{"id":494449,"date":"2025-01-27T13:24:28","date_gmt":"2025-01-27T10:24:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=494449"},"modified":"2025-01-27T13:24:28","modified_gmt":"2025-01-27T10:24:28","slug":"cele-mai-mari-jafuri-de-arta-din-toate-timpurile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=494449","title":{"rendered":"Cele mai mari jafuri de art\u0103 din toate timpurile"},"content":{"rendered":"
\n

Cele mai importante jafuri de art\u0103 din toate timpurile au vizat opere de art\u0103 din \u00eentreaga istorie a artei, de la obiecte arheologice vechi de secole la capodopere contemporane, \u015fi au implicat o serie de figuri obscure, de la amatori la exper\u0163i \u00een securitate \u015fi poate chiar sindicate ale crimei organizate. \u00cen unele cazuri, operele au fost recuperate, \u00een timp ce alte furturi s-au soldat cu pierderea definitiv\u0103 a operelor, transmite News.ro.<\/p>\n

\u00cen 1473, pira\u0163ii polonezi au urcat la bordul unei nave care se \u00eendrepta spre Floren\u0163a. Au plecat cu tabloul \u201eJudecata de Apoi\u201d (1467-71) al lui Hans Memling<\/strong>, un triptic complicat care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 a doua venire a lui Hristos, \u015fi l-au adus \u00eenapoi \u00een \u0163ara lor natal\u0103, \u00een ceea ce este considerat \u00een prezent primul jaf de art\u0103 \u00eenregistrat. Pictura se afl\u0103 \u00een prezent la Muzeul Na\u0163ional din Gda\u0144sk, Polonia, iar italienii \u00eencearc\u0103 de atunci s\u0103 o recupereze, scrie artnews.com.<\/p>\n

Furtul de la Memling este un exemplu al importan\u0163ei cu care un furt poate transforma istoria unei opere de art\u0103 pentru totdeauna \u2013 \u015fi nu este singura pies\u0103 din istorie care a fost modificat\u0103 permanent \u00een acest fel. De\u015fi tehnologia a devenit mai sofisticat\u0103, iar mijloacele prin care sunt comise jafurile s-au schimbat, furturi ale celor mai mari opere de art\u0103 din lume continu\u0103 s\u0103 fie executate frecvent, ad\u0103ug\u00e2nd efectiv capitole noi \u015fi bizare la analele istoriei artei \u00een acest proces.<\/p>\n

\u201e\u0162ip\u0103tul\u201d a fost furat \u00een Oslo \u00een timpul Jocurilor Olimpice de Iarn\u0103 (1994)<\/strong><\/p>\n

\u201eMii de mul\u0163umiri pentru securitatea proast\u0103!\u201d, scria un bilet l\u0103sat de ho\u0163i. A nu se confunda cu furtul din 2004 al unei versiuni diferite a capodoperei lui Edvard Munch.<\/strong> Acest furt a implicat p\u0103trunderea ho\u0163ilor \u00een Muzeul Na\u0163ional din Oslo, ruperea s\u00e2rmei care \u0163inea \u201e\u0162ip\u0103tul\u201d de un perete \u015fi plecarea cu faimoasa pictur\u0103. Ac\u0163iunea a avut loc pe fundalul festivit\u0103\u0163ilor de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarn\u0103 din 1994, care au avut loc la Lillehammer, la aproximativ dou\u0103 ore nord de capital\u0103.<\/p>\n

Imediat, jaful a f\u0103cut senza\u0163ie \u00een Norvegia, unde activi\u015ftii anti-avort au pretins c\u0103 ar putea primi tabloul \u00eenapoi \u00een schimbul difuz\u0103rii de c\u0103tre televiziunea na\u0163ional\u0103 a unei reclame orientate c\u0103tre interesele lor. C\u0103utarea tabloului a durat aproape doi ani, iar guvernul a refuzat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o r\u0103scump\u0103rare de un milion de dolari, deoarece se credea c\u0103 este o ofert\u0103 nesincer\u0103. Tabloul a fost g\u0103sit \u00een cele din urm\u0103 \u00eentr-un hotel dintr-un ora\u015f situat la nord de Oslo. \u00cen 1996, patru b\u0103rba\u0163i au fost condamna\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu furtul.<\/p>\n

Un Van Gogh a disp\u0103rut dintr-un muzeu olandez \u00eenchis din cauza pandemiei de Covid (2020)<\/strong><\/p>\n

\u00cen martie 2020, c\u00e2nd \u00een \u00eentreaga lume au \u00eenceput lockdown-urile din cauza Covid-19, majoritatea muzeelor importante din Europa \u015fi America de Nord \u015fi-au \u00eenchis por\u0163ile pentru vizitatori. \u00cen aceast\u0103 lini\u015fte stranie, a avut loc un jaf la Muzeul Singer Laren din \u0162\u0103rile de Jos, unde ho\u0163ii au plecat cu o pictur\u0103 de Vincent van Gogh de o valoare inestimabil\u0103. Lucrarea respectiv\u0103, \u201eThe Parsonage Garden at Nuenen in Spring\u201d (1884), fusese \u00eemprumutat\u0103 de la o alt\u0103 institu\u0163ie olandez\u0103, Muzeul Groninger, \u015fi a fost sustras\u0103 de un ho\u0163 care a p\u0103truns \u00een muzeu cu ajutorul unui baros \u015fi a trecut de diferitele niveluri de securitate. Faptul c\u0103 furtul nea\u015fteptat a avut loc pe fundalul unei pandemii pare s\u0103 fie un semn c\u0103 ho\u0163ii au folosit momentul tulbur\u0103tor \u00een avantajul lor. Din 2021, pictura lui Van Gogh nu a fost \u00eenc\u0103 g\u0103sit\u0103.<\/p>\n

