{"id":500775,"date":"2025-02-05T12:48:42","date_gmt":"2025-02-05T09:48:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=500775"},"modified":"2025-02-05T12:48:42","modified_gmt":"2025-02-05T09:48:42","slug":"live-marcel-ciolacu-in-plenul-reunit-al-parlamentului-la-votarea-bugetului-pe-2025-la-intrare-premierul-a-spus-ca-are-la-el-facturile-pentru-zborurile-cu-jeturile-private","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=500775","title":{"rendered":"LIVE Marcel Ciolacu, \u00een plenul reunit al Parlamentului, la votarea bugetului pe 2025 \/ La intrare, premierul a spus c\u0103 are la el facturile pentru zborurile cu jeturile private"},"content":{"rendered":"
\n

Premierul Marcel Ciolacu sus\u021bine un discurs, miercuri, plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterea \u0219i votarea bugetului de stat pe anul 2025. \u00cenainte de a intra \u00een sala de plen, premierul le-a declarat jurnali\u0219tilor c\u0103 are la el facturile pentru jeturile private. G4Media transmite LIVE declara\u021biile lui Marcel Ciolacu.<\/p>\n

Parlamentarii opozi\u021biei au strigat \u201eDemisia\u201d c\u00e2nd Ciolacu a venit la microfon.<\/p>\n

Marcel Ciolacu<\/strong>:<\/p>\n

Sunt dou\u0103 mari atacuri \u00eempotriva acestui buget, aflate \u00een total\u0103 antitez\u0103. Unii spun c\u0103 e un buget de austeritate. Ceilal\u021bi spun c\u0103 e un buget optimist \u0219i c\u0103 statul cheltuie\u0219te prea mult.<\/p>\n

Austeritate este ce s-a f\u0103cut \u00een 2010. Noi nu ne atingem de veniturile \u00een plat\u0103 ale rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Avem \u00een acest buget cea mai mare alocare de resurse din finan\u021b\u0103ri europene de la aderarea noastr\u0103 european\u0103. Avem la dispozi\u021bie \u00een acest an peste 17,5 miliarde euro \u0219i voi pune o presiune uria\u0219\u0103 pe fiecare ministru \u0219i autoritate public\u0103 s\u0103 cheltuim ace\u0219ti bani p\u00e2n\u0103 la ultimul cent.<\/p>\n

Nu exist\u0103 austeritate atunci c\u00e2nd majorezi investi\u021biile la 150 de miliarde de lei pe an. \u0218i asta am f\u0103cut prin acest buget. Am alocat bani \u00een plus pentru toate domeniile unde a\u0219tept\u0103rile rom\u00e2nilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mul\u021bi bani pentru spitale \u0219i servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construc\u021bia de autostr\u0103zi \u0219i c\u0103i ferate \u0219i cu 10% \u00een plus pentru modernizarea educa\u021biei. Ace\u0219ti bani \u00eenseamn\u0103 resurse care ajung la companii rom\u00e2ne\u0219ti de construc\u021bii, la furnizori de servicii \u0219i echipamente, la firme locale de IT.<\/p>\n

Nu poate fi vorba despre austeritate c\u00e2nd sprijinim dezvoltarea local\u0103 cu peste 27 miliarde lei.<\/p>\n

\u0218i nu se poate vorbi despre austeritate c\u00e2nd nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care sus\u021binem companiile rom\u00e2ne\u0219ti. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investi\u021bii regionale, la cea de stimulare a investi\u021biilor mari \u00een Rom\u00e2nia. De la Construct Plus, pentru materiale de construc\u021bii \u0219i p\u00e2n\u0103 la InvestAlim pentru investi\u021bii \u00een fabrici de procesare a materiilor prime agricole \u0219i alimente. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme rom\u00e2ne\u0219ti prin granturi, suportarea unor dob\u00e2nzi \u0219i comisioane sau oferirea de garan\u021bii.<\/p>\n

