u00een 2023 \u015fi 2024.\u00a0<\/p>\n

\u00cen cei zece ani de cu Klaus Iohannis ca pre\u015fedinte, perioadele cheie de cre\u015ftere a salariilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au fost urm\u0103toarele:\u00a0 \u00a0<\/p>\n

\u25ba<\/span>2015-2019: <\/span><\/strong>salariile cresc de la 1.757 lei la 3.458 lei.\u00a0<\/p>\n

\u25ba <\/span>2020-2021: <\/span><\/strong>cre\u015fterile sunt moderate, doar plus 30 lei \u00een 2021 fa\u0163\u0103 de 2020, pe fondul pandemiei \u015fi al constr\u00e2ngerilor bugetare.<\/p>\n

\u25ba<\/span> 2022 \u2013 2023 – 2024: <\/strong><\/span>accelerare semnificativ\u0103 a cre\u015fterilor salariale, de la 4.025 lei \u00een 2022 la 6.032 lei \u00een 2024 (plus 50% \u00een doi ani), ca urmare a protestelor profesorilor \u015fi a negocierilor cu guvernul.\u00a0 Ramona Cornea<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Viitorii lideri politici s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i c\u0103 se cere viziune, iubire \u015fi sacrificiu odat\u0103 cu aceast\u0103 mare demnitate. Businessul \u015fi-a construit zece ani buni, dar de ce are nevoie pentru a construi \u00een continuare?<\/span><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Cifrele vorbesc de la sine despre cre\u015fterile exponen\u0163iale ale businessului antreprenorial rom\u00e2nesc \u00een ultimul deceniu. \u00cen 2014, economia avea doar 10 companii antreprenoriale cu afaceri de cel pu\u0163in un miliard de\u00a0 lei. Anul trecut au fost 60 de astfel de firme \u015fi grupuri de firme, o imagine simpl\u0103 care vorbe\u015fte de la sine despre \u201ecei mai buni ani din via\u0163a de antreprenor\u201d.\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

Unde erau \u00een 2014\u00a0 Altex \u015fi Dedeman, dou\u0103 dintre cele mai mari companii antreprenoriale, \u015fi unde sunt ast\u0103zi? Unde era \u00eentregul univers de companii \u015fi unde a ajuns? Cine vorbea despre UiPath sau despre formidabila genera\u0163ie de IT-i\u015fti rom\u00e2ni?\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

Dar ei, antreprenorii, au reu\u015fit prin viziune, strategie, prin r\u0103spunsul la \u00eentrebarea la \u201ece e\u015fti tu bun\u201d, o re\u0163et\u0103 simpl\u0103 pe care o \u00eentorc acum c\u0103tre mediul politic, cel despre care nu vor s\u0103 vorbeasc\u0103, dar de la care cer mereu, de ani, acela\u015fi lucru: predictibilitate \u015fi viziune.\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

\u201eE foarte bine ca atunci c\u00e2nd ai succes s\u0103 nu te fure peisajul\u201d. Altex<\/span><\/span>, de la 1,5 la peste 7 mld. lei afaceri<\/strong><\/p>\n

La finalul anului trecut, omul de afaceri Dan Ostahie, cunoscut \u00een special pentru c\u0103 a fondat \u015fi dezvoltat retailerul electroIT Altex, liderul pie\u0163ei de profil, anun\u0163a c\u0103 ia \u00een calcul extinderea businessului \u015fi pe alte categorii ale comer\u0163ului.\u00a0<\/p>\n

C\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, el cump\u0103ra opera\u0163iunile locale ale retailerului de bricolaj Brico D\u00e9p\u00f4t de la britanicii de la Kingfisher pentru 70 mil. euro.\u00a0<\/p>\n

Tranzac\u0163iile omului de afaceri vin \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care businessul Altex cre\u015fte, \u00een pofida unui comportament prudent al rom\u00e2nilor afecta\u0163i de infla\u0163ia \u00een continuare ridicat\u0103. De altfel, v\u00e2nz\u0103rile retailerului electroIT au crescut constant \u00een ultimii 15 ani. Doar \u00eentre 2014 \u015fi 2024, businessul s-a multiplicat de cinci ori, de la 1,5 mld. lei la peste 7,5 mld. lei, conform estim\u0103rilor ZF pe pe baza datelor transmise de companie. \u201eP\u0103str\u00e2nd \u00een memorie experien\u0163a anilor dificili de criz\u0103, e foarte bine ca atunci c\u00e2nd ai succes s\u0103 nu te fure peisajul\u201d, spunea recent antreprenorul. Cristina Ro\u015fca<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/p>\n