Lucr\u0103ri ne\u00eensemnate ale Vechilor Mae\u015ftri au fost furate la Londra (1966)<\/strong><\/p>\n

Cartea Recordurilor Guinness a etichetat odat\u0103 tabloul din 1632 al lui Rembrandt, \u201eJacob de Gheyn III\u201d, drept \u201eRembrandt la pachet\u201d, deoarece a fost furat de foarte multe ori. Dar \u00eenainte de a fi furat \u00een 1973, 1981 \u015fi 1983, \u201eJacob de Gheyn\u201d a fost luat \u00een 1966 de la Dulwich Picture Gallery din Londra de ho\u0163i care au sustras \u015fi lucr\u0103ri de Peter Paul Rubens, Gerard Dou \u015fi Adam Elsheimer, \u00eempreun\u0103 cu alte dou\u0103 tablouri de Rembrandt. Ho\u0163ii, dintre care unul a fost condamnat \u00een cele din urm\u0103, sperau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 lucrarea pe pia\u0163a neagr\u0103, \u00eens\u0103 poli\u0163ia a recuperat-o la scurt timp dup\u0103 aceea, iar tabloul este expus \u015fi ast\u0103zi la muzeu.<\/p>\n

18 tablouri au fost furate \u00een cel mai mare jaf de art\u0103 din Canada (1972)<\/strong><\/p>\n

Totul a avut aspectul unui thriller hollywoodian: La ora 2 a.m., ho\u0163ii au intrat \u00een Muzeul de Arte Frumoase din Montreal, unul dintre cele mai importante muzee canadiene, printr-un luminator, \u015fi au legat \u015fi \u00eenc\u0103tu\u015fat trei paznici. La scurt timp dup\u0103 aceea, au furat 39 de bijuterii \u015fi 18 tablouri, printre care unele de Delacroix, Rubens \u015fi Rembrandt. Muzeul efectuase repara\u0163ii la luminator, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ho\u0163ii au studiat MMFA, c\u0103ut\u00e2nd un punct de intrare pentru jaf. \u00cen total, obiectele furate \u2013 dintre care niciunul nu a fost g\u0103sit \u2013 valorau 2 milioane de dolari \u00een 1972; numai Rembrandt valora un milion de dolari. \u00cen 2003, Globe and Mail a estimat c\u0103 tabloul Rembrandt valora de 20 de ori mai mult \u015fi a sugerat c\u0103 mafia din Montreal ar fi fost implicat\u0103.<\/p>\n

Un Klimt valoros a disp\u0103rut dintr-o galerie de art\u0103 italian\u0103 (1997)<\/strong><\/p>\n

\u201ePortrait of a Lady\u201d (1916-17) de Gustav Klimt este considerat esen\u0163ial de cercet\u0103tori, deoarece a fost singura lucrare cunoscut\u0103 peste care artistul austriac a pictat la jum\u0103tatea lucr\u0103rii. Cu toate acestea, istoricii nu au putut vedea pictura de 60 de milioane de dolari timp de mai bine de dou\u0103 decenii, deoarece a disp\u0103rut. \u00cen 1997, tabloul a disp\u0103rut \u00een timpul preg\u0103tirilor pentru o expozi\u0163ie la Galleria d\u2019Arte Moderna din Piacenza, Italia, \u015fi abia \u00een decembrie 2019, c\u00e2nd lucrarea a reap\u0103rut, s-a aflat unde se afl\u0103. Cu un an \u00eenainte, un gr\u0103dinar t\u0103ia iedera la galerie c\u00e2nd, spre surprinderea sa, a descoperit lucrarea, pe jum\u0103tate ascuns\u0103 \u00eentr-o pung\u0103 de gunoi \u00een spatele unui panou din cl\u0103dire. Doi b\u0103rba\u0163i despre care se crede c\u0103 au leg\u0103tur\u0103 cu alte jafuri de art\u0103 din Italia au m\u0103rturisit ulterior, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 unui jurnalist italian, c\u0103 au furat opera lui Klimt, pe care au declarat c\u0103 au ascuns-o \u00een exteriorul galeriei la patru ani dup\u0103 ce au furat-o. \u00cen scrisoare, b\u0103rba\u0163ii, care sunt \u00een continuare \u00een libertate, au declarat c\u0103 au returnat \u00een cele din urm\u0103 opera \u201eca un cadou pentru ora\u015f\u201d.<\/p>\n

