{"id":499732,"date":"2025-02-04T09:00:00","date_gmt":"2025-02-04T06:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=499732"},"modified":"2025-02-04T09:00:00","modified_gmt":"2025-02-04T06:00:00","slug":"romania-va-mai-exista-in-urmatorii-30-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=499732","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia va mai exista \u00een urm\u0103torii 30 de ani?"},"content":{"rendered":"<p><strong>Rom\u00e2nia va mai exista \u00een urm\u0103torii 30 de ani? Tr\u0103dare na\u021bional\u0103 sau prostie? Profesorul Mihai Manea, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Profesorilor de Istorie din Rom\u00e2nia, trage un semnal de alarm\u0103: disciplina istorie \u00eenregistreaz\u0103 un recul absolut!<\/strong><\/p>\n<p>La data de 30 ianuarie 2025, o serie de planuri-cadru au fost puse \u00een dezbatere public\u0103 de Ministerul Educa\u021biei, pe platforma edupedu.ro, cu privire la reducerea sau eliminarea num\u0103rului de ore acordate disciplinei Istoria rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p>C\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 istoria, la clasele a XI-a \u0219i a XII-a, va fi \u00eenlocuit\u0103 obligatoriu cu \u201eIstoria comunismului\u201d \u0219i \u201eIstoria Holocaustului\u201d?<\/p>\n<p>Propunerile pentru noile planuri-cadru de liceu oblig\u0103 la m\u0103suri urgente! Dezinteresul deciden\u021bilor politici fa\u021b\u0103 de studierea istoriei, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i protec\u021bia dovezilor istorice reprezint\u0103 dovada unei combina\u021bii de incompeten\u021b\u0103, corup\u021bie \u0219i influen\u021be externe? Vreau s\u0103 cred c\u0103 nu, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ministrul Educa\u021biei, Daniel David, \u201erespinge acuza\u021biile privind marginalizarea istoriei\u201d, apreciind c\u0103 \u201epatriotismul \u0219i rom\u00e2nismul sunt unele dintre valorile centrale\u201d!<\/p>\n<p>C\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 mo\u0219tenirea cultural\u0103 \u0219i locul \u00een istorie, devenind, \u00eentr-un viitor apropiat, doar o simpl\u0103 \u201eregiune\u201d subordonat\u0103 intereselor str\u0103ine? Situa\u021bia a devenit \u00eengrijor\u0103toare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t direc\u021bia \u00een care ne \u00eendrept\u0103m ridic\u0103 multiple semne de \u00eentrebare!<\/p>\n<iframe loading=\"lazy\" width=\"535\" height=\"301\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/YLDiIHrEGPU?si=FjVTxfSof46fHAZD\" title=\"YouTube video player\" frameborder allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe>\n<p>Adev\u0103rul istoric nu poate fi ascuns la nesf\u00e2r\u0219it dup\u0103 u\u0219\u0103!<\/p>\n<p>Distinsul academician Ioan-Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, sintetizeaz\u0103 \u00eentr-un mod admirabil realitatea \u00een care tr\u0103im, o asemenea preocupare fiind evident\u0103 \u0219i la doamna academician Sabina Ispas, un om excep\u021bional, cu o for\u021b\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, cu dragoste fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103, dar \u0219i cu un spirit vizionar \u00een \u00een\u021belegerea Noii Ordini Mondiale!<\/p>\n<p>\u201eRezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme, preciza academician Ioan-Aurel Pop, este crearea de mecanisme umane, de robo\u021bi, de marionete u\u0219or de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsi\u021bi de cultur\u0103 general\u0103 \u0219i de orizont artistic, oamenii capabili s\u0103 rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea s\u0103 compare \u0219i s\u0103 ia decizii \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 alc\u0103tuiesc genera\u021bia \u201eGoogle\u201d, genera\u021bia \u201eFacebook\u201d, genera\u021bia \u201eSMS\u201d sau toate la un loc.\u201d<\/p>\n<p>\u00cen condi\u021biile \u00een care \u201emarionetele\u201d sunt tot mai mult c\u0103utate \u0219i promovate \u00een cercul puterii, cum consolid\u0103m unitatea rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103?