\n

Peste 4.700 de magazine<\/span><\/span> ca-n Vest! Din Vest<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 aib\u0103 ast\u0103zi, la 29 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local \u00een 1996), circa 4.700 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry \u015fi proximitate modern\u0103, potrivit estim\u0103rilor ZF.<\/p>\n

Iar actorii din domeniu spun c\u0103 harta comer\u0163ului modern autohton nu e nici pe departe gata conturat\u0103, dat fiind c\u0103 densitatea este \u00eenc\u0103 mult sub cea din Occident, din \u0163\u0103ri unde marii actori au 85% cot\u0103 de pia\u0163\u0103 \u015fi chiar peste. \u00cen Rom\u00e2nia, ei sunt \u201cabia\u201d la 70%, dar c\u00e2\u015ftig\u0103 an de an teren prin expansiune \u015fi prin achizi\u0163ii, strategie ce duce totodat\u0103 la \u00eenchiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Cristina Ro\u015fca<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Cine \u00ee\u0163i livreaz\u0103<\/span><\/span> pizza?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2014, c\u00e2nd Klaus Iohannis a venit la conducerea Rom\u00e2niei, subiectul muncitorilor din \u0163\u0103ri din afara Uniunii Europene nu era unul des \u00eent\u00e2lnit, nu deschideai u\u015fa unui curier din Nepal sau Bangladesh, nu-i vedeai \u00een restaurante sau pe \u015fantiere. Atunci, Rom\u00e2nia avea aproape 11.000 de muncitori din \u0163\u0103ri non-UE.\u00a0 \u00cen ultimii ani, num\u0103rul lor a crescut semnificativ, iar v\u00e2rful a fost \u00een 2019, c\u00e2nd am ajuns la circa 33.300, de la 18.800 \u00een 2018. \u00cen perioada aceea nu vorbeam nici despre pandemie, nici despre \u00eencetinire economic\u0103, ci doar despre o mare nevoie de oameni \u00een companii.<\/p>\n

\u00cen timp, pe fondul deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 local\u0103 \u00een diverse sectoare precum construc\u0163iile, HoReCa, logistic\u0103 \u015fi industria manufacturier\u0103, num\u0103rul acestor muncitori a tot crescut. \u00cen 2024, num\u0103rul angaja\u0163ilor extracomunitari din Rom\u00e2nia a dep\u0103\u015fit 100.000, dintre care o mare parte provin din \u0163\u0103ri precum Nepal, India, Sri Lanka, Bangladesh \u015fi Pakistan. \u00cen 2025, contingentul maxim este tot de 100.000 de persoane.\u00a0<\/p>\n

\u201ePrezen\u0163a muncitorilor asiatici \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 un semnal pozitiv pentru dezvoltarea economic\u0103 a \u0163\u0103rii. Ace\u015fti muncitori nu doar c\u0103 acoper\u0103 deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103, dar contribuie \u015fi la diversificarea pie\u0163ei muncii. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o migra\u0163ie semnificativ\u0103 a tinerilor dinspre \u0163ar\u0103, venirea muncitorilor asiatici aduce un plus de dinamism \u015fi contribuie la stabilizarea sectoarelor economice vitale, cum ar fi construc\u0163iile, serviciile sau industria manufacturier\u0103\u201d, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.\u00a0 Ramona Cornea<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Dedeman, de la 40 de magazine<\/span><\/span>, a ajuns la 63 plus investi\u0163ii \u00een birouri \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een hoteluri \u00een Italia \u015fi Elve\u0163ia<\/strong><\/p>\n

Dedeman, cea mai mare companie antreprenorial\u0103 din Rom\u00e2nia, condus\u0103 de Drago\u015f \u015fi Adrian Pav\u0103l, \u015fi-a triplat cifra de afaceri \u00een ultimul deceniu, de la circa 770 mil. euro \u00een 2014, la peste 2,3 miliarde de euro \u00een 2023. Mai mult, re\u0163eaua a crescut de la 35-40 de magazine \u00een 2014, la 63 \u00een prezent, acoperind aproape toate jude\u0163ele din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n

Dincolo de businessul de bricolaj, Dedeman \u015fi-a diversificat puternic portofoliul \u00een ace\u015fti ultimi 10 ani. \u00cen 2018 cump\u0103rau prima faz\u0103 de la The Bridge, primul mare proiect de birouri de la Orhideea din Capital\u0103. Au mai cump\u0103rat \u015fi Dacia One pe Calea Victoriei dar \u015fi portofolul de birouri de la CA Immo \u00eentr-o tranzac\u0163ie record de 380 mil. euro prin care au cump\u0103rat \u015fapte cl\u0103diri de birouri.\u00a0<\/p>\n

