{"id":501542,"date":"2025-02-05T22:07:00","date_gmt":"2025-02-05T19:07:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=501542"},"modified":"2025-02-05T22:07:00","modified_gmt":"2025-02-05T19:07:00","slug":"conferinta-pentru-o-agricultura-profitabila-adaptarea-este-cuvantul-de-ordine-in-2025-trebuie-sa-ne-intoarcem-la-agricultura-fara-plug-pentru-a-conserva-apa-in-so","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=501542","title":{"rendered":"Conferin\u0163a \u201ePentru o agricultur\u0103 profitabil\u0103\u201c. \u201eAdaptarea\u201d este cuv\u00e2ntul de ordine \u00een 2025. Trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la agricultura f\u0103r\u0103 plug pentru a conserva apa \u00een sol, \u00een contextul fenomenelor meteo extreme. Cum s\u0103 economisim apa ar trebui s\u0103 devin\u0103 o disciplin\u0103 predat\u0103 \u00een \u015fcoli."},"content":{"rendered":"
\n

\u2666\u00a0<\/span>Fermierii cu zeci de ani experien\u0163\u0103 \u00een agricultur\u0103 spun c\u0103 fenomenele meteo extreme vor afecta din ce \u00een ce mai mult culturile \u015fi solul \u00een urm\u0103torii ani\u00a0\u2666 <\/span>\u201eDac\u0103 nu lu\u0103m m\u0103suri acum, le vom lua prea t\u00e2rziu\u201c\u00a0\u2666\u00a0<\/span>O solu\u0163ie poate fi tradi\u0163ia dinspre agricultura clasic\u0103 – ararea p\u0103m\u00e2ntului, spre tehnologiile minimum sau no-till, adic\u0103 lucr\u0103ri minime asupra solului \u00een locul celor intensive de p\u00e2n\u0103 acum <\/strong><\/p>\n

Agricultura va depinde \u00een continuare de vreme, tot mai imprevizibil\u0103 de la un an la altul, cred fermierii din zona Moldovei, prezen\u0163i la conferin\u0163a \u201ePentru o agricultur\u0103 profitabil\u0103\u201c, organizat\u0103 de Ziarul Financiar, \u00een parteneriat cu Banca Transilvania la Ia\u015fi. Adaptarea este cheia pentru a putea dep\u0103\u015fi provoc\u0103rile, iar acest lucru \u00eenseamn\u0103 investi\u0163ii \u00een sisteme de iriga\u0163ii, dar \u015fi conservarea apei \u00een sol, mai ales c\u0103 unele r\u00e2uri au perioade \u00een care seac\u0103. \u00cen plus, este timpul s\u0103 ap\u0103s\u0103m mai puternic pe pedala tehnologiei minimum\/no-till, adic\u0103 o interven\u0163ie c\u00e2t mai redus\u0103 asupra solului, chiar dac\u0103 \u00een perioada de 4-5 ani de tranzi\u0163ie produc\u0163ia nu va fi la nivelul a\u015fteptat.<\/p>\n

\u201eNe uit\u0103m cu aten\u0163ie la investi\u0163ii \u015fi le analiz\u0103m din perspectiv\u0103 bancar\u0103 ca investi\u0163ii rezonabile, care s\u0103 aduc\u0103 plus-valoare. Sus\u0163inem investi\u0163iile \u00een iriga\u0163ii, investi\u0163iile \u00een tehnologie pentru minim-till \u015fi no-till ca solu\u0163ie pentru agricultur\u0103 sustenabil\u0103, durabil\u0103. Nu vorbim neap\u0103rat despre solu\u0163ii de agricultur\u0103 ecologic\u0103, ci de una sustenabil\u0103, care s\u0103 constituie o baz\u0103 pentru a asigura acea profitabilitate pe termen mediu, care s\u0103 asigure dezvoltarea\u201c, a spus Sorin Ignat, director agrobusiness, Banca Transilvania.<\/p>\n