Practici de securitate deficitare au permis ho\u0163ilor s\u0103 fure tablouri dintr-un muzeu din S\u00e3o Paulo (2007)<\/strong><\/p>\n

Obi\u015fnuim s\u0103 ne g\u00e2ndim la ho\u0163ii de art\u0103 ca fiind nevoi\u0163i s\u0103 submineze sisteme de securitate extrem de complexe, \u00eens\u0103, uneori, jafurile devin posibile pentru c\u0103 aceste m\u0103suri de protec\u0163ie nu sunt la \u00een\u0103l\u0163ime. Acesta a fost cazul Muzeului de Art\u0103 din S\u00e3o Paulo \u00een 2007, c\u00e2nd ho\u0163ii au intrat \u00een institu\u0163ia brazilian\u0103 folosind un cric hidraulic \u015fi o rang\u0103, chiar \u00een timp ce paznicii \u00ee\u015fi schimbau tura, \u015fi au plecat cu tablouri de Pablo Picasso \u015fi C\u00e2ndido Portinari care valorau 50 de milioane de dolari la acea vreme. Muzeul \u015fi-a \u00eenchis por\u0163ile timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 jaf, iar operele au fost recuperate dup\u0103 ce un suspect a spus autorit\u0103\u0163ilor despre un seif \u00een care erau p\u0103strate picturile. Doi suspec\u0163i au fost aresta\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu furtul, pentru care au \u00eencercat s\u0103 cear\u0103 o r\u0103scump\u0103rare consistent\u0103 de la pre\u015fedintele muzeului. Dup\u0103 furt, MASP s-a angajat s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze securitatea.<\/p>\n

Opere de art\u0103 disp\u0103rute dintr-un muzeu din Manchester au fost g\u0103site \u00eentr-o toalet\u0103 (2003)<\/strong><\/p>\n

Celebrul jaf de la Galeria de Art\u0103 Whitworth din Manchester, Anglia, este amintit nu pentru lucr\u0103rile furate (acestea au fost relativ minore) sau pentru drama din jurul lor (saga a durat doar c\u00e2teva zile), ci pentru concluzia bizar\u0103 a furtului. \u00cen 2003, ho\u0163ii au p\u0103truns \u00een muzeu \u015fi au furat tablouri de Paul Gauguin, Pablo Picasso \u015fi Vincent van Gogh, pe care le-au \u00eendesat \u00eentr-un tub de carton, pe care l-au plantat apoi \u00eentr-o toalet\u0103 d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103, la aproximativ 650 de metri de Whitworth. (Presa britanic\u0103 a numit ulterior toaleta respectiv\u0103 \u201eLoovre\u201d.) C\u00e2nd oficialii muzeului au recuperat tubul, au observat c\u0103 acesta con\u0163inea un mesaj scris de ho\u0163i: \u201eNu am inten\u0163ionat s\u0103 fur\u0103m aceste tablouri, ci doar s\u0103 subliniem securitatea deficitar\u0103\u201d. Muzeul a negat c\u0103 securitatea sa ar fi fost deficitar\u0103. Lucr\u0103rile \u2013 \u00een valoare de 4 milioane de lire sterline \u00een 2003 \u2013 au suferit daune minime \u015fi au fost expuse din nou la scurt timp dup\u0103 aceea. Persoanele care au executat furtul nu au fost \u00eenc\u0103 identificate.<\/p>\n

Dou\u0103 tablouri de Van Gogh timpurii au fost furate dintr-un muzeu din Amsterdam (2002)<\/strong><\/p>\n

Opera lui Vincent van Gogh a fost subiectul a numeroase jafuri de propor\u0163ii, \u00eens\u0103 pu\u0163ine au generat at\u00e2t de mult\u0103 rumoare precum cel comis atunci c\u00e2nd muzeul din Amsterdam dedicat post-impresionistului se preg\u0103tea s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 150 de ani de la na\u015fterea artistului. \u00cen 2002, ho\u0163ii au furat dou\u0103 picturi timpurii de la Muzeul \u201eVincent van Gogh\u201d; ace\u015ftia au intrat \u00een muzeu folosind o scar\u0103 de 5 metri \u015fi au spart o fereastr\u0103. Nu a fost clar ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu lucr\u0103rile p\u00e2n\u0103 \u00een 2016, c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile italiene le-au descoperit \u00eentr-o ferm\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Castellammare di Stabia, l\u00e2ng\u0103 Napoli. Poli\u0163ia a legat furturile de Mafia Camorra, iar autorit\u0103\u0163ile au arestat mai mul\u0163i trafican\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu jaful. C\u00e2nd operele au fost dezv\u0103luite din nou publicului, Axel Rueger, directorul Muzeului van Gogh, a fost bucuros: \u201eInutil s\u0103 spun c\u0103 este o zi mare pentru noi ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n

