{"id":490611,"date":"2025-01-21T14:14:46","date_gmt":"2025-01-21T11:14:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=490611"},"modified":"2025-01-21T14:14:46","modified_gmt":"2025-01-21T11:14:46","slug":"sondaj-inscop-nationalismul-economic-dominant-in-societate-majoritatea-respondentilor-cred-ca-firmele-straine-trebuie-supra-impozitate-si-ca-tarile-mai-bogate-au-o-intelegere-ca-sa-tina-romania-in","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=490611","title":{"rendered":"Sondaj Inscop: Na\u021bionalismul economic, dominant \u00een societate. Majoritatea responden\u021bilor cred c\u0103 firmele str\u0103ine trebuie supra-impozitate \u0219i c\u0103 \u021b\u0103rile mai bogate au o \u00een\u021belegere ca s\u0103 \u021bin\u0103 Rom\u00e2nia \u00een s\u0103r\u0103cie \/ Ie\u0219irea din UE \u0219i NATO, respins\u0103 categoric \/ Inten\u021bie mare de vot pentru un candidat na\u021bionalist"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Un sondaj Inscop realizat la comanda Funky Citizens arat\u0103 c\u0103 na\u021bionalismul economic e dominant \u00een societate. Sondajul realizat telefonic la finalul lunii decembrie arat\u0103 c\u0103 de\u0219i 88% dintre responden\u021bi resping ie\u0219irea din UE \u0219i NATO, majoritatea cred c\u0103 firmele str\u0103ine trebuie supra-impozitate \u0219i c\u0103 \u021b\u0103rile mai bogate au o \u00een\u021belegere ca s\u0103 \u021bin\u0103 Rom\u00e2nia \u00een s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n<p>E de remarcat c\u0103 69.1% dintre responden\u021bi au declarat c\u0103 ar vota un partid sau un candidat na\u021bionalist pentru func\u021bia de pre\u0219edinte, care promoveaz\u0103 valorile religioase \u0219i sus\u021bine familia tradi\u021bional\u0103, procent \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de cel de 65.7% \u00een \u00eenregistrat \u00een ianuarie 2022. Sondajul a fost realizat la scurt timp dup\u0103 accederea lui C\u0103lin Georgescu \u00een turul 2 al preziden\u021bialelor \u0219i anularea alegerilor de c\u0103tre CCR.<\/p>\n<p>60.9% dintre rom\u00e2ni sunt de p\u0103rere c\u0103 lucrurile \u00een Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie gre\u0219it\u0103 (fa\u021b\u0103 de 74.5% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 28% cred c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie bun\u0103 (fa\u021b\u0103 de 20.8% \u00een ianuarie 2022), iar 11.1% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Direc\u021bie Rom\u00e2nia: Est sau Vest?<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen opinia a 87.5% dintre responden\u021bi, VEST (adic\u0103 UE, SUA, NATO) este direc\u021bia \u00eenspre care ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte Rom\u00e2nia din punctul de vedere al alian\u021belor politice \u0219i militare (fa\u021b\u0103 de 77% \u00een ianuarie 2022). 4.1% consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre EST (adic\u0103 Rusia, China) (fa\u021b\u0103 de 10.4% \u00een ianuarie 2022). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este de 8.4%.<\/p>\n<p><strong>Avantaje vs. Dezavantaje ale ader\u0103rii la UE<\/strong><\/p>\n<p>Pun\u00e2nd \u00een balan\u021b\u0103 toate implica\u021biile asupra vie\u021bii economice \u0219i sociale, asupra familiei \u0219i vie\u021bii personale, 72.5% dintre cei chestiona\u021bi (fa\u021b\u0103 de 54.9% \u00een ianuarie 2022) consider\u0103 c\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 a adus mai degrab\u0103 avantaje, \u00een timp ce 21.6% sunt de p\u0103rerea contrarie (fa\u021b\u0103 de 40.8% \u00een ianuarie 2022). Nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare 5.9%.