<\/p>\n<p>Recentul scandal interna\u021bional, respectiv furtul din Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde au fost sustrase artefacte din tezaurul dacic al Rom\u00e2niei, este un caz extrem de grav, cu implica\u021bii majore \u00een domeniul securit\u0103\u021bii patrimoniului cultural, al criminalit\u0103\u021bii organizate \u0219i al diploma\u021biei interna\u021bionale.<\/p>\n<p>Pe 31 ianuarie 2025, persoane necunoscute au p\u0103truns \u00een muzeu dup\u0103 ce au provocat o explozie controlat\u0103 pentru a sparge un perete al cl\u0103dirii. Acest mod de operare arat\u0103 c\u0103 furtul a fost bine planificat, cel mai probabil de o grupare specializat\u0103 \u00een furturi de obiecte de art\u0103.<\/p>\n<p>Acest furt, asociat cu amintitele \u201epropuneri pentru noile planuri-cadru de liceu\u201d cu privire la inten\u021bia \u00eendep\u0103rt\u0103rii sau reducerii orelor pentru disciplina Istoria rom\u00e2nilor din programele \u0219colare, dar \u0219i a limbii latine, oblig\u0103 la profund\u0103 reflec\u021bie!<\/p>\n<p>Dac\u0103 eliminarea istoriei na\u021bionale din \u0219coli poate fi at\u00e2t rezultatul prostiei, c\u00e2t \u0219i al unei tr\u0103d\u0103ri deliberate, pe cine deranjeaz\u0103 cunoa\u0219terea limbii latine?<\/p>\n<p>Societatea de Studii Clasice din Rom\u00e2nia (SCCR) a atras aten\u021bia, \u00een repetate r\u00e2nduri, c\u0103 \u201enu exist\u0103 o alt\u0103 \u021bar\u0103 a Uniunii Europene \u00een care elevii s\u0103 nu aib\u0103 posibilitatea de a alege limba latin\u0103 printre probele op\u021bionale la Bacalaureat. \u021a\u0103ri frunta\u0219e \u00een clasamentul PISA, precum Polonia, \u00eencep s\u0103 ofere limba latin\u0103 drept a doua limb\u0103 str\u0103in\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu clasa a VII-a din gimnaziu, \u00een\u021beleg\u00e2nd contribu\u021bia uria\u0219\u0103 adus\u0103 de aceast\u0103 disciplin\u0103 la combaterea analfabetismului func\u021bional.\u201d<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, cine r\u0103spunde pentru interminabilul atac asupra identit\u0103\u021bii na\u021bionale a rom\u00e2nilor? Indiferent de cauz\u0103, efectul este acela\u0219i! Rom\u00e2nia de m\u00e2ine poate \u00eensemna o genera\u021bie de tineri f\u0103r\u0103 repere istorice \u0219i culturale, u\u0219or de influen\u021bat?<\/p>\n<p>Cum poate fi p\u0103strat\u0103 identitatea na\u021bional\u0103 \u00een absen\u021ba \u201ememoriei colective\u201d \u0219i a unor dovezi ale continuit\u0103\u021bii, cu o valoare incontestabil\u0103?<\/p>\n<p>Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Assen se afl\u0103 \u00een cercetarea autorit\u0103\u021bilor olandeze! Pierderea celor trei br\u0103\u021b\u0103ri dacice \u0219i a coifului de aur de la Co\u021bof\u0103ne\u0219ti, descoperit \u00een urm\u0103 cu 100 de ani de c\u00e2\u021biva copii afla\u021bi cu vitele la p\u0103scut, \u00eenseamn\u0103 o ruptur\u0103 ireparabil\u0103 \u00een mo\u0219tenirea istoric\u0103 a poporului rom\u00e2n \u0219i o pat\u0103 neagr\u0103 a\u0219ezat\u0103 pe fa\u021ba Rom\u00e2niei!<\/p>\n<p>Potrivit Open Sources\/adev\u0103rul.ro, \u201efiecare dintre cele trei br\u0103\u021b\u0103ri dacice furate c\u00e2nt\u0103rea \u00eentre 700 de grame \u0219i 1,2 kilograme de aur. Acestea erau asigurate pentru sume cuprinse \u00eentre 450.000 \u0219i 500.000 de euro.\u201d Coiful de aur de la Co\u021bof\u0103ne\u0219ti, cu o greutate de circa 800 de grame, a fost evaluat la mai mult de 4 milioane de euro!<\/p>\n<p>\u00centreaga colec\u021bie expus\u0103 \u00een muzeu, sub numele \u201eDacia \u2013 Regatul Aurului \u0219i Argintului\u201d, num\u0103ra 650 de artefacte, cu o valoare de asigurare de peste 30 de milioane de euro! Ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 sum\u0103 fa\u021b\u0103 de importan\u021ba acestor artefacte \u00een dovedirea continuit\u0103\u021bii geto-dace, atacat\u0103 de istoriografia maghiar\u0103?