{"id":502706,"date":"2025-02-07T19:53:13","date_gmt":"2025-02-07T16:53:13","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=502706"},"modified":"2025-02-07T19:53:13","modified_gmt":"2025-02-07T16:53:13","slug":"cum-ar-putea-un-vaccin-impotriva-flatulentelor-vacilor-sa-ajute-la-combaterea-schimbarilor-climatice-miliardarul-jeff-bezos-a-investit-peste-9-milioane-de-dolari-in-cercetari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=502706","title":{"rendered":"Cum ar putea un vaccin \u00eempotriva flatulen\u021belor vacilor s\u0103 ajute la combaterea schimb\u0103rilor climatice \/ Miliardarul Jeff Bezos a investit peste 9 milioane de dolari \u00een cercet\u0103ri"},"content":{"rendered":"
\n

Capacitatea uimitoare a vacii de a se \u00eentre\u021bine m\u00e2nc\u00e2nd doar iarb\u0103 este una dintre minunile naturii, dar are un cost, scrie CNN<\/a>.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce iarba fermenteaz\u0103 \u00een rumen \u2013 unul dintre cele patru compartimente din stomacul animalului \u2013 aceasta produce \u00een mod natural metan, un gaz cu efect de ser\u0103 de 28 de ori mai puternic dec\u00e2t CO2, de\u0219i are o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai scurt\u0103 \u00een atmosfer\u0103. Metanul este eliberat prin eructa\u021bii \u0219i flatulen\u021be \u0219i, \u00een medie, o singur\u0103 vac\u0103 poate produce aproximativ 200 de kilograme de metan pe an. Gazul este eliberat \u0219i de gunoiul de grajd, iar animalele sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile de metan generate de om, care sunt responsabile \u00een mod colectiv pentru aproximativ 30% din \u00eenc\u0103lzirea global\u0103.<\/p>\n

Unele ferme care hr\u0103nesc vacile \u00een cur\u021bi folosesc deja aditivi alimentari care ajut\u0103 la reducerea produc\u021biei de metan \u00een stomacul vacilor, dar ace\u0219tia au dezavantaje, cum ar fi eficacitatea variabil\u0103 \u0219i necesitatea de a fi aproviziona\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103, ceea ce este dificil dac\u0103 animalele sunt libere s\u0103 se plimbe.<\/p>\n

Un vaccin ar putea fi o alternativ\u0103, iar Institutul Pirbright din Regatul Unit, un laborator de virusologie axat pe cre\u0219terea animalelor, conduce un studiu de trei ani pentru a dezvolta unul. \u201eAtractivitatea unui vaccin ca parte a solu\u021biei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 este o practic\u0103 comun\u0103 foarte bine adoptat\u0103, cu o infrastructur\u0103 deja capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 acest lucru, iar oamenii cunosc beneficiile vaccin\u0103rii pentru s\u0103n\u0103tatea animalelor \u00een general\u201d, spune John Hammond, director de cercetare la Institutul Pirbright.<\/p>\n

Dintre principalele produse alimentare, carnea de vit\u0103 are cea mai mare cantitate de emisii asociate de gaze cu efect de ser\u0103.
\nEfortul interna\u021bional este sus\u021binut cu 9,4 milioane de dolari de Bezos Earth Fund, entitatea filantropic\u0103 a fondatorului Amazon pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice, \u0219i implic\u0103, de asemenea, Royal Veterinary College din Regatul Unit \u0219i AgResearch, un laborator de inovare agricol\u0103 din Noua Zeeland\u0103.<\/p>\n

\u201eA\u0219teptarea este c\u0103 ar fi familiar \u2013 ar fi la fel ca alte vaccinuri\u201d, spune Hammond. \u201e\u00cen cel mai bun caz, va fi un vaccin \u00een doz\u0103 unic\u0103 pe care un animal \u00eel va primi relativ devreme \u00een via\u021b\u0103 \u0219i care va continua s\u0103 aib\u0103 un efect, iar obiectivul este o reducere minim\u0103 absolut\u0103 de 30% a emisiilor de metan.\u201d<\/p>\n

Un vaccin neobi\u0219nuit<\/strong><\/p>\n

Potrivit lui Hammond, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 lucreaz\u0103 la ideea unui \u201evaccin \u00eempotriva flatulen\u021belor de vac\u0103\u201d de mai bine de un deceniu, dar f\u0103r\u0103 rezultate tangibile p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u201eAu existat investi\u021bii semnificative \u00een diferite \u021b\u0103ri \u00een \u00eencercarea de a dezvolta acest vaccin neobi\u0219nuit, \u00een sensul c\u0103 nu este neap\u0103rat \u00een beneficiul animalului, ci este \u00een beneficiul emisiilor pe care animalul le-ar putea produce\u201d, spune el. \u201eNu exist\u0103 niciun produs, dar exist\u0103 literatur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 care sugereaz\u0103 c\u0103 poate func\u021biona \u0219i va func\u021biona.<\/p>\n