<\/p>\n<p><strong>Rolul UE \u00een dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n<p>Afirma\u021bia \u201d\u00cen viitor, Rom\u00e2nia s-ar dezvolta mai bine economic dac\u0103 ar fi \u00een interiorul Uniunii Europene\u201d \u00eentrune\u0219te acordul a 77.3% dintre cei intervieva\u021bi (fa\u021b\u0103 de 63.2% \u00een ianuarie 2022). 15.8% consider\u0103 c\u0103 \u201d\u00een viitor, Rom\u00e2nia s-ar dezvolta mai bine economic dac\u0103 ar fi \u00een afara Uniunii Europene\u201d (fa\u021b\u0103 de 29.4% \u00een ianuarie 2022), iar 6.9%nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Influen\u021ba pozitiv\u0103 SUA \u0219i UE vs. Rusia \u0219i China asupra Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n<p>80.4% dintre participan\u021bii la sondaj consider\u0103 c\u0103 SUA \u0219i UE au mai degrab\u0103 o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 asupra Rom\u00e2niei (fa\u021b\u0103 de 61.8% \u00een septembrie 2021). 9% din totalul e\u0219antionului\/popula\u021biei este de p\u0103rere c\u0103 Rusia \u0219i China au mai degrab\u0103 o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 asupra Rom\u00e2niei (fa\u021b\u0103 de 16.5% \u00een septembrie 2021). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este de 10.6%.<\/p>\n<p><strong>Reguli europene vs. interese na\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p>57.1% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i apere interesele na\u021bionale atunci c\u00e2nd sunt \u00een dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dac\u0103 risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 pozi\u021bia de stat membru al UE (fa\u021b\u0103 de 68.4% \u00een ianuarie 2022). 36.3% sunt de p\u0103rere c\u0103, \u00een calitate de stat membru, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 respecte regulile Uniunii Europene, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd \u00eei sunt afectate interesele na\u021bionale (fa\u021b\u0103 de 29.4% \u00een ianuarie 2022). 6.6% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Interesul na\u021bional \u00een context UE<\/strong><\/p>\n<p>Dintre cei care consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i apere interesele na\u021bionale atunci c\u00e2nd sunt \u00een dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dac\u0103 risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 pozi\u021bia de stat membru al UE (ceea ce reprezint\u0103 57.1% din total e\u0219antion \u00een decembrie 2024), 88.4% sunt de p\u0103rere c\u0103 este \u00een interesul na\u021bional al Rom\u00e2niei ca \u021bara s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 (fa\u021b\u0103 de 72.9% \u00een ianuarie 2022). 8.5% sunt de p\u0103rerea contrarie (fa\u021b\u0103 de 24.7% \u00een ianuarie 2022). 3.1% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Ie\u0219irea Rom\u00e2niei din Uniunea European\u0103 (Ro-Exit)<\/strong><\/p>\n<p>88.1% dintre rom\u00e2ni se opun ideii ca Rom\u00e2nia s\u0103 ias\u0103 din Uniunea European\u0103 (fa\u021b\u0103 de 71.7% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 9.4% ar fi de acord cu o asemenea perspectiv\u0103 (fa\u021b\u0103 de 25.2% \u00een ianuarie 2022). 2.5% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Ie\u0219ire din NATO<\/strong><\/p>\n<p>88.1% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu trebuie s\u0103 ias\u0103 din NATO (fa\u021b\u0103 de 76.2% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 8.1% r\u0103spund afirmativ la aceast\u0103 \u00eentrebare (fa\u021b\u0103 de 18.7% \u00een ianuarie 2022). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este de 3.8%.