El a completat c\u0103 anul 2024 a fost unul complicat pentru agricultur\u0103 din cauza secetei prelungite, dar se uit\u0103 cu optimism la 2025, care \u00eencepe bine din perspectiv\u0103 meteorologic\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00cen 2025 ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 \u00eenceap\u0103 programele de sus\u0163inere a investi\u0163iilor \u00een industria agroalimentar\u0103, partea de zootehnie s\u0103 devin\u0103 mai activ\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 plusvaloare \u015fi\u00a0 s\u0103 nu mai vorbim doar de 2% din PIB pentru agricultur\u0103, ci s\u0103 cre\u015ftem ponderea industriei agroalimentar\u0103 \u00een PIB prin valoare ad\u0103ugat\u0103 a produselor agricole\u201c, a mai spus Sorin Ignat.<\/p>\n

Pentru a pune \u00een prim-plan agricultura, completeaz\u0103 el, este nevoie de o strategie pe termen lung, de politici care s\u0103 ajute acest domeniu. Iar un bun punct de plecare \u00eel reprezint\u0103 o imagine de ansamblu a nevoilor, care se poate face prin date concrete. \u201eAr fi bine s\u0103 \u00eencepem s\u0103 culegem date, ele devin importante pentru decizii, pentru strategii. Avem nevoie s\u0103 segment\u0103m informa\u0163iile la nivel de ferme mari, mici, la nivel de productivit\u0103\u0163i, de produc\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u015ftim ce avem \u00een pia\u0163\u0103, ce avem nevoie, ce trebuie s\u0103 sprijinim. Cred c\u0103 Rom\u00e2nia de la B\u00e2rlad e diferit\u0103 de cea de la Hu\u015fi din punct de vedere agricol, necesit\u0103 abord\u0103ri nuan\u0163ate, diferite, pentru c\u0103 problemele sunt diferite\u201c, a mai spus Sorin Ignat.<\/p>\n

Ion Neculcea, proprietarul Grupului Romchim Protect, \u015fi-a amintit c\u0103 discu\u0163iile despre adaptare \u00een agricultur\u0103 au \u00eenceput \u00eenc\u0103 din 2012, c\u00e2nd se prefigura deja o criz\u0103 a apei.<\/p>\n

\u201eInterven\u0163ia minim\u0103 asupra solului ar fi o solu\u0163ie, pu\u0163ini fermieri o pun \u00een practic\u0103, poate \u015fi din lipsa tehnologiilor, \u015fi din greutatea de a renun\u0163a la agricultura tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 intervenim c\u00e2t mai pu\u0163in asupra solului, s\u0103 mergem \u00een di\u00adrec\u0163ia tehnologiilor avansate, s\u0103 utiliz\u0103m so\u00adiuri de plante cu rezisten\u0163\u0103 ridicat\u0103 la secet\u0103, \u00een\u00adgr\u0103\u00ad\u015f\u0103minte ecologice\u201c, a spus Ion Neculcea.<\/p>\n

Romchim Protect este singura companie din Rom\u00e2nia \u015fi printre pu\u0163inele din Europa care produce \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte complexe granulare 100% solubile ce pot fi utilizate at\u00e2t la fertiliz\u0103rile de baz\u0103, c\u00e2t \u015fi prin fertirigare.<\/p>\n

\u00cen anul 2019, firma a dat \u00een func\u0163iune o linie de fabricare a \u00eengr\u0103\u015f\u0103\u00admintelor lichide pentru sol cu o capacitate de 60.000 tone\/lun\u0103.<\/p>\n

\u00centreaga gam\u0103 de produse inventate \u015fi fabricate de Romchim Protect, \u00een num\u0103r de 28 de produse, sunt m\u0103rci protejate \u015fi \u00eenregistrate la OSIM.<\/p>\n

\u201eAvem metode pentru a conserva apa \u00een sol. Economia apei ar trebui studiat\u0103 \u00een \u015fcoli, \u00een universit\u0103\u0163i, s\u0103 devin\u0103 disciplin\u0103\u201c, a mai spus Ion Neculcea.<\/p>\n