Opere renascentiste inestimabile au fost furate \u00een Italia (1975)<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 nu avea un sistem electronic la acea vreme, Palatul Ducal din Urbino era considerat unul dintre cele mai sigure spa\u0163ii de art\u0103 din Italia \u2013 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost jefuit \u00een 1975. \u00cen acel an, infractorii au luat trei lucr\u0103ri renascentiste de Rafael \u015fi Piero della Francesca, probabil cu scopul de a le vinde pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103. La scurt timp dup\u0103 aceea, un b\u0103rbat a fost arestat sub suspiciunea c\u0103 ar fi fost implicat \u00een jaf. Deoarece operele sunt at\u00e2t de valoroase \u015fi at\u00e2t de cunoscute, poli\u0163ia s-a g\u00e2ndit c\u0103 nu vor reu\u015fi s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 cu succes \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, operele au fost g\u0103site \u00een anul urm\u0103tor la Locarno, \u00een Elve\u0163ia. De atunci, capodoperele s-au \u00eentors la Palatul Ducal \u015fi uneori chiar au c\u0103l\u0103torit.<\/p>\n

Tablouri valoroase ale lui Francis Bacon au fost sustrase din casa unui colec\u0163ionar spaniol (2015)<\/strong><\/p>\n

De\u015fi majoritatea jafurilor au avut loc la muzee, c\u00e2teva au implicat \u015fi colec\u0163ionari priva\u0163i. Un astfel de caz a avut loc la Madrid \u00een 2015, c\u00e2nd ho\u0163ii au p\u0103truns \u00een casa lui Jos\u00e9 Capelo, care de\u0163inea mai multe picturi ale prietenului s\u0103u, artistul britanic Francis Bacon. \u00cen timp ce Capelo era plecat la Londra, ho\u0163ii au furat cinci tablouri ale lui Bacon \u00een valoare de 30 de milioane de euro (33,3 milioane de dolari). \u015eapte persoane au fost arestate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu furtul, iar poli\u0163ia a recuperat trei dintre cele cinci tablouri \u00een 2017. Chiar dac\u0103 poli\u0163ia spaniol\u0103 a p\u0103strat private majoritatea detaliilor furtului, El Pa\u00eds l-a numit \u201ecel mai mare jaf de art\u0103 contemporan\u0103 din istoria recent\u0103 a Spaniei\u201d.<\/p>\n

Ho\u0163i rom\u00e2ni au sus\u0163inut c\u0103 au ars opere furate dintr-un muzeu olandez (2012)<\/strong><\/p>\n

Multe lucr\u0103ri furate ajung fie s\u0103 fie g\u0103site dup\u0103 c\u0103ut\u0103ri care dureaz\u0103 ani, fie se presupune c\u0103 au fost pierdute, de\u015fi sunt rare cazurile \u00een care arta furat\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r distrus\u0103. Cu toate acestea, s-ar putea s\u0103 fi fost cazul unui furt care a avut loc la Muzeul Kunsthal din Rotterdam \u00een 2012, \u00een care ho\u0163ii au scos din institu\u0163ie, \u00een doar trei minute, lucr\u0103ri de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin \u015fi Lucian Freud. Exper\u0163ii nu au fost de acord cu privire la valoarea tablourilor, estim\u0103rile situ\u00e2ndu-se \u00eentre 26 \u015fi 100 de milioane de dolari. Cinci persoane au fost arestate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu furtul. Mama rom\u00e2nului care a pus la cale jaful a sus\u0163inut ulterior c\u0103 a ars operele, de\u015fi o analiz\u0103 medico-legal\u0103 a cenu\u015fii nu a fost concludent\u0103. Unii cred c\u0103 ea ar fi min\u0163it, iar \u00een 2018, doi cet\u0103\u0163eni olandezi au sus\u0163inut c\u0103 au g\u0103sit tabloul de Picasso.<\/p>\n

Un jaf elaborat la Stockholm a declan\u015fat o urm\u0103rire interna\u0163ional\u0103 (2000)<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1993, trei b\u0103rba\u0163i au comis cel mai mare jaf de art\u0103 din Suedia la Moderna Museet din Stockholm, de unde au luat tablouri de Pablo Picasso \u015fi Georges Braque. \u015eapte ani mai t\u00e2rziu, un jaf \u015fi mai mare a avut loc la Nationalmuseum din Stockholm, unde ho\u0163ii \u00eenarma\u0163i cu o mitralier\u0103 s-au bazat pe o serie complex\u0103 de distrageri ale aten\u0163iei pentru a p\u0103trunde \u00een muzeu, a fura trei lucr\u0103ri de Rembrandt \u015fi Pierre-Auguste Renoir \u015fi a sc\u0103pa \u00een siguran\u0163\u0103. Poli\u0163ia se temea c\u0103 operele de art\u0103, evaluate \u00een 2000 la 30 de milioane de dolari, vor p\u0103r\u0103si rapid Europa de Est. \u00cen 2001, poli\u0163ia a descoperit cu surprindere una dintre operele Renoir \u00een timpul unui raid antidrog f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu acesta. Iar \u00een 2005, \u00een timp ce investigau un sindicat bulgar, autorit\u0103\u0163ile interna\u0163ionale au prins infractori care \u00eencercau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 un Rembrandt pentru 42 de milioane de dolari \u015fi au recuperat \u015fi aceast\u0103 lucrare. Patru persoane au fost arestate \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 finalizeze achizi\u0163ia.<\/p>\n