Dincolo de investi\u0163ii la burs\u0103, prin Paval Holding, vehiculul de investi\u0163ii al fra\u0163ilor Adrian \u015fi Drago\u015f Pav\u0103l, ace\u015ftia controleaz\u0103 Dedeman dar \u015fi investi\u0163ii realizate \u00een companii listate precum Transelectrica, Vrancart, Alro Slatina sau Purcari.<\/p>\n

Mai mult, fra\u0163ii Pav\u0103l au demarat investi\u0163ii \u015fi \u00een afara Rom\u00e2niei, \u00een hoteluri de lux din Italia \u015fi Elve\u0163ia. Bogdan Alecu\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

De la vacan\u0163a anual\u0103 la 3-4 city breakuri <\/span><\/span>pe an \u015fi cel pu\u0163in dou\u0103 vacan\u0163e \u201emari\u201d<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii cheltuie ast\u0103zi de aproape nou\u0103 ori mai mul\u0163i bani pe vacan\u0163ele \u00een str\u0103in\u0103tate dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un deceniu. \u00cen 2014, cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni cheltuiau doar 1,5 mld. euro pe citybreakuri \u015fi vacan\u0163e \u00een afara Rom\u00e2niei, \u00een timp ce la nivelul anului 2024 sumele cheltuite de ace\u015ftia \u00een afara grani\u0163elor ajung la un total de aproximativ 9 mld. euro.<\/p>\n

Dup\u0103 experien\u0163a pandemiei \u015fi a restric\u0163iilor de circula\u0163ie de la acea vreme, vacan\u0163ele \u00een afara \u0163\u0103rii au rec\u00e2\u015ftigat teren \u015fi rom\u00e2nii au profitat de orice ocazie pentru a ie\u015fi. Astfel, modelul rom\u00e2nesc din ultimii ani \u2013 at\u00e2t cei de dinainte de pandemie, c\u00e2t \u015fi cei de dup\u0103 Covid-19 \u2013 presupune una sau dou\u0103 vacan\u0163e pe an \u015fi c\u00e2t mai multe citybreakuri.<\/p>\n

Destina\u0163iile pentru citybreakuri, de cele mai multe ori, nu conteaz\u0103 at\u00e2t de mult pentru rom\u00e2ni, c\u0103ci alegerea lor are la baz\u0103 mai degrab\u0103 pre\u0163ul cel mai avantajos al biletelor de avion din perioada respectiv\u0103.<\/p>\n

Un mare avantaj pentru rom\u00e2ni a fost intrarea \u00een spa\u0163iul Schengen pe cale aerian\u0103. Din prim\u0103vara anului trecut, ei au putut trece f\u0103r\u0103 control de pa\u015fapoarte \u00een aeroport, deci timpul petrecut cu formalit\u0103\u0163ile de control a fost cu mult redus, ceea ce a contribuit la cre\u015fterea traficului.<\/p>\n

Cererea \u00een cre\u015ftere pentru deplas\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate se vede \u015fi \u00een traficul\u00a0 marilor aeroporturi din \u0163ar\u0103. Compania Na\u0163ional\u0103 Aeroporturi Bucure\u015fti, care asigur\u0103 coordonarea opera\u0163ional\u0103 \u015fi managementul celor dou\u0103 aeroporturi ale Capitalei \u2013 B\u0103neasa \u015fi Otopeni – \u015fi proceseaz\u0103 aproximativ 65% din traficul de pasageri din Rom\u00e2nia, a \u00eenregistrat anul trecut, pe Aeroportul Otopeni, un trafic aerian de 15,9 milioane de pasageri.<\/p>\n

Acesta este cel mai mare num\u0103r de pasageri \u00eenregistrat pe Aeroportul Interna\u0163ional Henri Coand\u0103. Num\u0103rul pasagerilor care au trecut \u00een 2024 prin Aeroportul Otopeni a fost cu peste un milion mai mare fa\u0163\u0103 de anul precedent.<\/p>\n

Turismul s-a dezvoltat \u00een ritm alert \u00een ultimii zece ani \u015fi pe plan local. Dac\u0103 \u00een 2014 g\u0103seai cele mai multe caz\u0103ri \u00een marile ora\u015fe din \u0163ar\u0103, ast\u0103zi exist\u0103 mici unit\u0103\u0163i de cazare \u00een mai toate zonele, fie ele \u015fi izolate, \u00een v\u00e2rf de munte. C\u0103su\u0163ele individuale de tip A frame sau conceptul de glamping sunt doar c\u00e2teva dintre cele mai noi direc\u0163ii ale turismului dezvoltate inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Alexandra Matei<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Plus 130%: cre\u015fterea cifrei de afaceri a companiilor din Rom\u00e2nia\u00a0<\/strong><\/p>\n