Iar Lucian Haraga, manager planificare strategic\u0103, Semtop Group a atras aten\u00eeia c\u201e prognoza privind evolu\u0163ia climatic\u0103 emis\u0103 chiar de Uniunea European\u0103 nu plaseaz\u0103 zona Moldovei \u00een r\u00e2ndul regiunilor ocolite de fenomenele meteo d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

\u201eR\u0103m\u00e2nem \u00een continuare la m\u00e2na fenomenelor extreme climatice, de care nu suntem feri\u0163i pe termen mediu. Anul 2025 pare unul \u00een care poten\u0163ialul de produc\u0163ie este prezent, datorit\u0103 refacerii rezervei de ap\u0103 din sol \u00een majoritatea regiunilor afectate. Sunt \u00eens\u0103 mul\u0163i factori care ar putea s\u0103 influen\u0163eze culturile. \u00cen 2025, cred c\u0103 un cuv\u00e2nt de ordine pentru fermieri ar trebui s\u0103 fie aceast\u0103 adaptare. Din p\u0103cate, ea vine cu anumite costuri. \u00cen condi\u0163iile a trei ani dificili pentru fermieri, lipsa capitalului se vede. Aici este o presiune \u015fi pe finan\u0163atori\u201c, a spus Lucian Haraga.<\/p>\n

Tranzi\u0163ia de la o agricultur\u0103 clasic\u0103, cu ar\u0103tur\u0103, la una minimum-till sau no-till necesit\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, timp \u00een care fermierii trebuie s\u0103 se a\u015ftepte la produc\u0163ii mai mici. O solu\u0163ie pentru a accelera acest proces de tranzi\u0163ie poate fi subven\u0163ionarea proiectelor de conservare a apei \u00een sol, completeaz\u0103 Lucian Haraga. \u00cen Statele Unite, adaug\u0103 el, aceast\u0103 tehnologie se practic\u0103 de 50 de ani.<\/p>\n

\u201eSuntem \u00eentr-un proces de conversie c\u0103tre tehnologia no-till, suntem la 60% din suprafa\u0163a lucrat\u0103 c\u0103tre tehnologia no-till. Noi am reu\u015fit integr\u00e2nd agricultura conservativ\u0103 prin sistemul no-till \u015fi iriga\u0163ii, s\u0103 atingem produc\u0163ii record la porumb \u00een condi\u0163iile anului trecut\u201c, a men\u0163ionat reprezentantul Semtop Group, cel mai mare grup de fermieri din jude\u0163ul Ia\u015fi \u015fi cel mai ma\u00acre produc\u0103tor de semin\u0163e din Rom\u00e2\u00acnia, care exploateaz\u0103 circa 8.000 de hectare de cereale, din care 6.000 de hectare sunt irigate.<\/p>\n

Dan Hurduc, fondatorul Evel H Company, care are o ferm\u0103 vegetal\u0103 \u00een localitatea Coste\u015fti din jude\u0163ul Vaslui, a vorbit de asemenea despre adaptare, preciz\u00e2nd c\u0103 trecerea de la agricultura clasic\u0103 la minimum-till sau no-till poate dura p\u00e2n\u0103 la cinci ani.<\/p>\n

\u201ePare un \u015foc s\u0103 te ab\u0163ii s\u0103 nu faci lucr\u0103ri deloc. Faci o strategie, te g\u00e2nde\u015fti bine \u015fi treci spre no-till f\u0103r\u0103 s\u0103 te mai \u00eentorci din drum. Dac\u0103 prinzi ani seceto\u015fi, vei fi \u00eencurajat, dac\u0103 prinzi ani ploio\u015fi \u015fi te ui\u0163i la ceilal\u0163i, te vei descuraja. Optimizarea tehnologiilor de prelucrare a solului este foarte important\u0103, la ce vremuri vin, este aproape singura posibilitate pe care o avem\u201c, a spus Dan Hurduc.<\/p>\n