O sculptur\u0103 uria\u015f\u0103 Henry Moore este posibil s\u0103 fie pierdut\u0103 pentru totdeauna dup\u0103 ce a fost furat\u0103 \u00een Anglia (2005)<\/strong><\/p>\n

Sculpturile monumentale ale lui Henry Moore implicau adesea tone de bronz transformate \u00een forme amorfe care cap\u0103t\u0103 calit\u0103\u0163i umane. Acest lucru a f\u0103cut ca una dintre sculpturi, intitulat\u0103 \u201eReclining Figure\u201d, s\u0103 fie \u0163inta principal\u0103 a ho\u0163ilor care doreau s\u0103 profite de o pia\u0163\u0103 \u00een plin\u0103 expansiune a fierului vechi, ca urmare a cre\u015fterii cererii \u00een China. \u00cen 2005, ho\u0163ii au furat sculptura expus\u0103 \u00een aer liber, \u00een valoare de 18 milioane de dolari, care c\u00e2nt\u0103rea \u00een jur de dou\u0103 tone \u015fi era expus\u0103 la funda\u0163ia artistului din Hertfordshire. Motivul pentru care ho\u0163ii au luat lucrarea \u015fi locul \u00een care aceasta ar fi putut ajunge au derutat anchetatorii mul\u0163i ani, av\u00e2nd \u00een vedere dimensiunea \u015fi greutatea sculpturii. Apoi, \u00een 2009, poli\u0163ia britanic\u0103 a dezv\u0103luit c\u0103 ei credeau c\u0103 lucrarea nu mai exist\u0103, sus\u0163in\u00e2nd, dup\u0103 o serie de anchete la depozitele locale de fier vechi, c\u0103 ho\u0163ii au t\u0103iat-o \u00een timpul nop\u0163ii, au topit-o \u015fi au v\u00e2ndut bronzul transformat pentru 1.500 de lire sterline. \u201e\u00cen mintea mea, am reu\u015fit s\u0103 ucidem misterul c\u00e2t mai mult posibil\u201d, a declarat inspectorul-\u015fef John Humphries pentru The Guardian. Persoanele care ar fi distrus opera lui Moore nu au fost niciodat\u0103 prinse.<\/p>\n

Membri ai IRA au furat opere de art\u0103 nepre\u0163uite de la un politician britanic (1974)<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1974, membri ai Armatei Republicane Irlandeze s-au reunit pentru a jefui Russborough House, casa irlandez\u0103 a lui Sir Albert Beit, un politician britanic. Dup\u0103 ce l-au legat pe Beit, au luat 20 de milioane de dolari \u00een opere de art\u0103 semnate de Johannes Vermeer, Francisco Goya \u015fi Peter Paul Rubens, pe care ulterior le-au oferit drept r\u0103scump\u0103rare \u015fi pe care sperau s\u0103 le schimbe pentru eliberarea membrilor IRA care fuseser\u0103 \u00eenchi\u015fi pentru atentate cu ma\u015fin\u0103 capcan\u0103. Bridget Rose Dugdale, fiica unui milionar britanic, a fost ulterior condamnat\u0103 la nou\u0103 ani de \u00eenchisoare dup\u0103 ce trei tablouri au fost g\u0103site \u00een locuin\u0163a ei. Pled\u00e2nd \u201em\u00e2ndr\u0103 \u015fi incoruptibil vinovat\u0103\u201d \u00een fa\u0163a instan\u0163ei, Dugdale a declarat c\u0103 furtul a fost un protest \u00eempotriva dorin\u0163ei guvernului britanic \u201ede a ne priva de libertatea de a lupta pentru Irlanda \u015fi pentru libertatea poporului irlandez\u201d. Unele dintre lucr\u0103rile furate de Dugdale au mai fost furate o dat\u0103, din motive mai pu\u0163in activiste, \u00een 1986, 2000 \u015fi 2001.<\/p>\n

Ho\u0163ii au furat bijuterii \u00een valoare de 1,2 miliarde de dolari dintr-un muzeu renumit din Dresda (2019)<\/strong><\/p>\n

Jaful bijuteriilor din Dresda, unul dintre cele mai mari furturi de art\u0103 comise vreodat\u0103, a avut loc \u00eentr-un minut. La ora 4 a.m., ho\u0163ii au \u00eentrerupt curentul la Muzeul Gr\u00fcnes Gew\u00f6lbe (Green Vault) \u015fi au fugit cu bog\u0103\u0163ii care au fost evaluate la 1,2 miliarde de dolari prin spargerea cu un topor a unei vitrine de sticl\u0103. Printre lucr\u0103rile furate se num\u0103r\u0103 unele dintre cele mai faimoase obiecte de bijuterie din lume \u2013 inclusiv o sabie \u00eencrustat\u0103 cu 800 de diamante \u015fi Diamantul Alb Dresda de 49,84 carate. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, patru persoane au fost arestate pentru jaf, de\u015fi poli\u0163ia german\u0103 era \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utarea bijuteriilor, care nu au fost \u00eenc\u0103 recuperate p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 2021. \u00cen luna ianuarie a aceluia\u015fi an, o firm\u0103 de securitate a lansat o teorie conform c\u0103reia infractorii \u00eencercau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 bijuteriile pe dark web.<\/p>\n

