{"id":492659,"date":"2025-01-23T21:42:42","date_gmt":"2025-01-23T18:42:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=492659"},"modified":"2025-01-23T21:42:42","modified_gmt":"2025-01-23T18:42:42","slug":"marius-marinas-profesor-ase-cu-bucuresti-ilfov-in-topul-regiunilor-din-ue-si-cu-trei-dintre-regiuni-la-periferia-extrema-a-europei-modelul-de-dezvoltare-al-romaniei-mai-este-sustenabil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=492659","title":{"rendered":"Marius Marina\u015f, Profesor ASE: Cu Bucure\u015fti-Ilfov \u00een topul regiunilor din UE \u015fi cu trei dintre regiuni la periferia extrem\u0103 a Europei, modelul de dezvoltare al Rom\u00e2niei mai este sustenabil?"},"content":{"rendered":"
\n

Dac\u0103 \u00een primii 17 ani de dup\u0103 1989 PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro, \u00een urm\u0103torii 17 ani (2007-2023), care au coincis cu aderarea \u015fi integrarea gradual\u0103 \u00een UE, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 227 mld de euro, la 324,4 mld euro (sf\u00e2r\u015fitul anului 2023). Fondurile europene de care a beneficiat Rom\u00e2nia (93 de mld de euro), \u00eempreun\u0103 cu intr\u0103rile de investi\u0163ii str\u0103ine directe (84 de miliarde de euro \u00een aceea\u015fi perioad\u0103) \u015fi cu remiten\u0163ele trimise de c\u0103tre lucr\u0103torii rom\u00e2ni din str\u0103in\u0103tate (74 de miliarde de euro) au contribuit decisiv la transformarea structural\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi au impulsionat realizarea unei dubl\u0103ri a convergen\u0163ei veniturilor relativ la media european\u0103. Dac\u0103 sc\u0103dem din intr\u0103rile de fonduri europene contribu\u0163ia cumulat\u0103 a Rom\u00e2niei la bugetul UE (27,6 mld euro), iar din intr\u0103rile de ISD soldul cumulat al creditelor intra-firm\u0103 \u00een perioada analizat\u0103 (20 de mld euro), rezult\u0103 c\u0103 remiten\u0163ele diasporei au reprezentat cea mai important\u0103 surs\u0103 net\u0103 extern\u0103 de care a beneficiat economia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Datorit\u0103 acestor intr\u0103ri de valut\u0103 care au stimulat cererea agregat\u0103 \u015fi produc\u0163ia poten\u0163ial\u0103, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cel mai rapid avans dintre \u0163\u0103rile ECE, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cump\u0103rare avans\u00e2nd de la 40% din media UE \u00een 2006 la 78% \u00een 2023, ceea ce ne plaseaz\u0103 pe locul 20 \u00een prezent, \u00een fa\u0163a a 6 \u0163\u0103ri ECE (Bulgaria, Letonia, Slovacia, Croa\u0163ia, Ungaria \u015fi Polonia) \u015fi a unei \u0163\u0103ri sudice (Grecia). O dinamic\u0103 similar\u0103 a \u00eenregistrat productivitatea orar\u0103 a muncii, exprimat\u0103 \u00een func\u0163ie de paritatea puterii de cump\u0103rare, care s-a majorat de la 41% din media UE \u00een 2006 la 74% \u00een 2023, manifest\u00e2ndu-se o cre\u015ftere accelerat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2017. Astfel, Rom\u00e2nia a dep\u0103\u015fit cu 8 puncte procentuale Polonia \u015fi cu 4 puncte procentuale productivitatea din Ungaria.<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Convergen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, dar cu viteze diferite la nivel regional<\/strong><\/p>\n