<\/p>\n<p>Cine are interesul s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201etimp de 1000 de ani, de la momentul retragerii Aureliene din 271 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, izvoarele istorice nu dau nicio informa\u021bie asupra rom\u00e2nilor din actualul teritoriu\u201d?<\/p>\n<p>Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri serioase despre competen\u021ba \u0219i eficien\u021ba autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne \u00een protejarea patrimoniului na\u021bional. De\u0219i jaful a avut loc pe teritoriul olandez, Rom\u00e2nia are o responsabilitate major\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 artefactele furate fac parte din mo\u0219tenirea sa istoric\u0103.<\/p>\n<p>Cum poate fi explicat faptul c\u0103, de\u0219i piesele furate aveau o valoare greu de estimat, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne nu au insistat asupra unor m\u0103suri suplimentare de securitate \u00eenainte de expozi\u021bie?<\/p>\n<p>S\u0103 fie o \u00eent\u00e2mplare c\u0103, \u00een alte cazuri interna\u021bionale, alte \u021b\u0103ri au cerut garan\u021bii de securitate stricte pentru tezaurele expuse \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een timp ce Rom\u00e2nia nu pare s\u0103 fi f\u0103cut acest lucru?<\/p>\n<p>De\u0219i Rom\u00e2nia este una dintre \u021b\u0103rile cele mai afectate de traficul de obiecte arheologice, de ce autorit\u0103\u021bile nu au un mecanism eficient de prevenire \u0219i combatere \u00eempotriva grup\u0103rilor de crim\u0103 organizat\u0103 specializate \u00een furturi de artefacte?<\/p>\n<p>Cine \u00ee\u0219i mai aduce aminte c\u0103 prima lege abrogat\u0103, dup\u0103 1989, a fost \u201eLegea patrimoniului\u201d? Legea nr. 63\/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural na\u021bional a fost abrogat\u0103 la 6 februarie 1990 prin Decretul-Lege nr. 90, fiind \u00eenlocuit\u0103, dup\u0103 10 ani, de Legea nr. 182\/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na\u021bional!<\/p>\n<p>Ce au \u00eenv\u0103\u021bat autorit\u0103\u021bile din traficul celor 22 de br\u0103\u021b\u0103ri dacice din Sarmizegetusa, intens mediatizat \u00een 2007, ajunse pe pia\u021ba neagr\u0103 a antichit\u0103\u021bilor, din care au fost recuperate doar 13 br\u0103\u021b\u0103ri?<\/p>\n<p>Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents nu este doar un act de criminalitate interna\u021bional\u0103, ci \u0219i o dovad\u0103 clar\u0103 a incompeten\u021bei autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne \u00een protejarea mo\u0219tenirii na\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen condi\u021biile \u00een care istoria este furat\u0103 bucat\u0103 cu bucat\u0103, cine are interesul s\u0103 \u0219tearg\u0103 identitatea na\u021bional\u0103 p\u0103strat\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103?<\/p>\n<p>Eliminarea sau reducerea num\u0103rului de ore alocate disciplinei Istoria rom\u00e2nilor din programele \u0219colare este o problem\u0103 complex\u0103, care poate fi privit\u0103 din mai multe perspective: politic\u0103, ideologic\u0103, educa\u021bional\u0103 \u0219i identitar\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, ca \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri, acest proces genereaz\u0103 controverse majore, iar motivele pot varia de la decizii gre\u0219ite, din ignoran\u021b\u0103, la inten\u021bii deliberate de a sl\u0103bi identitatea na\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>Tot mai mult se vorbe\u0219te despre \u201epatriotismul dual\u201d, despre tendin\u021bele globaliste \u0219i despre \u201ecorectitudinea politic\u0103\u201d, cu accent pe istoria european\u0103, \u00een detrimentul istoriei na\u021bionale!