Au fost ani de cre\u015ftere accelerat\u0103 a businessului \u00een ultimul deceniu, cu o u\u015foar\u0103 fr\u00e2n\u0103 generat\u0103 de pandemia de Covid-19 \u015fi un avans uria\u015f apoi, dar cu ultimii trei ani marca\u0163i de o \u00eencetinire evident\u0103 a ritmului de cre\u015ftere pentru cifra de afaceri total\u0103 raportat\u0103 de companii. Economia are pentru prima dat\u0103 un univers de firme active care se apropie de un milion de entit\u0103\u0163i fiscale, cu o cre\u015ftere a rolului microintreprinderilor \u015fi o consolidare a firmelor mari, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 existe prea multe treceri dintre IMM-uri spre firmele mari. Aici este nevoia de investi\u0163ii, de sprijin, de cre\u015ftere. Dana Ciriperu<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

\n

IT&C: Un deceniu marcat de UiPath<\/span><\/span>, consolid\u0103ri \u00een telco, stagnare la stat<\/strong><\/p>\n

Listarea UiPath \u2013 cel mai de succes proiect al industriei de IT din Rom\u00e2nia – la Bursa din New York din prim\u0103vara anului 2021 r\u0103m\u00e2ne poate principalul eveniment din industria local\u0103 IT&C, at\u00e2t prin performan\u0163a deocamdat\u0103 f\u0103r\u0103 egal a echipei conduse de Daniel Dinesm, care a creat un \u201eGoogle\u201d al Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u015fi prin lan\u0163ul de efecte produs \u00een pia\u0163a local\u0103 \u2013 nu doar averea unora dintre ac\u0163ionari ci \u015fi num\u0103rul mare de oameni care au c\u00e2\u015ftigat o experien\u0163\u0103 unic\u0103, \u015fi care apoi au finan\u0163at sau plecat la alte proiecte. Compar\u00e2nd 2024 cu 2014, industria IT&C a crescut: de la o pondere de aproximativ 6% din PIB-ul de 150 mld. euro din 2014, la aproximativ 8% din PIB-ul de aproape 360 mld. euro de anul trecut. Ultimul an a fost \u00eens\u0103 unul marcat de sc\u0103deri, \u015fi chiar de concedieri, pe fondul reducerii num\u0103rului de proiecte pentru principalul motor al industriei locale – outsourcingul, sau comenzile primite din exterior pentru a livra servicii sau a crea p\u0103r\u0163i din produse.<\/p>\n

\u00cen cei zece ani industria local\u0103 de comunica\u0163ii a stagnat valoric la aproximativ 3,3 miliarde de euro pe fondul unui r\u0103zboi al pre\u0163urilor care a accelerat \u015fi procesul de consolidare: au plecat din Rom\u00e2nia americanii de la UPC iar grupul greco-german Telekom e pe ultima sut\u0103 de metri cu exitul total, lichid\u00e2nd astfel un business care trecuse de 1 mld. euro pe an \u00een 2014.\u00a0<\/p>\n

Ce nu s-a schimbat \u00een cei zece ani este modul statului de a cump\u0103ra IT&C \u015fi de a se folosi de tehnologie: declara\u0163iile politicienilor au r\u0103mas \u00een contrast cu faptele, iar Rom\u00e2nia este mult \u00een urma altor \u0163\u0103ri din regiune, chiar \u015fi a Republicii Moldova, inclusiv pe fondul unor practici viciate de achizi\u0163ii, care nu pun pe primul loc rezultatele proiectelor. Adrian Seceleanu<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Teofil Mure\u015fan<\/span>, CEO al E-INFRA:<\/strong><\/p>\n