\u201ePentru a func\u021biona, vaccinul ar trebui s\u0103 produc\u0103 anticorpi care s\u0103 se lege de bacteriile din rumen care produc metan \u0219i s\u0103 le \u00eempiedice s\u0103 fac\u0103 acest lucru.\u201d<\/p>\n

Cu toate acestea, adaug\u0103 el, dezvoltarea acestuia este o provocare foarte complex\u0103, deoarece anticorpii \u2013 proteine care sunt produse de sistemul imunitar dup\u0103 primirea unui vaccin, pentru a ataca substan\u021bele str\u0103ine \u2013 nu sunt cunoscu\u021bi pentru a func\u021biona bine \u00een rumen.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 poten\u021bial\u0103 este bun\u0103starea animalelor \u0219i, de\u0219i se preconizeaz\u0103 c\u0103 nu va exista \u201eniciun efect\u201d asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lor, spune Hammond, acest lucru nu a fost \u00eenc\u0103 dovedit. De asemenea, ar putea exista o reducere a cantit\u0103\u021bii de hran\u0103 pe care rumenul o poate absorbi, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bovinele ar putea avea nevoie de mai mult\u0103 hran\u0103, cresc\u00e2nd costurile pentru fermieri.<\/p>\n

Scopul studiului este de a r\u0103spunde la aceste \u00eentreb\u0103ri \u0219i de a crea o \u201edovad\u0103 de concept\u201d care poate fi apoi utilizat\u0103 pentru a dezvolta un medicament real. Principalul avantaj al unui vaccin ar fi c\u0103 poate fi administrat vi\u021beilor dup\u0103 na\u0219tere, similar vaccinurilor \u00eempotriva bolilor, care sunt deja utilizate, spune Dirk Werling, profesor de imunologie molecular\u0103 la Colegiul Regal Veterinar, care lucreaz\u0103, de asemenea, la proiect: \u201eDac\u0103 reu\u0219im s\u0103 identific\u0103m o abordare adecvat\u0103 a vaccinului, aceasta ar putea \u00eensemna, de asemenea, c\u0103 putem eventual vaccina vaca-mam\u0103\u201d, spune el. \u201eAcest lucru ar duce la producerea de anticorpi transmise prin intermediul colostrului (primul lapte produs dup\u0103 na\u0219tere). A\u0219adar, exist\u0103 mai multe modalit\u0103\u021bi prin care am putea folosi ap\u0103rarea proprie a vacii, dar toate acestea r\u0103m\u00e2n de v\u0103zut.\u201d<\/p>\n

Amenin\u021barea dezinform\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Un vaccin \u00eempotriva emisiilor de metan ar fi \u201eun fel de Sf\u00e2ntul Graal\u201d, potrivit lui Joseph McFadden, profesor asociat de biologie a bovinelor de lapte la Universitatea Cornell, care nu este implicat \u00een proiect, deoarece o singur\u0103 doz\u0103 ar reduce emisiile de metan ale unei vaci pe termen lung, ceea ce l-ar face mai u\u0219or de implementat dec\u00e2t alte solu\u021bii.<\/p>\n

Cu toate acestea, adaug\u0103 el, nu exist\u0103 indicii definitive c\u0103 un vaccin ar fi viabil. \u201eVa fi nevoie de ceva timp \u0219i de o mul\u021bime de animale pentru a face acest tip de munc\u0103 \u0219i nu se va \u00eent\u00e2mpla peste noapte\u201d.<\/p>\n

McFadden spune c\u0103 un vaccin este doar una dintr-un arsenal de solu\u021bii posibile la aceast\u0103 problem\u0103, care includ \u00een prezent cre\u0219terea selectiv\u0103, enzimele, editarea genetic\u0103 a microbilor care emit metanul \u0219i aditivii furajeri, care sunt de departe cei mai avansa\u021bi \u00een acest moment.<\/p>\n

\u00cens\u0103 aditivii furajeri nu au fost scuti\u021bi de controverse. Dovezile sugereaz\u0103 c\u0103 hr\u0103nirea vitelor cu alge marine ro\u0219ii ar putea reduce metanul \u00een mod dramatic, dar exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri cu privire la ingredientul activ, bromoformul, care este clasificat drept \u201eprobabil cancerigen pentru om\u201d \u00een SUA. Dac\u0103 vacile consum\u0103 o cantitate suficient\u0103, acesta poate ajunge \u00een lapte, \u00eens\u0103 studiile l-au detectat doar la niveluri mult sub cele acceptabile pentru om.<\/p>\n