<\/p>\n<p>S\u0103 fie aceast\u0103 perspectiv\u0103 justificarea legitim\u0103 prin care un \u201eales\u201d din vestul Rom\u00e2niei a procedat la desfiin\u021barea a 28 de statui dedicate unor eroi din istoria Rom\u00e2niei, de la regele Burebista, \u00eemp\u0103ratul Traian, regele Decebal, cnezii rom\u00e2ni Menumorut \u0219i Gelu, domnitorul Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, voievodul Iancu de Hunedoara, domnitorul \u0218tefan cel Mare, domnitorul Mihai Viteazul, conduc\u0103torul revolu\u021biei de la 1821, Tudor Vladimirescu, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u0219i omul de stat, p\u00e2n\u0103 la prim-ministrul Mihail Kog\u0103lniceanu?<\/p>\n<p>Cum poate fi explicat faptul c\u0103, pe teritoriul ora\u0219ului Oradea, \u00een timp ce statuia ecvestr\u0103 a domnitorului Mihai Viteazul, din Pia\u021ba Central\u0103, cunoscut\u0103 drept \u201ePia\u021ba Unirii\u201d, a fost demontat\u0103 \u0219i reconstruit\u0103, \u00een 2024, \u00een spatele Casei de Cultur\u0103, \u201edup\u0103 ce, timp de 6 ani, a fost l\u0103sat\u0103 dezmembrat\u0103 \u00een buc\u0103\u021bi \u00eentre b\u0103l\u0103rii\u201d, potrivit Open Sources\/napocanews.ro? \u00cen ce temei istoric autorit\u0103\u021bile locale rom\u00e2ne au ridicat alte 10 statui dedicate unor maghiari?<\/p>\n<p>Potrivit sursei precizate, \u201ecea mai mare statuie ecvestr\u0103 a regelui Ungariei, Ladislau I (1077-1095), a fost instalat\u0103 \u00een Oradea! Este cea mai mare statuie (5,30 m + 3 m postamentul) din lume a acestui rege, pe care comunitatea maghiar\u0103 \u00eel consider\u0103 fondatorul ora\u0219ului\u201d!<\/p>\n<p>Dup\u0103 toate cele prezentate, s\u0103 fie o simpl\u0103 \u00eent\u00e2mplare faptul c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, exist\u0103 o presiune pentru a \u00eenlocui accentul pus pe istoria na\u021bional\u0103 cu o perspectiv\u0103 mai \u201euniversalist\u0103\u201d, care pune mai mult\u0103 aten\u021bie pe istoria european\u0103 sau mondial\u0103?<\/p>\n<p>De ce se spune c\u0103, prin propunerea de proiect cu privire la redimensionarea sau eliminarea orelor de istorie de la clasa a XI-a \u0219i a XII-a, elevii vor \u00een\u021belege mai bine \u201econtextul global\u201d, c\u00e2nd, \u00een realitate, se rupe leg\u0103tura tinerilor cu trecutul propriei na\u021biuni?<\/p>\n<p>Ignoran\u021ba \u0219i incompeten\u021ba deciden\u021bilor nu mai sunt o surpriz\u0103!<\/p>\n<p>Politicile educa\u021bionale sunt adesea f\u0103cute de oameni care nu \u00een\u021beleg importan\u021ba istoriei na\u021bionale sau care consider\u0103 c\u0103 aceasta \u201enu mai este relevant\u0103\u201d \u00een lumea modern\u0103.<\/p>\n<p>Dac\u0103 ar fi s\u0103 a\u0219ez\u0103m asemenea explica\u021bii pe \u201epodiumul prostiei\u201d, nu am face dec\u00e2t s\u0103 reamintim semianalfabe\u021bii func\u021bionali promova\u021bi pe func\u021bii de interes na\u021bional! Dar, din perspectiva analizei de intelligence, a considera c\u0103 istoria \u201enu mai este relevant\u0103\u201d nu este doar prostie, ci \u0219i un act de tr\u0103dare \u0219i iresponsabilitate.<\/p>\n<p>De\u0219i nu cred \u00een \u201eteoria conspira\u021biilor\u201d, exist\u0103 preocup\u0103ri conform c\u0103rora anumite influen\u021be externe sau grupuri interne \u00eencearc\u0103 s\u0103 dilueze identitatea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor pentru a-i face mai u\u0219or de manipulat. La nivelul sim\u021bului comun, al omului obi\u0219nuit, se cunoa\u0219te c\u0103 o popula\u021bie f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini istorice este mai pu\u021bin unit\u0103 \u0219i mai u\u0219or de controlat!<\/p>\n<p>Dar ce facem c\u00e2nd, la nivelul deciden\u021bilor politici, identitatea na\u021bional\u0103 este atacat\u0103 sistematic prin nesf\u00e2r\u0219ite \u201eexperimente\u201d cu preten\u021bii de proiecte educa\u021bionale \u0219i cu aprecieri cutremur\u0103toare de tipul: \u201eNu este important\u0103 stabilitatea intern\u0103 a Rom\u00e2niei! Mai important este s\u0103 ne orient\u0103m spre valorile europene\u201d?<\/p>\n<p>\u00cen mod cert, Rom\u00e2nia nu poate fi un stat izolat, importan\u021ba unor rela\u021bii de \u201ebun\u0103 vecin\u0103tate\u201d cu \u021b\u0103rile din Uniunea European\u0103, dup\u0103 \u201emodelul\u201d oferit de premierul maghiar Viktor Orb\u00e1n, fiind esen\u021bial\u0103 pentru supravie\u021buirea noastr\u0103!