\u00cen ace\u015fti 10 ani, Rom\u00e2nia a adoptat o abordare rezervat\u0103, cu multe \u201eda-uri\u201d \u015fi \u201epasuri\u201d la propuneri. Nu s-au \u00eenregistrat progrese semnificative, ci mai degrab\u0103 o \u201eremiz\u0103\u201d \u00een care nu au fost gre\u015feli mari, dar nici realiz\u0103ri majore. A fost o perioad\u0103 de a\u015fteptare, nu de ac\u0163iune ferm\u0103. Cu siguran\u0163\u0103 s-ar fi putut face mai mult. Un exemplu clar ar fi legat de implicarea personal\u0103 a unui lider \u00een momentele de criz\u0103, care trebuie s\u0103 fie un model de comportament, s\u0103 \u00ee\u015fi asume roluri active \u00een perioadele dificile, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat. De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 este profesor, ar fi putut contribui semnificativ \u00een educa\u0163ie \u015fi \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea modului de comunicare \u015fi de cre\u015ftere a \u00eencrederii cet\u0103\u0163enilor. \u00cen viitor, liderii politici trebuie s\u0103 se concentreze pe crearea unor diferen\u0163e clare \u00een anumite domenii cheie. Este esen\u0163ial ca, pe l\u00e2ng\u0103 performan\u0163ele economice generale, s\u0103 se identifice 2-3 domenii, industrii sau proiecte strategice \u00een care Rom\u00e2nia s\u0103 exceleze, pentru a avea un impact semnificativ \u015fi sustenabil. \u00cen contextul acestora, \u00eentrebarea care trebuie pus\u0103 este: Care sunt acele domenii \u00een care Rom\u00e2nia vrea s\u0103 devin\u0103 un juc\u0103tor important \u015fi competitiv?<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Raluca P\u00e2rvu<\/span>, business manager la BPI Rom\u00e2nia, companie de consultan\u0163\u0103 \u00een management \u015fi resurse umane<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eUltimii 10 ani au fost benefici pentru economie, chiar \u00een ciuda perioadei Covid, care a pus la \u00eencercare \u00eentreaga societate. Pierderile din pandemie s-au recuperat \u00een general, iar for\u0163a de munc\u0103 a fost absorbit\u0103 \u00een pia\u0163\u0103. Exist\u0103 \u015fi e\u015fecuri, de exemplu, Rom\u00e2nia educat\u0103 nu a adus r\u0103spunsurile a\u015fteptate pentru integrarea pe pia\u0163a muncii a tinerilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional, competen\u0163e, etc . Un alt exemplu \u0163ine de schimb\u0103rile abrupte din economie (fiscalitate, salariul minim, etc) care nu \u0163in seama de mediul de business ci doar servesc clientela politic\u0103 ori acoper\u0103 sl\u0103biciunea statului \u00een alte domenii. Mediul de business are nevoie de stabilitate \u015fi predictibilitate, precum \u015fi de colaborare cu autorit\u0103\u0163ile publice, la orice nivel. Aceast\u0103 permanent\u0103 suspiciune fa\u0163\u0103 de inten\u0163iile investitorului, comunic\u0103rile populiste venind dinspre autorit\u0103\u0163i, boicotul, toate sunt ac\u0163iuni politice cu impact negativ fa\u0163\u0103 de companii. Investitorii aduc locuri de munc\u0103, cresc nivelul de trai al comunit\u0103\u0163ilor, rolul lor e important \u00een economie.\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

C\u0103lin Ile<\/span>, consultant turism, senior partner \u00een cadrul Premier Hospitality<\/strong><\/p>\n

A fost cel mai bun deceniu de dezvoltare economic\u0103 al Rom\u00e2niei din toate timpurile, dar \u00een acela\u015fi timp a fost un deceniu care nu a adus progresul social a\u015fteptat \u015fi nici consolidarea democra\u0163iei pe care ne-o doream, iar aici o mare parte din responsabilitate cade \u015fi pe umerii pre\u015fedintelui. Fostul pre\u015fedinte putea face mai multe cu siguran\u0163\u0103 \u00een multe domenii. Educa\u0163ia e primul domeniu pe care l-a abandonat. Rolul Rom\u00e2niei \u00een lume trebuia s\u0103 fie mai bine abordat, sus\u0163inut \u015fi revenidcat, dialogul cu societatea a fost la cel mai slab nivel posibil, iar dialogul politic a fost schiop \u015fi ineficient. A\u015ftept\u0103rile de la viitorii lideri politici sunt mari. \u00cemi doresc s\u0103 consolideze traseul european al Rom\u00e2niei \u015fi alian\u0163a cu NATO, s\u0103 reafirme \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 cu toate mijloacele o economie de pia\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103, s\u0103 comunice cu societatea, s\u0103 sus\u0163in\u0103 o justi\u0163ie independent\u0103 \u015fi echidistant\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Ionu\u0163 Vochin, <\/strong><\/span>director executiv al Oxigen Agro Product Company \u015fi pre\u015fedintele Cooperativei Argedava Novaci<\/strong><\/p>\n