\u201eScream\u201d a fost furat \u00een plin\u0103 zi la Muzeul \u201eMunch\u201d (2004)<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 majoritatea jafurilor au loc la primele ore ale dimine\u0163ii, \u00een timp ce institu\u0163iile sunt \u00eenchise, acest jaf s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-un mod cu totul diferit, \u00een v\u0103zul publicului. \u00cen mijlocul turi\u015ftilor care se uitau la capodoperele Muzeului \u201eMunch\u201d din Oslo, ho\u0163ii au luat \u00een 2004 \u201e\u0162ip\u0103tul\u201d (1910) \u015fi \u201eMadonna\u201d (1894) ale expresionistului norvegian. Nu a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd a fost furat\u0103 o versiune a \u201e\u0162ip\u0103tului\u201d, dar a fost, \u00eentr-un fel, mai \u00eendr\u0103zne\u0163 din cauza mul\u0163imii de oameni care se aflau \u00een jur atunci c\u00e2nd ho\u0163ii au amenin\u0163at paznicii cu arma \u015fi apoi au plecat \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 neagr\u0103. Au circulat zvonuri despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 aceea. Au fost arse tablourile? A fost implicat\u0103 mafia? \u00cen cele din urm\u0103, tablourile au fost recuperate \u00een 2006, au fost f\u0103cute \u015fase arest\u0103ri, iar operele s-au \u00eentors la Muzeul \u201eMunch\u201d.<\/p>\n

Un Caravaggio nepre\u0163uit a fost t\u0103iat din ram\u0103 \u00een Italia (1969)<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o noapte din 1969, ho\u0163ii au intrat \u00een Oratoriul San Lorenzo din Palermo, Italia, \u015fi au plecat cu \u201eNativity with St. Francis and St. Lawrence\u201d de Caravaggio, o scen\u0103 dramatic\u0103 care era odat\u0103 expus\u0103 deasupra unui altar. Exper\u0163ii au datat-o la 1600 sau 1609. \u00cen anii care au urmat, au fost lansate o multitudine de teorii cu privire la ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla cu lucrarea. Acestea variaz\u0103 de la cele fezabile (Mafia ar fi putut fi implicat\u0103) la cele tragice (probabil a fost ars\u0103) \u015fi la cele bizare (\u015foarecii sau porcii ar fi putut-o m\u00e2nca). Exper\u0163ii au presupus c\u0103 lucrarea a fost pierdut\u0103 pentru totdeauna p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, c\u00e2nd comisia antimafia din Italia a redeschis cazul cu o nou\u0103 pist\u0103 care implica un dealer de art\u0103 elve\u0163ian, acum decedat, care i-a sf\u0103tuit pe ho\u0163i s\u0103 taie p\u00e2nza, deoarece nimeni nu ar cump\u0103ra o lucrare at\u00e2t de faimoas\u0103. Din 2021, c\u0103utarea operei continu\u0103.<\/p>\n

Sistemul de securitate defectuos a permis ho\u0163ilor s\u0103 fure o natur\u0103 moart\u0103 de Van Gogh din Giza (2010)<\/strong><\/p>\n

Nu ar fi trebuit s\u0103 fie at\u00e2t de u\u015for s\u0103 furi \u201ePoppy Flowers\u201d de Vincent van Gogh, o natur\u0103 moart\u0103 din 1887, care era p\u0103strat\u0103 de Muzeul Mohamed Mahmoud Khalil din Giza, Egipt. Doar nou\u0103 vizitatori au venit la muzeu \u00een ziua \u00een care lucrarea a fost scoas\u0103 din ram\u0103 \u015fi ascuns\u0103 \u00een afara institu\u0163iei. Motivul pentru care ho\u0163ii au avut at\u00e2t de mult succes a fost simplu: alarma tabloului nu func\u0163iona \u015fi, de altfel, nici celelalte alarme ale operelor din muzeu nu func\u0163ionau. Dup\u0103 ce ministrul Culturii a retractat o afirma\u0163ie conform c\u0103reia lucrarea ar fi fost g\u0103sit\u0103 \u00eentr-un aeroport din Cairo, furtul a determinat ca unsprezece angaja\u0163i ai Ministerului Culturii s\u0103 demisioneze, iar mai mul\u0163i paznici de la muzeu au fost aresta\u0163i. Evaluat la o sum\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 50 \u015fi 55 de milioane de dolari, tabloul r\u0103m\u00e2ne disp\u0103rut din 2021.<\/p>\n

Capodopere impresioniste sunt luate dintr-un muzeu din Paris sub privirile publicului (1985)<\/strong><\/p>\n