<\/p>\n<p>Dilema r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, cel pu\u021bin la nivel personal, vine din \u201esemianalfabetismul func\u021bional\u201d, care promoveaz\u0103 manipularea la rang de adev\u0103r! De ce Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i \u0219tearg\u0103 propria identitate na\u021bional\u0103 \u0219i s\u0103 se subordoneze \u201epatriotismului dual\u201d, \u00een condi\u021biile \u00een care \u021b\u0103ri puternice precum Marea Britanie, Germania, Fran\u021ba, Spania etc. \u00ee\u0219i \u00eendeplinesc, \u00eenainte de toate, datoria fa\u021b\u0103 de propria \u021bar\u0103 \u0219i respect\u0103 valorile europene comune?<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, cum poate fi explicat, dac\u0103 poate fi explicat, \u201emiracolul maghiar\u201d \u00een promovarea intereselor Ungariei, printr-un joc politic dur, dar \u0219i subtil, pe axa: SUA, Uniunea European\u0103, China, Turcia \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Rusia?<\/p>\n<p>Lipsa interesului pentru viitorul rom\u00e2nilor este din ce \u00een ce mai evident\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u201eConstitu\u021bia Rom\u00e2niei\u201d este r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 \u0219i lovit\u0103, \u00een mod nedrept, de personaje dubioase coco\u021bate \u00een \u201ecopacii puterii\u201d!<\/p>\n<p>Ce mai \u00eenseamn\u0103 art. 1, alin. 1, din \u201eConstitu\u021bia Rom\u00e2niei\u201d, potrivit c\u0103ruia \u201eRom\u00e2nia este stat na\u021bional, suveran \u0219i independent, unitar \u0219i indivizibil\u201d, \u00een condi\u021biile \u00een care \u201ea fi patriot\u201d este taxat, cu rea-credin\u021b\u0103, drept \u201ena\u021bionalism extrem\u201d \u0219i \u201eatitudine antieuropean\u0103\u201d? C\u00e2t de periculos este s\u0103 te declari ast\u0103zi patriot?<\/p>\n<p>De ce \u201ea fi suveran\u201d reprezint\u0103 dovada unei atitudini noneuropene, de\u0219i Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne (DEX) define\u0219te \u201eSUVERANITATE\u201d drept \u201ecalitatea de a fi suveran, de a dispune de soarta, de actele sau de interesele sale; autoritatea cea mai \u00eenalt\u0103, putere suprem\u0103\u201d?<\/p>\n<p>Un popor f\u0103r\u0103 istorie devine un popor f\u0103r\u0103 identitate \u0219i f\u0103r\u0103 rezisten\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Nicolae Iorga, om politic \u0219i un admirabil istoric, atr\u0103gea aten\u021bia c\u0103 \u201eun popor care nu \u00ee\u0219i cunoa\u0219te trecutul este un popor condamnat s\u0103 \u00eel repete\u201d! Consider\u00e2nd \u00eendemnul spre cunoa\u0219tere oferit de Nicolae Iorga, cu for\u021ba unui testament, ce am \u00eenv\u0103\u021bat din gre\u0219eli?<\/p>\n<p>Tr\u0103dare sau prostie?<\/p>\n<p>Consider\u00e2nd evenimentele din ultimii ani, ambele variante sunt valabile, dar tr\u0103darea este mai periculoas\u0103 dec\u00e2t prostia. Dac\u0103 este vorba de prostie, se poate spune c\u0103 avem deciden\u021bi incompeten\u021bi, care nu \u00een\u021beleg c\u0103, f\u0103r\u0103 istorie, o na\u021biune \u00ee\u0219i pierde identitatea \u0219i viitorul. Dar dac\u0103 este vorba de tr\u0103dare, atunci avem o problem\u0103 \u0219i mai grav\u0103: cineva \u00ee\u0219i dore\u0219te ca rom\u00e2nii s\u0103 nu mai cunoasc\u0103 eroii na\u021bionali, luptele pentru independen\u021b\u0103 \u0219i valorile care i-au definit de-a lungul timpului.<\/p>\n<p>F\u0103r\u0103 s\u0103 arunc cu piatra, Rom\u00e2nia are nevoie de unitate na\u021bional\u0103!<\/p>\n<p>De ce este important\u0103 istoria na\u021bional\u0103?<\/p>\n<p>\u00cenainte de toate, istoria formeaz\u0103 identitatea \u0219i coeziunea na\u021bional\u0103! Un popor care \u00ee\u0219i cunoa\u0219te istoria este mai unit \u0219i mai con\u0219tient de drepturile \u0219i valorile sale. C\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 inten\u021biile de a reduce \u0219i chiar elimina orele de istorie \u0219i de limba latin\u0103 sunt parte a unui fenomen mai amplu, respectiv degradarea sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, care produce genera\u021bii tot mai slab informate, f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire critic\u0103?