S\u0103 trecem la cealalt\u0103 critic\u0103: bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea c\u0103 bugetul \u021b\u0103rii ar trebui s\u0103 fie sinonim cu cel al unei firme, s\u0103 nu ai costuri mai mari dec\u00e2t veniturile. Adic\u0103, dac\u0103 ai deficit bugetar este ceva r\u0103u. Este o abordare extrem de simplist\u0103, care nu \u021bine cont de realit\u0103\u021bile \u021b\u0103rii \u0219i mai ales de contextul economic de dezvoltare \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Nu exist\u0103 stat european modern care s\u0103 nu se fi dezvoltat, ca \u0219i noi, f\u0103c\u00e2nd deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Fran\u021ba, Portugalia, Belgia sau Grecia \u0219i alte \u021b\u0103ri moderne ale continentului au cheltuit masiv, \u0219i nu doar din bani europeni. Dac\u0103 ne uit\u0103m la gradul lor de \u00eendatorare public\u0103 \u0219i \u00eel compar\u0103m cu al Rom\u00e2niei, suntem la jum\u0103tate din ponderea lor.<\/p>\n

2025 \u0219i 2026 sunt anii de v\u00e2rf ai dezvolt\u0103rii noastre. Aceasta este adev\u0103rul acceptat de partenerii din Comisia European\u0103 prin Planul Bugetar Structural. Am c\u00e2\u0219tigat o fereastr\u0103 uria\u0219\u0103 de timp pentru a ne dezvolta \u021bara, 7 ani, \u0219i am de g\u00e2nd s\u0103 o folosesc la maximum, \u00een acela\u0219i timp cu a onora la virgul\u0103 angajamentul luat \u00een fa\u021ba Comisiei de a reduce deficitul \u0219i s\u0103 ne \u00eencadr\u0103m \u00een 7% din PIB.<\/p>\n

Cheltuim prea mult pentru a cre\u0219te sau a proteja veniturile rom\u00e2nilor \u2013 este o alt\u0103 critic\u0103 constant\u0103 la adresa bugetului.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a for\u021ba acest efort major de convergen\u021b\u0103 economic\u0103 a Rom\u00e2niei cu spa\u021biul european \u00een privin\u021ba veniturilor \u0219i a puterii de cump\u0103rare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal \u00een economie, ci pur \u0219i simplu n-ar mai fi avut deloc for\u021b\u0103 de munc\u0103. Doar prin cre\u0219terea constant\u0103 a salariului minim am adus media c\u00e2\u0219tigului salarial din Rom\u00e2nia peste pragul lunar de 1.000 de euro net. Asta a permis cre\u0219terea constant\u0103 a num\u0103rului de angaja\u021bi, inclusiv cu rom\u00e2ni reveni\u021bi dup\u0103 ani de munc\u0103 \u00een Europa. E drept, \u00eenc\u0103 mult sub necesarul economiei.<\/p>\n

Suntem acuza\u021bi, simultan, ba c\u0103 am cheltuit prea mult cu plafonarea \u0219i trebuie s\u0103 \u00eei punem punct rapid, ba c\u0103, dac\u0103 nu o continu\u0103m, va fi apocalipsa facturilor energetice.<\/p>\n

Noi am preferat o abordare echilibrat\u0103 \u0219i precaut\u0103, construind un buget de dezvoltare care propune \u0219i o reducere a cheltuielilor de func\u021bionare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, at\u00e2t ca num\u0103r de posturi, dar \u0219i o reducere a num\u0103rului de institu\u021bii bugetare, prin comas\u0103ri. \u0218i preg\u0103tim o reglementare unitar\u0103 pentru a stopa situa\u021biile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii \u00eencasate absurd de \u0219efii companiilor de stat. Nu faci performan\u021b\u0103 clar\u0103, nu po\u021bi avea bonusuri.<\/p>\n

Solicit tuturor angaja\u021bilor statului s\u0103 dr\u0103muiasc\u0103 eficient fiecare leu cheltuit din buget. \u00cei cer ministrului Finan\u021belor s\u0103 monitorizeze la s\u00e2nge fiecare cheltuial\u0103, iar prin ANAF s\u0103 colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale.<\/p>\n