<\/p>\n<p><strong>\u00cencrederea \u00een \u021b\u0103ri\/ organiza\u021bii interna\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p>69.7% dintre rom\u00e2ni au \u00eencredere mult\u0103 \u0219i foarte mult\u0103 \u00een NATO (fa\u021b\u0103 de 60.6% \u00een ianuarie 2022), iar 66.8% \u00een Uniunea European\u0103 (fa\u021b\u0103 de 55.9% \u00een ianuarie 2022). Declar\u0103 c\u0103 au \u00eencredere mult\u0103 \u0219i foarte \u00een Statele Unite ale Americii 59.1% dintre cei intervieva\u021bi (fa\u021b\u0103 de 50% \u00een ianuarie 2022). \u00cencrederea \u00een Rusia se situeaz\u0103 sub 10 de procente. 5.9% dintre cei chestiona\u021bi declar\u0103 c\u0103 au \u00eencredere \u00een Rusia (fa\u021b\u0103 de 18% \u00een ianuarie 2022).<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Dezinformare, \u0219tiri false, ne\u00eencredere<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Expunere personal\u0103 la \u0219tiri false<\/strong><\/p>\n<p>30.7% dintre responden\u021bi apreciaz\u0103 c\u0103 \u00een ultimele luni au fost expu\u0219i la \u0219tiri false sau dezinform\u0103ri \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 27.5% \u00een ianuarie 2022), 23.7% c\u0103 au fost expu\u0219i \u00een destul de mare m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 27.2% \u00een ianuarie 2022), 14.9% \u00een destul de mic\u0103 m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 19.9% \u00een ianuarie 2022), iar 26.7% \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103\/deloc (fa\u021b\u0103 de 21.9% \u00een ianuarie 2022). 4% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare.<\/p>\n<p><strong>Canale media expuse dezinform\u0103rii<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ce prive\u0219te canalele de informare cele mai expuse la dezinform\u0103ri \u0219i propagarea de \u0219tiri false, 49.8% dintre responden\u021bi au indicat posturile TV (fa\u021b\u0103 de 49% \u00een septembrie 2021), 40% re\u021belele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (fa\u021b\u0103 de 35.3% \u00een septembrie 2021), 2.6% ziarele, revistele, publica\u021biile online (fa\u021b\u0103 de 7.9% \u00een septembrie 2021), 1.6% posturile radio (fa\u021b\u0103 de 1.8% \u00een septembrie 2021). 5.9% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Influen\u021ba dezinform\u0103rii asupra op\u021biunilor de vot<\/strong><\/p>\n<p>\u00centreba\u021bi \u00een ce m\u0103sur\u0103 cred c\u0103 op\u021biunile de vot ale rom\u00e2nilor sunt afectate de dezinformare \u015fi \u0219tiri false, 47.2% dintre cei chestiona\u021bi cred c\u0103 \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 41.7% iunie 2021), 28.7% \u00een destul de mare m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 32.7% iunie 2021). 12.2% apreciaz\u0103 c\u0103 op\u021biunile de vot ale rom\u00e2nilor sunt afectate de dezinformare \u0219i \u0219tiri false \u00een destul de mic\u0103 m\u0103sur\u0103 (fa\u021b\u0103 de 10.2% iunie 2021), iar 7.6% \u00eenfoarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103\/deloc (fa\u021b\u0103 de 11.9% iunie 2021). 4.3% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>\u021a\u0103ri care sus\u021bin ac\u021biuni de propagand\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00centreba\u021bi care sunt, \u00een opinia lor, \u021b\u0103rile sau organiza\u021biile care sus\u021bin propaganda \u0219i r\u0103sp\u00e2ndesc \u0219tiri false, 45.3% dintre cei chestiona\u021bi au indicat Rusia, 11.8% \u2013 China, 5.8% \u2013 SUA, 3.6% \u2013 Uniunea European\u0103. Ucraina a fost men\u021bionat\u0103 de 2.8% dintre participan\u021bii la sondaj, Germania de 2.3%, Fran\u021ba de 2.3%, iar Ungaria de 1.9%. 11.3% men\u021bioneaz\u0103 alt\u0103 \u021bar\u0103, 33.9% spun c\u0103 nu \u0219tiu sau nu pot aprecia, iar 4.7% nu r\u0103spund.