<\/p>\n<p>Distinsul profesor Mihai Manea, doctor \u00een istorie \u0219i pre\u0219edintele Asocia\u021biei Na\u021bionale a Profesorilor de Istorie din Rom\u00e2nia, invit\u0103 la cunoa\u0219tere, curajul domniei sale nefiind subordonat intereselor politice!<\/p>\n<p>\u00cen noile proiecte, disciplina istorie \u00eenregistreaz\u0103 un recul absolut semnificativ.<\/p>\n<p>La filiera teoretic\u0103, real \u0219i uman, clasele IX-X, are alocate 1-2 ore, dar, la unele profiluri \u0219i filiere (tehnic, tehnologic), la clasele XI-XII, dispare total. \u00cen schimb, se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, la clasele XI-XII, se men\u021bin cursurile Istoria Evreilor. Holocaustul \u0219i, respectiv, Istoria Comunismului, prev\u0103zute \u00een Legea \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Preuniversitar nr. 198\/2023.<\/p>\n<p>\u0218i, pentru ca lucrurile s\u0103 se complice \u0219i mai mult, este men\u021bionat la paginile 26, 29, 37, 48 din proiectul publicat de MEC c\u0103 se va discuta \u201e\u00een viitor statutul de disciplin\u0103 vs. unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare explicit definite; disciplina se va studia \u0219i \u00een contextul istoric mai general\u201d.<\/p>\n<p>\u201eS\u0103 iei o disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, s\u0103 o tai \u00een unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i, apoi, s\u0103 o dizolvi \u00een alte discipline mi se pare ceva de nedescris\u201d, aprecia distinsul profesor Mihai Manea.<\/p>\n<p>La clasele XI-XII, elevii nu vor mai studia istoria, ci, de fapt, cele dou\u0103 discipline men\u021bionate mai sus, \u00een \u201econtexte largi\u201d.<\/p>\n<p>Practic, la clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria na\u021bional\u0103, ci doar cea rezultat\u0103 din Istoria Comunismului.<\/p>\n<p>Cum va ar\u0103ta, \u00een aceste condi\u021bii, modelul disciplinei istorie la liceu? Cum se vor putea p\u0103stra, \u00een doar doi ani \u0219colari, cele mai de seam\u0103 jaloane ale civiliza\u021biei umane?<\/p>\n<p>Cum vor putea face fa\u021b\u0103 cadrele didactice? La clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria na\u021bional\u0103, ci doar cea rezultat\u0103 din Istoria Comunismului.<\/p>\n<p>\u201eCum se vor putea p\u0103stra, \u00een doar doi ani \u0219colari, cele mai de seam\u0103 jaloane ale civiliza\u021biei umane?\u201d, \u00eentreab\u0103 distinsul profesor Mihai Manea, apreciat de zeci de genera\u021bii de elevi.<\/p>\n<p>De ce, dup\u0103 35 de ani de speran\u021be spulberate prin minciun\u0103 \u0219i manipulare, suntem ast\u0103zi tot mai aproape de distrugerea identit\u0103\u021bii na\u021bionale?<\/p>\n<p>Lipsa interesului autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne pentru identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i dovezile vechimii istorice poate fi explicat\u0103 printr-un amestec de team\u0103, incompeten\u021b\u0103, corup\u021bie, \u201eglobalism ideologic\u201d, dar \u0219i prin lipsa unei viziuni strategice pentru patrimoniul cultural.<\/p>\n<p>\u00cent\u0103rirea ideii c\u0103 \u201eRom\u00e2nia nu are un loc bine definit \u00een istorie\u201d devine deja o preocupare constant\u0103 din partea celor care t\u00e2njesc la Transilvania, dar \u0219i la resursele naturale ale \u021b\u0103rii, c\u00e2te mai sunt!<\/p>\n<p>Cine \u00eei mai ap\u0103r\u0103 pe rom\u00e2ni?<\/p>\n<p>Nu o singur\u0103 dat\u0103, rom\u00e2nii nevoi\u021bi s\u0103 plece din \u021bar\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au fost numi\u021bi \u201esclavii Europei\u201d, iar Rom\u00e2nia a fost prezentat\u0103 ca o \u021bar\u0103 \u00eengenuncheat\u0103 la por\u021bile fostelor imperii!