To\u021bi ne dorim o \u201e\u021bar\u0103 ca afar\u0103\u201d, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum s\u0103 ob\u021binem asta. Venituri mici \u00eenseamn\u0103 cheltuieli mici. Suntem \u00eentr-un cerc vicios din care trebuie s\u0103 ie\u0219im, iar acest buget tocmai asta \u00ee\u0219i propune.<\/p>\n

Este un buget nu optimist, ci mai degrab\u0103 prudent. Pentru c\u0103 pruden\u021ba este cea care \u00eel caracterizeaz\u0103 pe ministrul T\u00e1nczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel na\u021bional, ce echilibreaz\u0103 finan\u021b\u0103rile \u00eentre jude\u021be, atenu\u00e2nd dezechilibrele regionale. \u0218i care propune, foarte just, aloc\u0103ri pentru administra\u021bia local\u0103 dup\u0103 cifrele mai apropiate de realitate, adic\u0103 cele din ultimul recens\u0103m\u00e2nt, nu de datele din statistic\u0103.<\/p>\n

Este o schimbare fundamental\u0103 ce prefa\u021beaz\u0103 \u0219i demararea celeilalte mari priorit\u0103\u021bi a Guvernului: reforma administrativ-teritorial\u0103.<\/p>\n

Cel pu\u021bin 12 \u021b\u0103ri europene iau m\u0103suri de reducere a deficitelor, ca \u0219i noi, deoarece incertitudinea economic\u0103 este \u00een cre\u0219tere \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Continuarea r\u0103zboiului din Ucraina genereaz\u0103 contagiune negativ\u0103 \u00een toat\u0103 Europa. \u021a\u0103rile europene \u00een care export\u0103m 70% din total sunt \u00een recesiune sau au cre\u0219teri firave. Ultimele date Eurostat arat\u0103 c\u0103 Germania, Austria \u0219i Estonia au avut al doilea an de c\u0103dere economic\u0103. \u00cen ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Fran\u021ba \u0219i Irlanda au intrat pe minus.<\/p>\n

Noi am reu\u0219it s\u0103 \u021binem economia pe plus \u0219i avem aceast\u0103 \u0219ans\u0103 \u00een continuare. Nu avem alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t s\u0103 facem curat \u00een propria ograd\u0103 \u0219i s\u0103 ne dezvolt\u0103m prin investi\u021bii masive. Aceste investi\u021bii genereaz\u0103 efect de multiplicare economic\u0103, inclusiv mai mul\u021bi bani \u00eencasa\u021bi la buget.<\/p>\n

Zilele trecute m-am \u00eent\u00e2lnit cu importan\u021bi finan\u021batori interna\u021bionali ai Rom\u00e2niei, precum Banca Mondial\u0103 \u0219i mari fonduri americane de investi\u021bii. Culmea este c\u0103 ei au o p\u0103rere mai bun\u0103 despre poten\u021bialul \u021b\u0103rii noastre dec\u00e2t o au mul\u021bi dintre rom\u00e2ni. Recent, chiar \u0219eful FMI pentru regiunea Europei Centrale \u0219i de Est a spus, la Viena, c\u0103 Rom\u00e2nia seam\u0103n\u0103 cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evolu\u021bie economic\u0103.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 \u00een ultimii 10-15 ani ne-am c\u00e2\u0219tigat, cu mari eforturi, o pozi\u021bie economic\u0103 mult mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een toat\u0103 istoria modern\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen pia\u021b\u0103 sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari dec\u00e2t creditele \u0219i am ajuns \u00een situa\u021bia \u00een care mul\u021bi antreprenori rom\u00e2ni au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind \u00een afara \u021b\u0103rii.
\nSuntem o economie deschis\u0103, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare \u0219i de capital, putem circula liber oriunde \u00een aceast\u0103 lume.<\/p>\n