Iar experien\u0163a lui Bogdan Pantazi, di\u00acrector general al Agrocomplex Lunca Pa\u015fcani, dup\u0103 ce a investit 7 mil. euro \u00een iriga\u0163ii \u00een ultimul deceniu, arat\u0103 c\u0103 pe suprafa\u0163a irigat\u0103 a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 recolt\u0103 de porumb, \u00eens\u0103 acolo unde \u00eei lipsesc iriga\u0163iile nu a recoltat nimic, \u00een condi\u0163iile de secet\u0103 de anul trecut.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 prin 2013-2014 discutam de spor de produc\u0163ie prin iriga\u0163ii, din acel moment discut\u0103m de existen\u0163a culturii. Cred c\u0103 fiecare ferm\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencerce c\u00e2t mai mult din noile tehnologii. Trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi ce culturi avem, rota\u0163ia culturilor, este un domeniu care trebuie studiat la nivelul fiec\u0103rei ferme. Trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la tot ce apare nou, s\u0103 \u00eencerc\u0103m \u015fi s\u0103 putem conserva apa \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 vedem cum o gestion\u0103m. Noi avem acest noroc care este r\u00e2ul Siret \u015fi un regim de precipita\u0163ii peste media din zona. Chiar \u015fi a\u015fa am avut probleme. Viitorul este provocator\u201c, a fost concluzia lui Bogdan Pantazi.<\/p>\n

Agrocom\u00acplex Lunca Pa\u015fcani este unul dintre cei mai mari \u015fi importan\u0163i fermieri din jude\u0163ul Ia\u015fi, care lucreaz\u0103 3.000 de hec\u00actare, din care cca 1.200 de hectare sunt irigate – deservesc loturi semin\u00acce\u00acre – \u015fi mai activeaz\u0103 \u00een domeniul zootehnic \u2013 are circa 1.200 de bovine lapte, 560 de taurine de carne \u015fi 1.650 de ovine. Totodat\u0103, produce \u015fi sfecl\u0103 de zah\u0103r.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

Lucian Haraga<\/span>, manager planificare strategic\u0103, Semtop Group<\/strong><\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>La \u00eenceputul lui 2024 \u00eentrevedeam un poten\u0163ial mare, pe partea de produc\u0163ii agricole, dar realit\u0103\u0163ile climatice au afectat acest poten\u0163ial. Ar\u015fi\u0163a \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul \u015fi pentru prima dat\u0103 \u00een foarte mul\u0163i ani, un val de ar\u015fi\u0163\u0103 de 10 zile este ie\u015fit din comun.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025 nu \u00eencepe sub ni\u015fte auspicii foarte bune, economic vorbind, pentru c\u0103 avem aceast\u0103 ridicare a facilit\u0103\u0163ilor \u00een sectorul agriculturii. Erau trei sectoare economice care anterior erau sus\u0163inute de Guvern – IT, construc\u0163ii \u015fi agricultura. Sarcina acoperirii diferen\u0163ei de venituri pentru angaja\u0163i a revenit angajatorului. Acest lucru nu ajut\u0103, \u00een contextul a doi-trei ani de secet\u0103 consecutiv\u0103.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Ne uit\u0103m cu \u00eencredere la faptul c\u0103 toamna a fost cu un aport de precipita\u0163ii peste media ultimilor 10 ani, putem vorbi de o resetare a poten\u0163ialului de produc\u0163ie din c\u00e2mp.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025 pare unul \u00een care poten\u0163ialul de produc\u0163ie este prezent, datorit\u0103 refacerii rezervei de ap\u0103 din sol \u00een majoritatea regiunilor afectate. Sunt \u00eens\u0103 mul\u0163i factori care ar putea s\u0103 influen\u0163eze culturile. \u00cen 2025, cred c\u0103 un cuv\u00e2nt de ordine pentru fermieri ar trebui s\u0103 fie aceast\u0103 adaptare. Din p\u0103cate, ea vine cu anumite costuri. \u00cen condi\u0163iile a trei ani dificili pentru fermieri, lipsa capitalului se vede. Aici este o presiune \u015fi pe finan\u0163atori.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Tranzi\u0163ia de la o tehnologie clasic\u0103, cu ar\u0103tur\u0103, la una minimum-till sau no-till necesit\u0103 c\u00e2\u0163iva ani. Nu vor fi acelea\u015fi produc\u0163ii, dar nu mai urm\u0103rim optimul tehnic, ci optimul economic \u015fi al profitabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>De multe ori, reu\u015fita unei culturi este legat\u0103 de modul \u00een care avem ap\u0103 \u00een sol. Unul dintre factorii limitativi este capitalizarea fermieriilor. Trebuie s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii pentru a sprijini aceast\u0103 tranzi\u0163ie. O solu\u0163ie poate fi subven\u0163ionarea proiectelor de conservare a apei \u00een sol. Sunt studii, sunt tehnologii care \u00een Statele Unite se practic\u0103 de 50 de ani, strip-till, no-till.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Suntem \u00eentr-un proces de conversie c\u0103tre tehnologia no-till, suntem la 60% din suprafa\u0163a lucrat\u0103 c\u0103tre tehnologia no-till. Noi am reu\u015fit integr\u00e2nd agricultura conservativ\u0103 prin sistemul no-till \u015fi iriga\u0163ii, s\u0103 atingem produc\u0163ii record la porumb \u00een condi\u0163iile anului trecut.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