Opera de art\u0103 care a dat numele mi\u015fc\u0103rii artistice impresioniste a fost furat\u0103 din Muzeul Marmottan din Paris \u00een 1985, \u00eentr-unul dintre cele mai \u00eendr\u0103zne\u0163e jafuri comise vreodat\u0103. Ho\u0163ii care au furat operele au intrat \u00een plin\u0103 zi, dup\u0103 ce au cump\u0103rat bilete ca toat\u0103 lumea, \u015fi au luat pictura emblematic\u0103 a lui Claude Monet din 1872, \u201eImpresie, r\u0103s\u0103rit de soare\u201d, \u00eempreun\u0103 cu lucr\u0103ri de Berthe Morisot \u015fi Pierre-Auguste Renoir. Nou\u0103 paznici \u015fi 40 de vizitatori au fost \u0163inu\u0163i sub amenin\u0163area armei \u00een timp ce unele dintre lucr\u0103ri erau smulse de pe pere\u0163ii galeriei. De\u015fi cele nou\u0103 lucr\u0103ri furate au fost evaluate la 20 de milioane de dolari, unii au spus c\u0103 \u201eImpression, Sunrise\u201d este nepre\u0163uit\u0103. \u00cen 1990, toate cele nou\u0103 lucr\u0103ri au fost recuperate la o vil\u0103 din Corsica, iar \u015fapte persoane au fost arestate.<\/p>\n

\u201eSpider-Man\u201d a furat cinci capodopere dintr-un muzeu din Paris (2010)<\/strong><\/p>\n

Furtul a cinci opere majore de la Mus\u00e9e d\u2019Art Moderne de la Ville din Paris, \u00een 2010, a fost at\u00e2t de minu\u0163ios, \u00eenc\u00e2t a atras compara\u0163ii cu Ars\u00e8ne Lupin, ho\u0163ul celebru din literatura francez\u0103, \u015fi cu Spider-Man, al c\u0103rui nume a devenit porecla sub care ho\u0163ul care a comis jaful a ajuns s\u0103 fie cunoscut. \u00cen acel an, Vjeran Tomic a revenit \u00een mod repetat la muzeu, pulveriz\u00e2nd un acid pe o fereastr\u0103 care \u00eei permitea s\u0103 intre f\u0103r\u0103 probleme. \u00centr-o noapte, la ora 3 diminea\u0163a, el a furat \u201ePastorale\u201d (1905) lui Henri Matisse. Apoi, pentru c\u0103 alarmele nu s-au declan\u015fat, a luat \u015fi lucr\u0103ri de Amedeo Modigliani, Fernand L\u00e9ger, Pablo Picasso \u015fi Georges Braque. Se crede c\u0103 Tomic lucra la comand\u0103 pentru un dealer pe nume Jean-Michel Corvez, care dorea s\u0103 le v\u00e2nd\u0103. Dup\u0103 ce a fost prins, Tomic a fost condamnat la opt ani de \u00eenchisoare de un judec\u0103tor care a declarat c\u0103 furtul a implicat \u201ebunuri culturale apar\u0163in\u00e2nd patrimoniului artistic al umanit\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\u201eMona Lisa\u201d a fost furat\u0103 de la Luvru de un me\u015fter italian (1911)<\/strong><\/p>\n

\u201eMona Lisa\u201dlui Leonardo da Vinci poate fi cea mai cunoscut\u0103 oper\u0103 de art\u0103 din lume \u2013 iar un jaf a contribuit la faima ei. Pu\u0163ini se interesaser\u0103 de pictur\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1911, c\u00e2nd Vincenzo Peruggia, un me\u015fter italian, \u015fi doi dintre compatrio\u0163ii s\u0103i au petrecut noaptea \u00eentr-un dulap de la Luvru \u015fi apoi au fugit cu opera, lu\u00e2nd-o cu ei \u00eentr-un tren care a plecat din Paris \u00eentr-o duminic\u0103 diminea\u0163a. Problema a devenit una de intrig\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u015fi, \u00een scurt timp, a devenit prea dificil s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 lucrarea \u2013 nimeni nu ar fi cump\u0103rat o oper\u0103 de art\u0103 care primea at\u00e2t de mult\u0103 aten\u0163ie. Peruggia a ascuns lucrarea sub podeaua apartamentului s\u0103u din Paris, pentru a \u00eencerca din nou, 28 de luni mai t\u00e2rziu, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 lucrarea, de data aceasta unui dealer din Floren\u0163a. Peruggia credea c\u0103 ajut\u0103 la repatrierea cultural\u0103 \u2013 credea c\u0103 Napoleon jefuise o pies\u0103 de patrimoniu italian de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 \u015fi era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o restituie patriei sale. Leonardo lucrase la aceast\u0103 pictur\u0103 \u00een Fran\u0163a, iar la moartea sa, \u00een 1519, regele Francisc I a cump\u0103rat-o. Comerciantul florentin l-a sunat apoi pe directorul Galeriilor Uffizi, Giovanni Poggi, care a luat lucrarea, afirm\u00e2nd c\u0103 o va p\u0103stra \u00een siguran\u0163\u0103, \u015fi a chemat poli\u0163ia. Peruggia a ajuns s\u0103 petreac\u0103 doar \u015fapte luni \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n

Cel mai mare jaf de art\u0103 din istorie a avut loc la un muzeu din Boston (1990)
<\/strong><\/p>\n