\u201eEste interesant pentru c\u0103 se poate ob\u021bine o reducere remarcabil\u0103, de 80 sau 90%, ceea ce pare minunat pe h\u00e2rtie, dar exist\u0103, de asemenea, o sc\u0103dere a consumului de furaje \u0219i unele preocup\u0103ri limitate cu privire la s\u0103n\u0103tatea animalelor\u201d, spune McFadden.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anului 2024, Bovaer, un aditiv furajer pe baz\u0103 de nitra\u021bi care nu con\u021bine bromoform, a fost \u00een centrul unei furtuni pe re\u021belele de socializare din Regatul Unit dup\u0103 ce Arla, una dintre cele mai mari companii produc\u0103toare de lactate din \u021bar\u0103, a anun\u021bat c\u0103 \u00eel va testa \u00een unele dintre fermele sale. De\u0219i Bovaer este aprobat pentru utilizare \u0219i considerat sigur pentru vaci, pe internet s-au r\u0103sp\u00e2ndit informa\u021bii eronate cu privire la posibile reziduuri toxice \u00een lapte \u0219i la efectele adverse asupra animalelor, ceea ce i-a determinat pe unii s\u0103 boicoteze marca. Agen\u021bia britanic\u0103 pentru standarde alimentare a fost nevoit\u0103 s\u0103 publice un articol \u00een care se afirm\u0103 c\u0103 \u201eaditivul este metabolizat de vaci, astfel \u00eenc\u00e2t nu trece \u00een lapte\u201d.<\/p>\n

Cu toate acestea, reac\u021bia negativ\u0103 arat\u0103 un alt obstacol poten\u021bial pentru implementarea cu succes a unui vaccin: cum s\u0103 se fac\u0103 fa\u021b\u0103 dezinform\u0103rii \u0219i accept\u0103rii de c\u0103tre consumatori.<\/p>\n

\u201eNu suntem preg\u0103ti\u021bi pentru asta\u201d, spune McFadden. \u201eV\u0103d investi\u021bii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 pentru a ob\u021bine tehnologia, dar nu v\u0103d nicio investi\u021bie \u00een g\u00e2ndirea modului \u00een care aceste lucruri, odat\u0103 ajunse pe pia\u021b\u0103, vor fi acceptate de consumator.\u201d<\/p>\n

Dirk Werling, care lucreaz\u0103 la vaccin, spune c\u0103, dup\u0103 15 ani \u00een domeniu, a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 unii oameni sunt dispu\u0219i s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be din date \u0219i rezultate, \u00een timp ce al\u021bii nu sunt, iar principala abordare ar trebui s\u0103 fie comunicarea \u00eentr-o manier\u0103 obiectiv\u0103, ascultarea argumentelor \u0219i r\u0103spunsul adecvat.<\/p>\n

\u201eAm impresia c\u0103, de la pandemie \u00eencoace, fiecare subiect este discutat doar \u00een alb sau negru, astfel \u00eenc\u00e2t, indiferent ce vom g\u0103si, va exista \u00eentotdeauna cineva care ne va critica \u0219i cineva care ne va aplauda\u201d, spune el.<\/p>\n

\u201e\u00cen cele din urm\u0103, dac\u0103 munca pe care o facem ajut\u0103 la impactul general asupra \u00eenc\u0103lzirii globale, asta \u2013 pentru mine personal \u2013 este o treab\u0103 bine f\u0103cut\u0103.\u201d<\/p>\n

\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/cum-ar-putea-un-vaccin-impotriva-flatulentelor-vacilor-sa-ajute-la-combaterea-schimbarilor-climatice-miliardarul-jeff-bezos-a-investit-peste-9-milioane-de-dolari-in-cercetari.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Capacitatea uimitoare a vacii de a se \u00eentre\u021bine m\u00e2nc\u00e2nd doar iarb\u0103 este una dintre minunile naturii, dar are un cost, scrie CNN. Pe m\u0103sur\u0103 ce iarba fermenteaz\u0103 \u00een rumen \u2013 unul dintre cele patru compartimente din stomacul animalului \u2013 aceasta produce \u00een mod natural metan, un gaz cu efect de ser\u0103 de 28 de ori […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":502707,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-502706","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/502706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=502706"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/502706\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/502707"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=502706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=502706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=502706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}