Pentru mine, epoca Iohannis nu a fost mai mult dec\u00e2t o avansare agravant\u0103 a degrad\u0103rii statului rom\u00e2n, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 povara datoriei externe a crescut foarte mult. Iar la nivel microeconomic, asocierea toxic\u0103 a partidelor de st\u00e2nga \u015fi de dreapta nu a dus dec\u00e2t la un exod enorm de mare al for\u0163ei de munc\u0103 calificate coroborat cu contractele acordate preferen\u0163ial, inclusiv pe fonduri europene. Eu nu am mai avut acces la fel la fonduri europene ca \u00een vremea mandatului lui B\u0103sescu. O alt\u0103 problem\u0103 pe care am sesizat-o este \u00eempov\u0103rarea aparatului de stat cu enorm de mul\u0163i bugetari, care apas\u0103 mult pe bugetul statul din cauza salariilor. C\u00e2t despre viitor, dac\u0103 nu vom \u00een\u0163elege s\u0103 investim \u00een educa\u0163ie \u015fi dac\u0103 nu vom \u00een\u0163elege c\u0103 acest sistem de educa\u0163ie trebuie ref\u0103cut din temelii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 producem la nivel academic analfabe\u0163i func\u0163ionali, societatea va ajunge \u00een disolu\u0163ie. De la educa\u0163ie pleac\u0103 totul. P\u00e2n\u0103 atunci, Rom\u00e2nia educat\u0103 e un proiect utopic. Probabil c\u0103 domnul Iohannis a v\u0103zut Rom\u00e2nia educat\u0103 de la Palatul Potroceni, unde era \u015fef.\u00a0<\/p>\n

Oamenii au murit \u00een \u201890 pentru libertate, pentru libertate de expresie, libertate de opinie. \u00cens\u0103, oamenii uit\u0103 repede, din p\u0103cate, oamenii nu au educa\u0163ie. Dac\u0103 uit\u0103m repede \u015fi ne uit\u0103m \u015fi anul\u0103m geografia, anul\u0103m istoria, c\u0103 nu ne mai trebuie, s-ar putea s\u0103 ajungem foarte r\u0103u, foarte r\u0103u.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Simona Coco\u015f<\/span>, CEO Zentiva Rom\u00e2nia \u015fi Moldova<\/strong><\/p>\n

<\/span><\/strong>Consider c\u0103 pre\u015fedintele Iohannis a reprezentat corect Rom\u00e2nia \u00een politica extern\u0103 \u015fi a men\u0163inut linia pro-european\u0103, iar \u00een ceea ce prive\u015fte ap\u0103rarea \u0163\u0103rii \u015fi securitatea na\u0163ional\u0103 a sus\u0163inut \u015fi p\u0103strat direc\u0163ia Pro NATO. Doresc s\u0103 men\u0163ionez un moment important \u00een care \u015fi-a \u00eendeplinit prerogativele intervenind \u015fi promulg\u00e2nd legile care au abrogat controversata Ordonan\u0163a 13 prin care guvernul a \u00eencercat s\u0103\u0103aduc\u0103\u0103 modific\u0103ri legisla\u0163iei anticorup\u0163ie \u00eentr-o manier\u0103 care\u00a0 a\u00a0 generat o ampl\u0103 mi\u015fcare de protest din partea societ\u0103\u0163ii civile.<\/p>\n

Ce cred c\u0103 a lipsit a fost o implicare activ\u0103 \u00een buna func\u0163ionare a autorit\u0103\u0163ilor publice, o prezen\u0163\u0103 sustinut\u0103 \u00een spa\u0163iul public rom\u00e2nesc \u015fi, de asemenea, sus\u0163inerea industriei rom\u00e2ne\u015fti \u00een plan extern.\u00a0 eferindu-ne la industria \u00een care ne desf\u0103\u015fur\u0103m activitatea,\u00a0 ne dorim de la viitorii lideri politici s\u0103 sus\u0163in\u0103 industria produc\u0103toare de medicamente, care poate deveni industrie strategic\u0103 pentru Rom\u00e2nia. De asemenea, s\u0103\u00a0 lanseze un program de resuscitare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului dual, profesional care s\u0103 sus\u0163in\u0103 dezvoltarea industrial\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een general. S\u0103 creeze oportunit\u0103\u0163i legislative de a atrage investi\u0163ii \u015fi de a crea un mediu predictibil \u00een care companiile s\u0103 se dezvolte. S\u0103 sus\u0163in\u0103 educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea cu programe adaptate timpurilor \u00een care tr\u0103im\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Corneliu Bodea<\/span>, CEO Adrem<\/strong><\/p>\n