Cu toate acestea, beneficiile convergen\u0163ei na\u0163ionale a veniturilor nu sunt omogen distribuite \u00een Rom\u00e2nia, aspect care rezult\u0103 \u015fi din analiza decalajelor la nivelul regiunilor de dezvoltare. Ca regul\u0103, toate regiunile Rom\u00e2niei au \u00eenregistrat cre\u015fteri superioare mediei europene dup\u0103 aderarea la UE, dar ritmurile au fost diferite, favoriz\u00e2nd cre\u015fterea u\u015foar\u0103 a divergen\u0163ei interne dintre regiuni.<\/p>\n

Astfel, \u00eenainte de aderarea la UE, \u015fase dintre cele opt regiuni erau \u00een top 15 cele mai s\u0103race regiuni NUTS 2 la nivel european, regiunea Nord Est fiind a doua cea mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 (PIB pe locuitor fiind la 24% din media UE), iar regiunea Bucure\u015fti Ilfov fiind a 136-a ca nivel de dezvoltare dintre cele 242 regiuni europene NUTS 2, PIB-ul pe locuitor fiind de aprox. 89% din media comunitar\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een anul 2022, numai regiunea de Nord Est (PIB pe locuitor de 46% din media UE) se mai situa \u00een topul european al celor mai s\u0103race 15 regiuni NUTS 2, pe locul 8, \u00een timp ce alte regiuni, precum Centru \u015fi Nord Vest au atins un nivel de cel pu\u0163in 70% din media UE, dep\u0103\u015find mai multe regiuni din Bulgaria, Polonia, Ungaria, Grecia, Italia \u015fi Spania. Regiunea Bucure\u015fti Ilfov \u015fi-a dublat viteza de convergen\u0163\u0103 relativ la media comunitar\u0103, ajung\u00e2nd a opta cea mai dezvoltat\u0103 regiune din UE. De altfel, aproximativ jum\u0103tate din cre\u015fterea veniturilor\/locuitor la nivel na\u0163ional relativ la media european\u0103 a fost rezultatul contribu\u0163iei regiunii Bucure\u015fti Ilfov, care a produs 28,3% din PIB na\u0163ional \u00een 2022, comparativ cu 23,5% \u00een 2006.<\/p>\n

Din perspectiva contribu\u0163iei la PIB na\u0163ional, aderarea la Uniunea European\u0103 a favorizat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare capitala \u015fi c\u00e2teva aglomer\u0103ri urbane mari (Cluj, Ia\u015fi \u015fi Timi\u015foara), singurele care au \u00eenregistrat ritmuri mai mari de cre\u015ftere a PIB relativ la media na\u0163ional\u0103 de 150%. Astfel, jude\u0163ul Cluj a produs 5,2% din PIB-ul Rom\u00e2niei \u00een 2021, comparativ cu 3,9% \u00een 2006, jude\u0163ul Ia\u015fi a contribuit cu 3,5%, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul din 2006, iar jude\u0163ul Timi\u015f a avut o pondere de 4,6%, cu 0,2 puncte procentuale mai mult dec\u00e2t \u00een 2006.\u00a0<\/p>\n

Capitala a atras aproximativ dou\u0103 treimi din fluxurile de ISD na\u0163ionale, dar \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103, tendin\u0163a aglomer\u0103rilor fiind aceea de a atrage capital \u015fi lucr\u0103tori \u015fi de a cre\u015fte mai mult dec\u00e2t regiunile mai pu\u0163in dezvoltate. Jude\u0163ul care a \u00eenregistrat cea mai important\u0103 contrac\u0163ie (de aprox. 1 punct procentual) este Arge\u015f care a contribuit \u00een 2021 cu 2,5% din PIB-ul \u00eentregii \u0163\u0103ri, \u00een ciuda faptului c\u0103 a devenit un cluster al industriei auto. De asemenea, jude\u0163ele Bihor, Bac\u0103u, Constan\u0163a, Hunedoara au \u00eenregistrat cre\u015fteri inferioare mediei na\u0163ionale, iar propor\u0163ia acestora \u00een PIB total s-a redus cu c\u00e2te 0,5 puncte procentuale. \u00cen anul 2022, regiunea Bucure\u015fti Ilfov a produs c\u00e2t regiunile Nord Est, Sud Est \u015fi Sud Vest Oltenia la un loc, echivalentul contribu\u0163iei a 17 jude\u0163e ale Rom\u00e2niei.\u00a0<\/p>\n