Sorin Ignat<\/span>, director agrobusiness, Banca Transilvania<\/strong><\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Pentru Banca Transilvania, agricultura este un sector important, exist\u0103 deschidere de finan\u0163are, ne propunem s\u0103 cre\u015ftem finan\u0163area responsabil\u0103 \u00een agricultur\u0103 \u015fi \u00een anii urm\u0103tori, suntem aten\u0163i \u015fi aproape de fenomenele \u015fi de problemele din agricultur\u0103.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025 cu siguran\u0163\u0103 va fi diferit, la fel cum au fost to\u0163i anii anteriori. De la acest principiu discut\u0103m \u00een departamentul de agribusiness fiecare bugetare anual\u0103. Ne-am obi\u015fnuit sa vorbim \u00een fiecare an de diferen\u0163e, dar \u00een acela\u015fi timp ne uit\u0103m cu optimism pentru c\u0103 vrem s\u0103 cre\u015ftem. Banca Transilvania are poten\u0163ialul de cre\u015ftere \u00een Rom\u00e2nia \u015fi este datoria b\u0103ncii s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00een continuare economia Rom\u00e2niei, implicit agricultura.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2024 a fost un an foarte complicat pentru agricultur\u0103, a dus la o gripare, \u00eens\u0103 rolul nostru de bancheri este s\u0103 facem disctinc\u0163ie \u00eentre motivele care au dus la acea gripare \u015fi s\u0103 vedem cazurile individuale, care pot fi salvate.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025 \u015ftim c\u0103 \u00eencepe mai bine, \u00eens\u0103 \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie am fost \u00een 2024, prin mai, c\u00e2nd vedeam \u00een toat\u0103 \u0163ara c\u0103 ploile s-au reluat, dar pe un fond de rezerv\u0103 de ap\u0103 mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t acum. Priveam cu optimism 2024, dup\u0103 care a venit un fenomen complet atipic \u00een iunie-iulie, acea ar\u015fi\u0163\u0103, care a dus la pierderi semnificative.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Ne uit\u0103m cu aten\u0163ie la investi\u0163ii \u015fi le analiz\u0103m din perspectiv\u0103 bancar\u0103 ca investi\u0163ii rezonabile, care s\u0103 aduc\u0103 plus-valoare. Sus\u0163inem investi\u0163iile \u00een iriga\u0163ii, investi\u0163iile \u00een tehnologie pentru minimum-till \u015fi no-till ca solu\u0163ie pentru agricultur\u0103 sustenabil\u0103, durabil\u0103<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>\u00cen 2025 ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 \u00eenceap\u0103 programele de sus\u0163inere a investi\u0163iilor \u00een industria agro-alimentar\u0103, partea de zootehnie s\u0103 devin\u0103 mai activ\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 plus valoare \u015fi\u00a0 s\u0103 nu mai vorbim doar de 2% din PIB pentru agricultur\u0103, ci s\u0103 cre\u015ftem ponderea industriei agroalimentare.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Ar fi important s\u0103 ducem agricultura din zona de politic\u0103 \u00een zona de politici, s\u0103 nu facem politic\u0103 \u00een agricultur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 avem o strategie pe termen lung.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Ar fi bine s\u0103 \u00eencepem s\u0103 culegem date, ele devin importante pentru decizii, pentru strategii. Avem nevoie s\u0103 segment\u0103m informa\u0163iile la nivel de ferme mari, mici, la nivel de productivit\u0103\u0163i, de produc\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 stim ce avem \u00een pia\u0163\u0103, ce avem nevoie, ce trebuie s\u0103 sprijinim. Cred c\u0103 Rom\u00e2nia de la B\u00e2rlad e diferit\u0103 de cea de la Hu\u015fi din punct de vedere agricol, necesit\u0103 abord\u0103ri nuan\u0163ate, diferite.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