La primele ore ale dimine\u0163ii, a doua zi dup\u0103 Ziua Sf\u00e2ntului Patrick, ho\u0163ii au intrat \u00een Muzeul Isabella Stewart Gardner, supun\u00e2nd g\u0103rzile care supravegheau noaptea incinta institu\u0163iei din Boston. \u00cen orele care au urmat, ho\u0163ii au plecat cu averi de o valoare istorico-artistic\u0103 aproape incalculabil\u0103: Concertul (cca. 1664), unul dintre cele 34 de tablouri Vermeer cunoscute; un tablou Rembrandt din 1633 cu o barc\u0103 navig\u00e2nd pe ape furtunoase; un tablou Manet cu un b\u0103rbat misterios \u00eentr-o cafenea. FBI a declarat c\u0103 lucr\u0103rile, care sunt \u00eenc\u0103 disp\u0103rute din 2021, sunt evaluate la 500 de milioane de dolari. Deoarece cazul este \u00eenconjurat de at\u00e2t de mult mister, jaful continu\u0103 s\u0103 captiveze min\u0163ile multora, unii suger\u00e2nd c\u0103 mafia a fost implicat\u0103, c\u0103 gardienii au fost implica\u0163i sau c\u0103 operele au fost \u00eentr-adev\u0103r distruse. (Jaful a fost subiectul unei investiga\u0163ii podcast \u00een 10 p\u0103r\u0163i din 2018, Last Seen, de c\u0103tre WBUR din Boston). \u00cen prezent, oficialii muzeului nu sunt siguri de locul \u00een care se afl\u0103 operele. \u00cen 2020, curatorul Ronni Baer a declarat pentru WBUR: \u201eA\u015f vrea s\u0103 m\u0103 pot consola cumva \u015ftiind c\u0103 sunt undeva, dar nu \u015ftiu dac\u0103 mai exist\u0103\u201d.<\/p>\n

Marele jaf de la Brukenthal<\/strong><\/p>\n

Muzeul Na\u0163ional Brukenthal a tr\u0103it o asemenea traum\u0103 \u00een 1968, c\u00e2nd au fost furate 8 tablouri dintre care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de art\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

Cele opt opere furate: Anton van Dyck \u2013 \u201eMoartea Cleopatrei\u201d, Frans van Mieris cel B\u0103tr\u00e2n \u2013 \u201eB\u0103rbat cu pip\u0103 la fereastr\u0103\u201d, Jorg Breu \u2013 \u201ePortret de b\u0103rbat\u201d, anonim german \u2013 \u201eB\u0103rbat cu hain\u0103 de blan\u0103\u201d, Christoph Amberger \u2013 \u201ePortret de b\u0103rbat\u201d, Tiziano Vecellio da Cadore \u2013 \u201eEcce homo\u201d, Rosalba Carriera \u2013 \u201ePortretul unei tinere femei\u201d (o miniatur\u0103 pictat\u0103 pe filde\u015f), \u015fi, cel mai valoros tablou, evaluat la 25 de milioane de dolari, \u201eB\u0103rbat cu craniu \u00een m\u00e2n\u0103\u201d. Cel care a alertat autorit\u0103\u0163ile, Theodor Ionescu, a devenit \u015fi principalul suspect al mili\u0163ienilor, urm\u00e2nd apoi s\u0103 fie condamnate pentru alte fapte. El a fost cel care a descoperit, la \u00eenceputul anilor \u201960, tablouri ale lui Tizian, Anton van Dyck, Amberger, Giorgione, Jordaens, Andrea Celesti, lucr\u0103ri despre care nu se \u015ftia c\u0103 se afl\u0103 \u00een Muzeul Brukenthal. Este \u201eg\u0103sit\u201d chiar celebrul tablou al lui Jan van Eyck \u201eOmul cu tichia albastr\u0103\u201d \u2013 un autoportret al autorului.<\/p>\n

\u00cen anul 2022, cu prilejul deschiderii expozi\u0163iei \u201eMarele furt de la Brukenthal\u201d, institu\u0163ia a lansat campania \u201eHave you seen this painting? \u015ei tu ai fost jefuit(\u0103) de aceast\u0103 pictur\u0103!\u201d subliniind prin mesajul transmis c\u0103 furtul de art\u0103 deposedeaz\u0103 nu doar muzeele ci \u015fi comunitatea. Opera furat\u0103 este ascuns\u0103 \u015fi nu poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een expozi\u0163ii, de publicul vizitator.<\/p>\n

\u00cen medie, doar 10% dintre lucr\u0103rile de art\u0103 furate au \u015fansa de a fi recuperate.<\/p>\n

\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/cele-mai-mari-jafuri-de-arta-din-toate-timpurile.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele mai importante jafuri de art\u0103 din toate timpurile au vizat opere de art\u0103 din \u00eentreaga istorie a artei, de la obiecte arheologice vechi de secole la capodopere contemporane, \u015fi au implicat o serie de figuri obscure, de la amatori la exper\u0163i \u00een securitate \u015fi poate chiar sindicate ale crimei organizate. \u00cen unele cazuri, operele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":494450,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-494449","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/494449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=494449"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/494449\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/494450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=494449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=494449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=494449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}