<\/p>\n<ul>\n<li>Patriotism economic, interes na\u021bional, conspira\u021bii<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Guvernan\u021bii \u0219i Interesul na\u021bional vs. Interesul altor \u021b\u0103ri<\/strong><\/p>\n<p>54% dintre cei intervieva\u021bi cred c\u0103 guvernan\u021bii ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul altor \u021b\u0103ri (fa\u021b\u0103 de 63.9% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 33.1% sunt de p\u0103rere c\u0103 \u201dguvernan\u021bii ac\u021bioneaz\u0103 mai degrab\u0103 \u00een interesul na\u021bional al Rom\u00e2niei\u201d (fa\u021b\u0103 de 28.8% \u00een ianuarie 2022). Nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund 12.9%.<\/p>\n<p><strong>Ajutorul statului pentru firme rom\u00e2ne\u0219ti vs. firme str\u0103ine<\/strong><\/p>\n<p>63.8% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 statul ajut\u0103 mai mult firmele str\u0103ine \u0219i companiile multina\u021bionale dec\u00e2t pe cele rom\u00e2ne\u0219ti (fa\u021b\u0103 de 68.1% \u00een ianuarie 2022). 20.6% sunt de p\u0103rerea contrarie, respectiv c\u0103 statul ajut\u0103 mai mult firmele rom\u00e2ne\u0219ti dec\u00e2t pe cele str\u0103ine \u0219i companiile multina\u021bionale (fa\u021b\u0103 de 15.4% \u00een ianuarie 2022). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este de 15.7%.<\/p>\n<p><strong>Economie de pia\u021b\u0103 vs. economie controlat\u0103 de str\u0103ini<\/strong><\/p>\n<p>Afirma\u021bia \u201dRom\u00e2nia are o economie care este controlat\u0103 de str\u0103ini \u00een func\u021bie de interesele altor \u021b\u0103ri\u201d \u00eentrune\u0219te acordul a 61.8% dintre cei intervieva\u021bi (fa\u021b\u0103 de 77.5% \u00een ianuarie 2022). 31.7% consider\u0103 c\u0103 \u201dRom\u00e2nia are o economie care func\u021bioneaz\u0103 liber, dup\u0103 regulile pie\u021bei\u201d (fa\u021b\u0103 de 17.2% \u00een ianuarie 2022), iar 6.5%nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Produse agricole rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n<p>54.3% dintre rom\u00e2ni sunt de p\u0103rere c\u0103 produsele agricole rom\u00e2ne\u0219ti sunt mai rare \u00een marile re\u021bele comerciale din cauz\u0103 c\u0103 acestea prefer\u0103 produsele din str\u0103in\u0103tate (fa\u021b\u0103 de 63.9% \u00een ianuarie 2022). De cealalt\u0103 parte, 39.7% cred c\u0103 produsele agricole rom\u00e2ne\u0219ti sunt mai rare \u00een marile re\u021bele comerciale din cauz\u0103 c\u0103 produc\u021bia local\u0103 este mic\u0103 (fa\u021b\u0103 de 29.7% \u00een ianuarie 2022). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este 6% din total e\u0219antion.<\/p>\n<p><strong>Exploatarea resurselor naturale<\/strong><\/p>\n<p>62.4% dintre responden\u021bi sunt de p\u0103rere c\u0103 resursele naturale ale Rom\u00e2niei ar trebui exploatate doar de companii rom\u00e2ne\u0219ti (fa\u021b\u0103 de 69.7% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 34.9% consider\u0103 c\u0103 resursele naturale ale Rom\u00e2niei ar trebui exploatate de orice companie rom\u00e2neasc\u0103 sau str\u0103in\u0103 care lucreaz\u0103 eficient (fa\u021b\u0103 de 28.5% \u00een ianuarie 2022). 2.7% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Calitatea produselor din pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n<p>66.5% cred c\u0103 firmele str\u0103ine v\u00e2nd pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 produse calitativ inferioare fa\u021b\u0103 de cele pe care le v\u00e2nd \u00een alte \u021b\u0103ri (fa\u021b\u0103 de 71.8% \u00een ianuarie 2022), \u00een timp ce 29.5% sunt de p\u0103rerea contrarie (fa\u021b\u0103 de 24.2% \u00een ianuarie 2022). Procentul non-r\u0103spunsurilor este de 3.9%.