<\/p>\n<p>Cine are interesul s\u0103 transforme Rom\u00e2nia \u00eentr-un \u201estat de la marginea Europei\u201d, \u00een condi\u021biile \u00een care Rom\u00e2nia se afl\u0103 a\u0219ezat\u0103 chiar \u00een inima Europei?<\/p>\n<p>Din evenimentele din ultimele decenii, am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor!<\/p>\n<p>Distrugerea patriotismului \u0219i a coeziunii sociale s\u0103 fie deja misiunea primit\u0103 de \u201etrubadurii\u201d arvuni\u021bi la Cancelariile Europene? Cum este posibil s\u0103 amintim c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 \u201ebinecuv\u00e2ntat\u0103 de Dumnezeu\u201d, cu un patrimoniu cultural \u0219i istoric excep\u021bional, dar l\u0103sat aproape de izbeli\u0219te, ambi\u021biile politice \u0219i \u201eb\u0103t\u0103lia pentru ciolan\u201d fiind cu mult mai importante dec\u00e2t grija pentru protejarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale?<\/p>\n<p>Potrivit Open Sources\/tvrinfo.ro, \u201ecele patru obiecte de tezaur furate din muzeul olandez nu sunt singurele piese de valoare care au disp\u0103rut din patrimoniul Rom\u00e2niei. Poli\u021bia rom\u00e2n\u0103 caut\u0103 \u00een prezent aproape 1.000 de obiecte de mare valoare.\u201d<\/p>\n<p>Pia\u021ba neagr\u0103 a antichit\u0103\u021bilor este o afacere profitabil\u0103, cu venituri care pot ajunge la 6 miliarde de dolari!<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, cum poate fi interpretat\u0103 lipsa unor m\u0103suri eficiente cu privire la protejarea patrimoniului na\u021bional? Incompeten\u021ba oamenilor politici cu func\u021bii guvernamentale sau indiferen\u021ba acestora \u00een respectarea \u0219i aplicarea legii?<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia are nevoie de m\u0103suri urgente!<\/p>\n<p>Academia Rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 vegheze cu mai mult\u0103 for\u021b\u0103 asupra p\u0103str\u0103rii identit\u0103\u021bii na\u021bionale, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t distinsul academician Ioan-Aurel Pop declara recent c\u0103 \u201erolul ini\u021bial al Academiei Rom\u00e2ne, stabilit sub Alexandru Ioan Cuza \u0219i oficializat prin crearea Societ\u0103\u021bii Literare, nu s-a schimbat niciodat\u0103. \u0218i azi, Academia ap\u0103r\u0103 identitatea rom\u00e2neasc\u0103 prin limb\u0103, literatur\u0103 \u0219i istorie \u0219i a\u0219a va fi \u00een veacul vecilor\u201d!<\/p>\n<p>Speran\u021ba nu se stinge niciodat\u0103!<\/p>\n<p>Reintroducerea istoriei na\u021bionale ca prioritate \u00een educa\u021bie, cu accent pe identitatea rom\u00e2neasc\u0103, trebuie s\u0103 trezeasc\u0103 mintea ame\u021bit\u0103 de putere a unora dintre deciden\u021bii politici, chiar dac\u0103 ne afl\u0103m deja trecu\u021bi de ceasul al XII-lea!<\/p>\n<p>Dac\u0103 autorit\u0103\u021bile nu iau m\u0103suri urgent, risc\u0103m s\u0103 devenim un popor f\u0103r\u0103 memorie \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, f\u0103r\u0103 viitor.<\/p>\n<p>Aude cineva?<\/p>\n<p>Pe cine mai intereseaz\u0103 Rom\u00e2nia normal\u0103? Ce l\u0103s\u0103m copiilor no\u0219tri?<\/p>\n<p>Demersul meu nu este singular! Atitudinea domnului profesor Mihai Manea, dar \u0219i preocuparea domnului academician Ioan-Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, demonstreaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceteze orice \u00eencercare de subminare a identit\u0103\u021bii na\u021bionale, inclusiv prin anularea planurilor-cadru amintite!<\/p>\n<p>Un argument puternic \u00een acest sens vine \u0219i din partea Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, care \u00ee\u0219i exprim\u0103 public \u201edezacordul profund\u201d fa\u021b\u0103 de propunerile de modificare a planurilor-cadru, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te reducerea drastic\u0103 a orelor alocate disciplinei Istorie, atr\u0103g\u00e2nd totodat\u0103 aten\u021bia c\u0103 \u201eplanul-cadru propus de Ministerul Educa\u021biei afecteaz\u0103 \u0219i mecanismele form\u0103rii identitare\u201d!