Except\u00e2nd regiunea Bucure\u015fti Ilfov, unde s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere a popula\u0163iei cu aproximativ 3% \u00een perioada 2007-2023, \u00een toate celelalte popula\u0163ia s-a redus \u00eentre 7% (Regiunea de Nord Vest), 17% (Regiunea Sud Est), respectiv 19% (Regiunea Sud Vest Muntenia). Migra\u0163ia, dar \u015fi sporul demografic negativ, au contribuit la sc\u0103derea popula\u0163iei rezidente cu 10% la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Realitatea. Ce ascunde dublarea convergen\u0163ei PIB\/locuitor relativ la media UE?<\/strong><\/p>\n

La prima vedere, avansul PIB\/locuitor la paritatea puterii de cump\u0103rare de dup\u0103 aderarea la UE creeaz\u0103 percep\u0163ia unei \u0163\u0103ri frunta\u015fe \u00een grupul \u0163\u0103rilor ECE, care a valorificat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 superioar\u0103 avantajele integr\u0103rii \u00een spa\u0163iul economic european. Dincolo de performan\u0163a remarcabil\u0103 a PIB\/locuitor \u015fi a productivit\u0103\u0163ii muncii, modelul economic \u015fi social al Rom\u00e2niei \u00eenregistreaz\u0103 o convergen\u0163\u0103 redus\u0103 nu doar cu media european\u0103, ci \u015fi cu grupul \u0163\u0103rilor ECE, ceea ce constituie un semnal de alarm\u0103 privind sustenabilitatea modelului actual. \u00cen plus, progresele de dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 sunt lente, singura excep\u0163ie fiind regiunea capitalei care tinde s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 chiar \u015fi cele mai competitive \u0163\u0103ri europene.\u00a0<\/p>\n

Pentru a \u00eencadra Rom\u00e2nia \u015fi regiunile de dezvoltare ale acesteia la nivel european am recurs la o analiz\u0103 eficien\u0163\u0103-echitate, \u00een care eficien\u0163a este m\u0103surat\u0103 prin rata de ocupare a popula\u0163iei 20-64 de ani (abscisa graficului de mai jos), iar echitatea social\u0103 prin rata riscului de s\u0103r\u0103cie dup\u0103 transferuri sociale (ordonata graficului).\u00a0<\/p>\n

Majorarea ratei ocup\u0103rii constituie at\u00e2t o dovad\u0103 a adapt\u0103rii rapide a companiilor \u015fi a popula\u0163iei apte de munc\u0103 la mediul economic, asigur\u00e2nd totodat\u0103 cre\u015fterea venitului disponibil \u015fi reducerea ratei riscului de s\u0103r\u0103cie, adic\u0103 a propor\u0163iei persoanelor al c\u0103ror venit disponibil echivalent este inferior pragului de 60% din venitul median na\u0163ional. \u00cen plus, cre\u015fterea ocup\u0103rii coroborat\u0103 cu majorarea num\u0103rului de contribuabili la bugetul general consolidat permit ob\u0163inerea unor venituri bugetare mai mari, reducerea deficitului bugetar \u015fi, eventual, asigurarea unor resurse bugetare pentru sc\u0103derea s\u0103r\u0103ciei anumitor categorii sociale defavorizate. Astfel, se poate concluziona c\u0103 un model economic \u015fi social sustenabil este acela caracterizat prin majorarea ocup\u0103rii \u015fi reducerea ratei s\u0103r\u0103ciei, \u00een concordan\u0163\u0103 cu strategiile asumate la nivel european \u00een ultimii 25 de ani.<\/p>\n