Bogdan Pantazi<\/span>, director general al Agrocomplex Lunca Pa\u015fcani<\/strong><\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2024 a fost unul dificil. Chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile de irigat, am avut probleme cu mai toate culturile. A ap\u0103rut acest fenomen nou – ar\u015fita, trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m la noi provoc\u0103ri.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Am investit \u00een jur de 7 mil. euro \u00een ultimii zece ani \u00een iriga\u0163ii, de nevoie. Dac\u0103 prin 2013-2014 discutam de spor de produc\u0163ie prin iriga\u0163ii, din acel moment a trebuit s\u0103 discut\u0103m de existen\u0163a culturii.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Suntem un caz fericit c\u0103 avem r\u00e2ul Siret aproape, am putut investi din surse proprii \u015fi cu ajutorul B\u0103ncii Transilvania. Avem o surs\u0103 de ap\u0103 fezabil\u0103 aproape.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>E o perioad\u0103 plin\u0103 de provoc\u0103ri din punctul de vedere meteorologic. Sunt \u015fi aceste provoc\u0103ri ale sistemului legislativ, fiscal, \u00een continu\u0103 schimbare. Pia\u0163a este foarte influen\u0163at\u0103 de Ucraina.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025, meteorologic, pare s\u0103 fie un an mai bun, avem prognoza mai bun\u0103 \u015fi un necesar de ap\u0103 \u00een sol mai bun.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Terenurile sunt foarte f\u0103r\u00e2mi\u0163ate, un hectar de teren \u00eenseamn\u0103 achizi\u0163ia de la trei-patru proprietari. Birocra\u0163ia este foarte mare.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Cred c\u0103 fiecare ferm\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencerce c\u00e2t mai mult din noile tehnologii. Nu putem discuta de reducere a cheltuielilor uniform\u0103 la nivel de \u0163ar\u0103. Fiecare ferm\u0103 are particularit\u0103\u0163ile ei, acum sunt multe solu\u0163ii \u2013 minim-till, strip-till, no-till. Trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi ce culturi avem, rota\u0163ia culturilor, este un domeniu care trebuie studiat la nivelul fiec\u0103rei ferme.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Culturile ecologice pot fi fezabile dac\u0103 r\u0103m\u00e2n la nivelul de ni\u015f\u0103. Trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la tot ce apare nou, s\u0103 \u00eencerc\u0103m \u015fi s\u0103 putem conserva apa \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 vedem cum o gestion\u0103m.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>F\u0103r\u0103 iriga\u0163ii, nu recolt\u0103m nimic, \u00een special la porumb. Avem \u015fi soluri mai dificile, care pierd u\u015for apa. Noi avem acest noroc care este r\u00e2ul Siret \u015fi un regim de precipita\u0163ii peste media din zona. Chiar \u015fi a\u015fa am avut probleme. Viitorul este provocator.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