<\/p>\n<p><strong>Firme rom\u00e2ne\u0219ti vs. firme str\u0103ine<\/strong><\/p>\n<p>57% dintre rom\u00e2ni sunt de p\u0103rere c\u0103firmele str\u0103ine care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ofer\u0103 condi\u021bii mai bune de munc\u0103 \u0219i pl\u0103tesc salarii ceva mai mari (fa\u021b\u0103 de 62.4% \u00een ianuarie 2022). La popul opus, 23% consider\u0103 c\u0103 firmele rom\u00e2ne\u0219ti ofer\u0103 condi\u021bii mai bune de munc\u0103 \u0219i pl\u0103tesc salarii ceva mai mari (fa\u021b\u0103 de 20.4% \u00een ianuarie 2022). 20% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Impact investi\u021bii str\u0103ine<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen opinia a 45.8% dintre rom\u00e2ni, companiile str\u0103ine care au investit \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii 30 de ani au f\u0103cut mai mult bine dec\u00e2t r\u0103u Rom\u00e2niei (fa\u021b\u0103 de 39.5% \u00een ianuarie 2022). 43.4% sunt de p\u0103rerea contrarie (fa\u021b\u0103 de 51.3% \u00een ianuarie 2022), iar 10.8% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Taxe mai mari pentru firme str\u0103ine<\/strong><\/p>\n<p>55.8% dintre cei chestiona\u021bi sunt de p\u0103rere c\u0103 \u201d Statul rom\u00e2n ar trebui s\u0103 introduc\u0103 taxe mai mari pentru firmele str\u0103ine care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, chiar \u0219i cu riscul ca unele dintre acestea s\u0103-\u0219i mute afacerile \u00een alte \u021b\u0103ri\u201d (fa\u021b\u0103 de 66.5% \u00een septembrie 2021). 40.2% sunt de p\u0103rere contrarie (fa\u021b\u0103 de 28% \u00een septembrie 2021), iar 4% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Conspira\u021bia statelor bogate pentru \u021binerea Rom\u00e2niei \u00een s\u0103r\u0103cie<\/strong><\/p>\n<p>49.5% dintre rom\u00e2ni sunt de acord cu afirma\u021bia: \u201dExist\u0103 o \u00een\u021belegere a statelor mai bogate pentru a \u021bine Rom\u00e2nia \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i subdezvoltare\u201d (fa\u021b\u0103 de 60.2% \u00een ianuarie 2022). 42.8% sunt \u00een dezacord cu afirma\u021bia (fa\u021b\u0103 de 33.7% \u00een ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-r\u0103spunsurilor.<\/p>\n<p><strong>Rom\u00e2nia, colonie?<\/strong><\/p>\n<p>Sunt de acord cu afirma\u021bia \u201dRom\u00e2nia este o colonie a Uniunii Europene \u0219i a Statelor Unite ale Americii\u201d 48.5% dintre responden\u021bi (fa\u021b\u0103 de 52.5% \u00een septembrie 2021), \u00een timp ce 42.7% \u00ee\u0219i exprim\u0103 dezacordul (fa\u021b\u0103 de 39.5% \u00een septembrie 2021). Ponderea non-r\u0103spunsurilor este de 8.8%.<\/p>\n<p><strong>Rom\u00e2nii, cet\u0103\u021beni \u201dde m\u00e2na a doua \u00een Europa\u201d?<\/strong><\/p>\n<p>Afirma\u021bia \u201dRom\u00e2nii sunt privi\u021bi ca fiind \u201ecet\u0103\u021beni de m\u00e2na a doua\u201d \u00een Europa\u201d \u00eentrune\u0219te acordul a 66.6% dintre responden\u021bi (fa\u021b\u0103 de 76.3% \u00een septembrie 2021). 29.1% sunt \u00een dezacord cu afirma\u021bia (fa\u021b\u0103 de 19.8% \u00een septembrie 2021), iar 4.3% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Identitate cultural\u0103<\/strong><\/p>\n<p>74.8% dintre cei intervieva\u021bi sunt de acord cu afirma\u021bia: \u201dRom\u00e2nia mai trebuie s\u0103 recupereze \u00een multe domenii fa\u021b\u0103 de statele din Occident, dar cultural este superioar\u0103 celor mai multe dintre ele\u201d (fa\u021b\u0103 de 72.5% \u00een septembrie 2021). 18.6% sunt \u00een dezacord cu aceast\u0103 afirma\u021bie (fa\u021b\u0103 de 21.5% \u00een septembrie 2021), iar 6.5% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Inten\u021bia de vot ipotetic pentru un partid na\u021bionalist<\/strong><\/p>\n<p>69.1% dintre rom\u00e2ni ar vota un partid sau un candidat na\u021bionalist pentru func\u021bia de pre\u0219edinte, care promoveaz\u0103 valorile religioase \u0219i sus\u021bine familia tradi\u021bional\u0103 (fa\u021b\u0103 de 65.7% \u00een ianuarie 2022). 