\u0162\u0103rile UE au fost grupate \u00een patru submodele \u00een func\u0163ie de anumite caracteristici economice, sociale \u015fi geografice comune, valorile aferente submodelelor calcul\u00e2ndu-se pe baza mediei ponderate, factorii de ponderare fiind popula\u0163ia apt\u0103 de munc\u0103, respectiv, popula\u0163ia total\u0103.<\/p>\n

a)Submodelul \u0163\u0103rilor ECE (S.ECE, \u00een grafic) include cele 11 \u0163\u0103ri, foste comuniste, care au aderat \u00een ultimii 20 de ani la UE. Sunt cele mai dinamice economii europene, care, pe de o parte, au atras fluxuri importante de ISD \u015fi fonduri europene, dar, pe de alt\u0103 parte, s-au caracterizat printr-o migra\u0163ie masiv\u0103 a popula\u0163iei c\u0103tre \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi prin manifestarea unor deficite interne de for\u0163\u0103 de munc\u0103.\u00a0<\/p>\n

b)Submodelul \u0163\u0103rilor sudice (prescurtat S.S) include Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Malta \u015fi Cipru, primele patru dintre acestea fiind recunoscute prin decalajele regionale interne semnificative, prin polarizarea veniturilor \u015fi prin problemele bugetare din deceniul trecut care au redus rata de cre\u015ftere economic\u0103 poten\u0163ial\u0103 pe termen mediu concomitent cu cre\u015fterea ratei \u015fomajului \u015fi a ratei s\u0103r\u0103ciei.<\/p>\n

c)Submodelul continental (prescurtat S.C) include Germania, Fran\u0163a, Austria, Belgia \u015fi Luxemburg, primele dou\u0103 economii constituind nucleul uniunii economice \u015fi monetare \u015fi produc\u00e2nd aproximativ jum\u0103tate din produc\u0163ia acesteia. Modelul economic al Germaniei a fost unul de succes p\u00e2n\u0103 acum 2-3 ani, fiind favorizat de reformele de pe pia\u0163a muncii, de adoptarea unor forme flexibile de angajare a salaria\u0163ilor \u00een timpul crizei financiare, de costurile reduse ale resurselor utilizate de c\u0103tre sectorul industrial, de extinderea pie\u0163ei de desfacere \u00een cadrul uniunii monetare, dar \u015fi de cre\u015fterea cererii externe, \u00een special din China.\u00a0<\/p>\n

d)Submodelul nordic (prescurtat S.N) include Olanda, Danemarca, Suedia \u015fi Finlanda, fiind cel mai competitiv la nivel european, at\u00e2t din perspectiva capacit\u0103\u0163ii de inovare \u015fi de adoptare a noilor tehnologii digitale, c\u00e2t \u015fi a inegalit\u0103\u0163ilor sociale reduse, respectiv a situa\u0163iei bugetare sustenabile. Taxele practicate sunt printre cele mai ridicate din UE, dar se manifest\u0103 un grad ridicat de conformare la plat\u0103, at\u00e2t ca urmare a serviciilor publice de calitate oferite sectorului privat, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 stabilit\u0103\u0163ii \u015fi predictibilit\u0103\u0163ii garantate mediului de afaceri. Rata ocup\u0103rii este cea mai ridicat\u0103 din UE, ca urmare a promov\u0103rii unor contracte de munc\u0103 flexibile concomitent cu anumite m\u0103suri de protec\u0163ie social\u0103, \u00een special pentru categoriile mai pu\u0163in integrate pe pia\u0163a muncii, precum tinerii, femeile \u015fi persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