Au fost ani \u00een care speran\u0163ele au fost mult supraevaluate \u00een raport cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. O perioad\u0103 care a avut \u015fi bune, dar \u00een care cu siguran\u0163\u0103 se puteau face mult mai multe. Comunicarea a fost deficitar\u0103 at\u00e2t la nivelul cantit\u0103\u0163ii c\u00e2t \u015fi a calit\u0103\u0163ii. Sub aspect economic, s\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a progresat substan\u0163ial. \u2060Ar fi putut oferi Rom\u00e2niei un ideal spre care s\u0103 se \u00eendrepte, un proiect vizionar care s\u0103 aduc\u0103 aliniere la nivel na\u0163ional. Ar fi putut s\u0103 recl\u0103deasc\u0103 m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n \u015fi de a face parte din familia \u0163\u0103rilor libere \u015fi dezvoltate. De la viitorii lideri politici m\u0103 a\u015ftept s\u0103 nu uite cum au sf\u00e2r\u015fit predecesorii, s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i c\u0103 se cere viziune, iubire \u015fi sacrificiu odat\u0103 cu aceast\u0103 mare demnitate.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Radu Savopol<\/span>, cofondator 5 to go<\/strong><\/p>\n

Pentru mine, personal, au fost cei mai buni ani din via\u0163a de antreprenor, dar poate a fost o coinciden\u0163\u0103. Sau faptul c\u0103 am pus totul pe mas\u0103 pentru acest business s-a reflectat \u00een rezultate! Am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu mai am a\u015ftept\u0103ri mari \u015fi s\u0103 nu m\u0103 bucur excesiv de orice este benefic pentru business. Am trecut de la extaz la agonie \u015fi de aceea sunt ponderat! Rom\u00e2nia a crescut mult, dar am fi putut avea ni\u015fte investi\u0163ii mult mai mari. Vorbesc de investi\u0163ii ale unor firme interna\u0163ionale foarte mari. Cred c\u0103 acolo ar fi fost un plus valoare pentru noi ca \u015fi \u0163ar\u0103. Sigur ar fi ajutat mult anumite zone geografice din Rom\u00e2nia! Vreau predictibiliate, stabilitate \u015fi s\u0103 asculte vocea oamenilor de afaceri rom\u00e2ni. \u015ei cred c\u0103 un aparat de stat mai suplu ar fi mai eficient. Mai bine pl\u0103te\u015fti mai pu\u0163ini mai bine \u015fi \u00eei la\u015fi pe al\u0163ii s\u0103 se descurce \u00eentr-o economie privat\u0103 care necesit\u0103 concuren\u0163\u0103 \u015fi ramdament! Sunt mul\u0163i angaja\u0163i la stat care cu siguran\u0163\u0103 ar fi niste buni antreprenori sau ar putea s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103 mult mai dinamic \u00een zona privat\u0103! Sunt oameni care \u00ee\u015fi doresc ac\u0163iune, dar poate nu au curajul mereu s\u0103 vin\u0103 \u00een zona privat\u0103.<\/p>\n

\u00cen schimb, eu am mare \u00eencredere \u00een poten\u0163ialul Rom\u00e2niei pe termen mediu \u015fi lung!<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Adrian Balaban<\/span>, CEO al Cooperativei Sili\u015ftea Produc\u0163ie Suine\u00a0<\/strong><\/p>\n

Din punct de vedere economic, ultimii\u00a0 ani, cu crizele suprapuse \u015fi exagerate, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103 etc. au fost confuzi \u00een nota politicii europene f\u0103r\u0103 o ideea clar\u0103 pentru mediul de afaceri. \u00cens\u0103, politica extern\u0103 \u015fi de ap\u0103rare a fost coerent\u0103.<\/p>\n

\u2060\u00cen cele dou\u0103 mandate s-ar fi putut face mai multe mai ales pentru domeniul \u00een care activez eu – cre\u015fterea animalelor, unde politicul \u015fi politicienii sunt foarte rezisten\u0163i la schimbare \u015fi la modernizare miz\u00e2nd pe sloganuri populiste, strict electorale, anacronice \u015fi neproductive pe termen mediu \u015fi lung. Pentru viitor, \u00eemi doresc stabilitate, predictibilitate, politici fiscale clare \u015fi pe termen lung, pentru sectoarele care asigura siguran\u0163\u0103 alimentar\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi care s\u0103 ajute la cre\u015fterea nivelului de trai al popula\u0163iei din mediul rural .\u00a0<\/p>\n

De asemenea, mi-a\u015f dori s\u0103 avem ca responsabili de diferitele sectoare de activitate profesioni\u015fti, nu politicienii care se bazeaz\u0103 pe naivitatea \u015fi superficialitatea majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei\u201d.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Drago\u015f Petrescu, cofondator City Grill<\/strong><\/p>\n