<\/p>\n<p>Pericolul devine iminent pentru viitorul nostru, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u201eeliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie absolut surprinz\u0103toare \u0219i care va avea multiple consecin\u021be negative\u201d.<\/p>\n<p>Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti apreciaz\u0103 \u201ec\u0103 aceste modific\u0103ri vor avea un impact negativ asupra form\u0103rii civice a tinerilor, asupra dezvolt\u0103rii g\u00e2ndirii critice \u0219i consolid\u0103rii unei societ\u0103\u021bi democratice responsabile. De asemenea, vor ad\u00e2nci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afecteaz\u0103 societatea: abandonarea g\u00e2ndirii ra\u021bionale, vulnerabilitatea \u00een fa\u021ba pseudo-\u0219tiin\u021bei, succesul teoriilor xenofobe \u0219i conspira\u021bioniste\u201d!<\/p>\n<p>De fapt, de ce disciplina Istoria rom\u00e2nilor este \u00eenlocuit\u0103, obligatoriu, cu Istoria comunismului \u0219i Istoria Holocaustului?<\/p>\n<p>Apelul la neuitare este necesar, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t abuzurile \u0219i ororile s\u0103v\u00e2r\u0219ite nu trebuie s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple, dar cine dore\u0219te activarea antisemitismului \u0219i a mecanismelor psihologice ce pot duce la dezvoltarea unui sentiment de ru\u0219ine \u0219i de vinov\u0103\u021bie la t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie, care reprezint\u0103 Rom\u00e2nia de m\u00e2ine?<\/p>\n<p>F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eendemn\u0103m la atitudini neconforme cu adev\u0103rul istoric sau cu respectul fa\u021b\u0103 de lege, gre\u0219ea, oare, omul de stat, savantul \u0219i scriitorul roman Marcus Tullius Cicero c\u00e2nd declama, \u00een urm\u0103 cu circa 2050 de ani, c\u0103 \u201eo na\u021biune poate supravie\u021bui nebuniilor proprii \u0219i chiar ambi\u021biei, dar nu poate supravie\u021bui tr\u0103d\u0103rilor din interior\u201d?<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia, \u00eencotro?<\/p>\n<p>Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie &#8220;Alexandru Ioan Cuza&#8221;.<\/p>\n<p>Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii &#8220;Spiru Haret&#8221; din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate &#8211; Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti.<\/p>\n<p>Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare &#8220;Carol I&#8221;.<\/p>\n<p>In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269.<\/p>\n<p><i>Autorii care semneaz\u0103 materialele din sec\u021biunea Invita\u021bii \u2013 Ziare.Com \u00ee\u0219i asum\u0103 \u00een totalitate responsabilitatea pentru con\u021binut.<\/i><\/p>\n<p class=\"subscribe-container-text\">Nu rata \u0219tirile importante ale zilei<\/p>\n<p> Source URL: https:\/\/ziare.com\/politica\/romania-va-mai-exista-in-urmatorii-30-de-ani-1921462<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia va mai exista \u00een urm\u0103torii 30 de ani? Tr\u0103dare na\u021bional\u0103 sau prostie? Profesorul Mihai Manea, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Profesorilor de Istorie din Rom\u00e2nia, trage un semnal de alarm\u0103: disciplina istorie \u00eenregistreaz\u0103 un recul absolut! La data de 30 ianuarie 2025, o serie de planuri-cadru au fost puse \u00een dezbatere public\u0103 de Ministerul Educa\u021biei, pe platforma [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":499733,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[22],"class_list":["post-499732","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-ziare-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/499732","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=499732"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/499732\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/499733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=499732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=499732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=499732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}