\u00cen graficul urm\u0103tor am reflectat traiectoria Rom\u00e2niei \u015fi a regiunilor componente \u00een 2023 (nota\u0163iile cu negru) relativ la anul 2007 (nota\u0163iile cu ro\u015fu), prin compara\u0163ie cu media UE, cu cele patru submodele \u015fi cu c\u00e2teva dintre \u0163\u0103rile europene. Principalele concluzii desprinse din analiza realizat\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

a)Rom\u00e2nia, \u00een ansamblul s\u0103u, are caracteristici similare cu cele ale \u0163\u0103rilor sudice, iar progresele din ultimii 16 ani au fost printre cele mai reduse dintre \u0163\u0103rile ECE. De altfel, \u00een 2023, Rom\u00e2nia a fost cea mai izolat\u0103 \u0163ar\u0103 a\u00a0 submodelului ECE, \u00een special ca urmare a progreselor lente privind rata ocup\u0103rii.<\/p>\n

b)Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai redus\u0103 rat\u0103 de ocupare \u00een cadrul submodelului ECE, iar rata s\u0103r\u0103ciei s-a redus cu aproximativ 4 puncte procentuale \u00een 16 ani, fiind comparabil\u0103 cu cea din \u0163\u0103rile Baltice \u015fi din Bulgaria. Totu\u015fi, evolu\u0163ia nu a fost una liniar\u0103, propor\u0163ia celor afla\u0163i \u00een s\u0103r\u0103cie relativ\u0103 ating\u00e2nd o valoare maxim\u0103 de 25,4% \u00een anul 2015. \u00cencep\u00e2nd cu 2017, cre\u015fterea num\u0103rului de angaja\u0163i, majorarea succesiv\u0103 a salariului minim, a pensiilor \u015fi a anumitor transferuri sociale au contribuit la reducerea ratei s\u0103r\u0103ciei cu peste 4 puncte procentuale \u00een 6 ani. \u00cen anul 2023, aproximativ o cincime din popula\u0163ia din Rom\u00e2nia a avut un venit mai mic de 1200 de lei, nivel care corespunde cu pragul de 60% din venitul median na\u0163ional.<\/p>\n

c)Rom\u00e2nia a dep\u0103\u015fit Ungaria \u015fi Polonia ca PIB pe locuitor, dar progresele \u00een privin\u0163a ratei ocup\u0103rii au fost de patru ori mai reduse, iar propor\u0163ia popula\u0163iei cu risc de s\u0103r\u0103cie este cu cel pu\u0163in 50% mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een respectivele \u0163\u0103ri. De asemenea, Bulgaria a dep\u0103\u015fit semnificativ dinamica Rom\u00e2niei \u00een privin\u0163a ratei ocup\u0103rii, de\u015fi se situeaz\u0103 pe ultimul loc la nivel european \u00een privin\u0163a standardului de via\u0163\u0103. Astfel, Rom\u00e2nia este singura economie ECE a c\u0103rei rat\u0103 a ocup\u0103rii din 2023 a fost sub 70%, \u00een condi\u0163iile \u00een care Bulgaria a avut o rat\u0103 a ocup\u0103rii de 76%, Polonia de 78%, iar Ungaria una de 81%.<\/p>\n

d)Dintre regiunile de dezvoltare ale Rom\u00e2niei, \u015fase au \u00eenregistrat o dinamic\u0103 similar\u0103 ca sens cu cea na\u0163ional\u0103, ca urmare a cre\u015fterii ratei ocup\u0103rii \u015fi reducerii ratei riscului de s\u0103r\u0103cie. \u00cen schimb, celelalte dou\u0103 regiuni (Centru \u015fi Vest) s-au caracterizat prin majorarea ratei s\u0103r\u0103ciei cu aproximativ 6-7 puncte procentuale, ceea ce le-a apropiat mai degrab\u0103 de situa\u0163ia \u0163\u0103rilor sudice. Pe de o parte, trei dintre regiuni (Nord Est, Sud Vest Oltenia \u015fi Sud Est) sunt \u00eentr-o zon\u0103 de periferie extrem\u0103 \u00een special din cauza unor rate ale riscului de s\u0103r\u0103cie printre cele mai ridicate din UE, dar, pe de alt\u0103 parte, regiunile Bucure\u015fti Ilfov \u015fi Nord Vest au \u00eenregistrat performan\u0163e superioare celor la nivel na\u0163ional, prima dintre regiuni av\u00e2nd cea mai redus\u0103 rat\u0103 a riscului de s\u0103r\u0103cie din \u00eentreaga UE, iar cea de-a doua apropiindu-se de valorile medii la nivel european.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/div>\n