Ion Neculcea<\/span>, proprietarul Grupului Romchim Protect<\/strong><\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>\u00cen 2012, la o \u00eent\u00e2lnire cu fermierii discutam de criza apei, spuneam c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 o criz\u0103 a apei \u015fi trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m. Au trecut 13 ani \u00een care vorbim de adaptare, de implicarea guvernelor.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Am avut trei ani la r\u00e2nd o secet\u0103 sever\u0103. Anul trecut am avut o perioad\u0103 lung\u0103 cu temperaturi de peste 40 grade. Solu\u0163ia este adaptarea. Dac\u0103 nu ne adapt\u0103m, vom avea probleme din ce \u00een ce mai mari.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>To\u0163i discut\u0103m despre conducte, lagune, aduc\u0163iuni de ap\u0103. Ce facem c\u00e2nd nu vom mai avea ap\u0103? Acum, r\u00e2uri care aveau ap\u0103 365 zile pe an trec prin perioade \u00een care apa lipse\u015fte, albiile sunt uscate.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Interven\u0163ia minim\u0103 asupra solului ar fi o solu\u0163ie, pu\u0163ini fermieri o pun \u00een practic\u0103, poate \u015fi din lipsa tehnologiilor, \u015fi din greutatea de a renun\u0163a la agricultura tradi\u0163ional\u0103.Trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 intervenim c\u00e2t mai pu\u0163in asupra solului, s\u0103 mergem \u00een direc\u0163ia tehnologiilor avansate, s\u0103 utiliz\u0103m soiuri de plante cu rezisten\u0163\u0103 ridicat\u0103 la secet\u0103, \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte ecologice.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>\u00cen ultimii ani, inputurile au avut pre\u0163uri ridicate, combustibilul, manopera, anularea facilit\u0103\u0163ilor au fost provoc\u0103ri. Pre\u0163urile la cereale au r\u0103mas neschimbate. Trebuie analizat\u0103 aceast\u0103 balan\u0163\u0103 privind costurile cu inputurile \u015fi pre\u0163urile materiilor care rezult\u0103 din agricultur\u0103. Nu v\u0103d o rezolvare prea cur\u00e2nd.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>\u00cengr\u0103\u015f\u0103mintele ecologice pe baz\u0103 de compost au \u015fi rolul de a re\u0163ine apa \u00een sol. Pentru a avea profitabilitate, trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m la ar\u0103tur\u0103, acolo unde se poate. Ast\u0103zi discut\u0103m de un furnizor de utilaje cu ajutorul c\u0103rora po\u0163i \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163a direct, f\u0103r\u0103 ar\u0103tur\u0103. Firma a fost prezent\u0103 pe platforma noastr\u0103 de la Filipe\u015fti \u015fi rezultatele au fost. Nu trebuie s\u0103 v\u0103 fie fric\u0103 de nou, aceasta este direc\u0163ia. Economisim bani, for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi timp.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Solul nostru nu este atat de chimizat ca solul din \u0163\u0103rile dezvoltate. Avem metode pentru a conserva apa \u00een sol. Economia apei ar trebui studiat\u0103 \u00een \u015fcoli, \u00een universit\u0103\u0163i, s\u0103 devin\u0103 disciplin\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