\u00a0Au fost ani excelen\u0163i din punctul de vedere al cre\u015fterii economice. Klaus Iohannis a asigurat un echilibru atunci c\u00e2nd puterea politic\u0103 a \u00eencercat destabilizarea statului, dar a \u015fi dezam\u0103git \u00een ultimii ani de mandat. Ar fi putut s\u0103 se implice mai mult \u00een dialogul cu mediul de business (inexistent a fost dialogul). M\u0103 a\u015fteptam s\u0103 fie mai prezent \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 sectoare de importan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103: justi\u0163ia \u015fi bunul mers al economiei na\u0163ionale, evident, \u00een limita atribu\u0163iunilor func\u0163iei de pre\u015fedinte.<\/p>\n

De la viitorii lideri politici am a\u015fteptarea clar\u0103 de a vedea c\u0103 au \u00een\u0163eles c\u0103 este nevoie de o schimbare major\u0103 de strategie. Simt nevoia unei genera\u0163ii noi, diferite, de politicieni, orientat\u0103 spre eficien\u0163\u0103 economic\u0103 (reducerea drastic\u0103 a chelituielilor statului), dar \u015fi spre \u00eent\u0103rirea justi\u0163iei \u015fi, implicit, lupta \u00eempotriva corup\u0163iei (colectarea taxelor \u015fi recuperarea prejudiciilor acolo unde este cazul).<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Alin Burcea<\/span>, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Agen\u0163iilor de Turism \u015fi proprietarul agen\u0163iei de turism Paralela 45<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia a evoluat \u00een ultimii mai bine de zece ani, ajung\u00e2nd ast\u0103zi \u00een cea mai bun\u0103 perioad\u0103 a sa. Din p\u0103cate, destul de pu\u0163in i se datoreaz\u0103 lui Klaus Iohannis. A\u015ftept\u0103rile de la viitorii lideri politici sunt destul de pu\u0163ine. Mi-a\u015f dori lideri vizionari, dar nu sunt entuziast \u00een acest sens.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Grigore Horoi<\/span>, pre\u015fedintele grupului Agricola din Bac\u0103u<\/strong><\/p>\n

\u00cen timpul mandatelor pre\u015fedintelui Klaus Iohannis, Rom\u00e2nia a f\u0103cut progrese semnificative \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea economic\u0103 (PIB-ul a crescut de la 150 mld. euro \u00een 2014 la 350 mld. euro \u00een 2024, au crescut produsul intern brut pe cap de locuitor, salariul mediu net, exporturile etc). Evident, progresele puteau fi mai bune, dar una peste alta economia a evoluat. Diplomatic, prin apartenen\u0163a la NATO \u015fi la Uniunea European\u0103, ne afl\u0103m \u00eentr-o pozi\u0163ie foarte bun\u0103. A\u015ftept\u0103rile rom\u00e2nilor au fost totu\u015fi mai mari. Ne\u00eencrederea popula\u0163iei \u00een clasa politic\u0103 \u015fi lipsa de coeziune la nivel social au crescut.<\/p>\n

A\u015ftept de la viitorii lidei politici lini\u015ftea social\u0103, pacea, asigurarea cadrului pentru continuarea progreselor \u00eenregistrate, pozi\u0163ion\u0103ri inspirate \u00een rela\u0163iile externe.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Marius Ogrezeanu<\/span>, fondator, Agribusiness Job, companie de recrutare \u015fi consultan\u0163\u0103 \u00een agrobusiness<\/strong><\/p>\n

Au fost 10 ani buni \u015fi foarte buni pentru Rom\u00e2nia la nivel european \u015fi global. Rom\u00e2nia a fost un pol strategic de dezvoltare \u015fi stabilitate \u00een regiune.\u00a0<\/p>\n

\u00cemi doresc corectitudine, capacitatea de a mi\u015fca sau schimba lucrurile, identificarea nevoilor Rom\u00e2niei \u015fi g\u0103sirea unor solu\u0163ii concrete, dar \u015fi sus\u0163inerea produc\u0103torilor autohtoni, ca \u015fi valoare ad\u0103ugat\u0103 pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.zf.ro\/special\/intrarea-si-iesirea-din-scena-a-presedintelui-klaus-iohannis-ce-spun-22690355<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2666 Klaus Iohannis a fost pre\u015fedintele Rom\u00e2niei din 21 decembrie 2014\u00a0 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, 12 februarie 2025. Cum au fost ace\u015fti zece ani pentru economia local\u0103, pentru businessul antreprenorial, pentru angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia? Unde eram \u00een 2014 \u015fi unde suntem ast\u0103zi? Se putea mai bine? Se putea mai r\u0103u?\u00a0 Ca la orice final de mandat, bilan\u0163ul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":506176,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[28],"class_list":["post-506175","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/506175","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=506175"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/506175\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/506176"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=506175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=506175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=506175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}