Cum poate fi restabilit modelul economic \u015fi social al Rom\u00e2niei?<\/strong><\/p>\n

Modelul actual nu mai pare a fi sustenabil, f\u0103r\u0103 cre\u015fterea cu cel pu\u0163in 10% a ratei de ocupare \u015fi a num\u0103rului de contribuabili. Num\u0103rul de salaria\u0163i a atins \u00een 2024 un nivel maxim al ultimilor 24 de ani, major\u00e2ndu-se cu 13% relativ la 2007, mai mult de jum\u0103tate din cre\u015ftere produc\u00e2ndu-se \u00een ultimii patru ani.\u00a0<\/p>\n

Companiile reclam\u0103 deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103, se apeleaz\u0103 la for\u0163\u0103 de munc\u0103 din Asia, aglomer\u0103rile urbane atrag for\u0163a de munc\u0103 a zonelor apropiate, iar cei afla\u0163i \u00een zonele mai pu\u0163in dezvoltate \u015fi mai departe de o aglomerare urban\u0103 important\u0103 economic \u00ee\u015fi g\u0103sesc \u00een continuarea evadarea financiar\u0103 \u00een exteriorul \u0163\u0103rii. Aglomer\u0103rile au \u00een continuare poten\u0163ial de cre\u015ftere a ratei ocup\u0103rii, dar este obligatorie majorarea ratei de ocupare \u015fi \u00een regiunile mai pu\u0163in dezvoltate.\u00a0<\/p>\n

Fondurile europene sunt un mijloc prin care rata de ocupare poate cre\u015fte, deoarece finan\u0163eaz\u0103 investi\u0163iile private, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea competen\u0163elor for\u0163ei de munc\u0103, contribuind totodat\u0103 la asigurarea unor condi\u0163ii de baz\u0103 (infrastructur\u0103 rutier\u0103, digital\u0103, alimentare cu ap\u0103, cu gaze naturale etc) necesare pentru atragerea de investi\u0163ii private \u015fi de for\u0163\u0103 de munc\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a num\u0103rului de km de autostrad\u0103 finaliza\u0163i \u015fi afla\u0163i \u00een execu\u0163ie din ultimii 2 ani constituie un semnal pozitiv pentru investitori, dar nu conduce \u00een mod automat la apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea ini\u0163iativei antreprenoriale \u00een zonele mai s\u0103race. Esen\u0163ial\u0103 va fi disponibilitatea resursei umane apte de munc\u0103 din respectivele regiuni, aspect care poate fi ob\u0163inut prin reducerea voluntar\u0103 a migra\u0163iei sezoniere, prin stimularea \u00eentoarcerii unei p\u0103r\u0163i din diaspor\u0103, prin \u00eencurajarea mobilit\u0103\u0163ii c\u0103tre anumi\u0163i poli mai mici de cre\u015ftere din proximitate, respectiv prin acordarea de stimulente fiscale care s\u0103 vizeze integrarea pe pia\u0163a muncii a categoriilor defavorizate.\u00a0<\/p>\n

Marius Marina\u015f este Profesor ASE\/Facultatea de Economie Teoretic\u0103 \u015fi Aplicat\u0103<\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.zf.ro\/opinii\/marius-marinas-profesor-ase-cu-bucuresti-ilfov-in-topul-regiunilor-22662073<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 \u00een primii 17 ani de dup\u0103 1989 PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro, \u00een urm\u0103torii 17 ani (2007-2023), care au coincis cu aderarea \u015fi integrarea gradual\u0103 \u00een UE, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 227 mld de euro, la 324,4 mld euro (sf\u00e2r\u015fitul anului 2023). Fondurile europene de care a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":492660,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[28],"class_list":["post-492659","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/492659","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=492659"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/492659\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/492660"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=492659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=492659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=492659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}