Dan Hurduc<\/span>, fondatorul Evel H Company<\/strong><\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Eu vin din Vaslui care pare c\u0103 este unul dintre jude\u0163ele cel mai afectate din Moldova. Totu\u015fi, facem profit \u00een fiecare an. Nu \u00eemi setez a\u015ftept\u0103rile c\u0103 va fi mai bine, vremurile a\u015fa vor fi. \u00cen agricultur\u0103, trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m. \u00cen viitor, eficien\u0163a economic\u0103 va prima \u00een fa\u0163a eficien\u0163ei agronomice.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>\u00cen 23 de ani de activitate nu am avut niciodat\u0103 pierderi financiare. Nu sunt integrat, dar nu avem alt\u0103 solu\u0163ie dec\u00e2t s\u0103 ne adapt\u0103m. Din 2012, eu fac minim-till \u015fi am trei ani de no-till. Nu am facut adaptarea c\u0103 am vrut, ci de nevoie.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Trebuie s\u0103 ne propunem produc\u0163ii fezabile pentru condi\u0163iile meteo \u015fi zona noastr\u0103. Cu Ucraina l\u00e2ng\u0103 noi, cu spectrul de a intra \u00een UE, nu avem nicio \u015fans\u0103 s\u0103 fim \u00een concuren\u0163\u0103 cu ei. Singura solu\u0163ie este s\u0103 ne adapt\u0103m condi\u0163iilor care vin.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Anul 2025 va fi mai bun. Meteorologic plec\u0103m cu o rezerv\u0103 \u015fi probabil culturile de toamn\u0103 vor face ceva produc\u0163ie. La nivel de pre\u0163 va fi mai bine. Anul va fi mai bun, dar cheltuielile vor fi mai mari. Cheltuielile la inputuri sunt mai mari, cele de finan\u0163are la fel. Problema fermierilor acum este s\u0103 aib\u0103 acces la finan\u0163are.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Trecerea de la agricultura clasic\u0103 la minim-till sau no-till poate dura p\u00e2n\u0103 la cinci ani, trebuie s\u0103 preg\u0103te\u015fti terenurile, le nivelezi. Dac\u0103 nu g\u00e2nde\u015fti trecerea \u00een cadrul unei strategii, nu vei reu\u015fi.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Agronomic vorbind, pare un \u015foc s\u0103 te ab\u0163ii s\u0103 nu faci lucr\u0103ri deloc. Faci o strategie, te g\u00e2nde\u015fti bine \u015fi treci spre no-till f\u0103r\u0103 s\u0103 te mai \u00eentorci din drum. Dac\u0103 prinzi ani seceto\u015fi, vei fi \u00eencurajat, dac\u0103 prinzi ani ploio\u015fi \u015fi te ui\u0163i la ceilal\u0163i, te vei descuraja.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Nici o tehnologie nu este perfect\u0103, trebuie adaptat\u0103.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Compensa\u0163iile pentru fermierii rom\u00e2ni trebuia s\u0103 fie mult superioare fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u25ba\u00a0<\/span>Optimizarea tehnologiilor de prelucrare a solului este foarte important\u0103, la ce vremuri vin, este aproape singura posibilitate pe care o avem. Dac\u0103 avem culturi mai \u201ecurate\u201c eu cred c\u0103 putem reu\u015fi.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.zf.ro\/special\/conferinta-agricultura-profitabila-adaptarea-cuvantul-ordine-2025-ne-22682367<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2666\u00a0Fermierii cu zeci de ani experien\u0163\u0103 \u00een agricultur\u0103 spun c\u0103 fenomenele meteo extreme vor afecta din ce \u00een ce mai mult culturile \u015fi solul \u00een urm\u0103torii ani\u00a0\u2666 \u201eDac\u0103 nu lu\u0103m m\u0103suri acum, le vom lua prea t\u00e2rziu\u201c\u00a0\u2666\u00a0O solu\u0163ie poate fi tradi\u0163ia dinspre agricultura clasic\u0103 – ararea p\u0103m\u00e2ntului, spre tehnologiile minimum sau no-till, adic\u0103 lucr\u0103ri minime […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":501543,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[28],"class_list":["post-501542","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/501542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=501542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/501542\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/501543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=501542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=501542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=501542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}