27.3% declar\u0103 c\u0103 nu ar vota un astfel de partid\/candidat (fa\u021b\u0103 de 32.8% \u00een ianuarie 2022). Nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund 3.6% din total e\u0219antion.<\/p>\n<p><strong>Inten\u021bia de vot ipotetic pentru un partid na\u021bionalist care ar propune ie\u0219irea Rom\u00e2niei din UE<\/strong><\/p>\n<p>Dintre cei dispu\u0219i s\u0103 voteze un partid sau un candidat na\u021bionalist pentru func\u021bia de pre\u0219edinte (69.1% din total e\u0219antion \u00een decembrie 2024), 33.1% \u0219i-ar men\u021bine op\u021biunea dac\u0103 un astfel de partid\/candidat ar propune m\u0103suri \u0219i politici care ar putea determina ie\u0219irea Rom\u00e2niei din Uniunea European\u0103 (ceea ce reprezint\u0103 aproximativ 23% din totalul participan\u021bilor la sondaj). 61.6% \u0219i-ar schimba op\u021biunea. 5.3% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p>Spre compara\u021bie, \u00een ianuarie 2022, din cei dispu\u0219i s\u0103 voteze un partid na\u021bionalist (65.7% din total e\u0219antion), 39.7% declarau c\u0103 \u0219i-ar fi men\u021binut op\u021biunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participan\u021bilor la sondaj), \u00een timp ce 55.1% sus\u021bineau contrariul.<\/p>\n<p><strong>Inten\u021bia de vot ipotetic pentru un partid na\u021bionalist care ar propune o apropiere a Rom\u00e2niei de Rusia<\/strong><\/p>\n<p>Dintre cei dispu\u0219i s\u0103 voteze un partid sau un candidat na\u021bionalist pentru func\u021bia de pre\u0219edinte (69.1% din total e\u0219antion \u00een decembrie 2024), 16% \u0219i-ar men\u021bine op\u021biunea dac\u0103 un astfel de partid\/candidat ar propune o apropiere fa\u021b\u0103 de Rusia (ceea ce reprezint\u0103 aproximativ 11% din totalul participan\u021bilor la sondaj) \u0219i 81% \u0219i-ar schimba-o. 3% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p>Spre compara\u021bie, \u00een ianuarie 2022, din cei dispu\u0219i s\u0103 voteze un partid na\u021bionalist (65.7% din total e\u0219antion), 26% declarau c\u0103 \u0219i-ar fi men\u021binut op\u021biunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participan\u021bilor la sondaj), \u00een timp ce 68.4% sus\u021bineau contrariul.<\/p>\n<p><strong>Inten\u021bia de vot ipotetic pentru un partid na\u021bionalist care ar propune na\u021bionalizarea companiilor care exploateaz\u0103 resurse naturale<\/strong><\/p>\n<p>Dintre cei dispu\u0219i s\u0103 voteze un partid sau un candidat na\u021bionalist pentru func\u021bia de pre\u0219edinte (69.1% din total e\u0219antion \u00een decembrie 2024), 37.4% \u0219i-ar men\u021bine op\u021biunea dac\u0103 un astfel de partid\/ candidat ar propune na\u021bionalizarea companiilor care exploateaz\u0103 resurse naturale (ceea ce reprezint\u0103 aproximativ 25.9% din totalul participan\u021bilor la sondaj), \u00een timp ce 52.2% \u0219i-ar schimba-o. 10.4% nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund.<\/p>\n<p><strong>Recunoa\u0219terea cuplurilor de acela\u0219i sex<\/strong><\/p>\n<p>68.1% dintre responden\u021bi se opun categoric ca statul rom\u00e2n ar trebui s\u0103 ofere o form\u0103 de recunoa\u0219tere legal\u0103 cuplurilor alc\u0103tuite din persoane de acela\u0219i sex (fa\u021b\u0103 de 67.9% \u00een septembrie 2021). 21% consider\u0103 c\u0103 aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar \u00een anumite limite (fa\u021b\u0103 de 18.5% \u00een septembrie 2021), iar 8.4% sunt de p\u0103rere c\u0103 respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca \u0219i cuplurile alc\u0103tuite dintr-un b\u0103rbat \u0219i o femeie (fa\u021b\u0103 de 11.5% \u00een septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervieva\u021bi nu \u0219tiu sau nu r\u0103spund la \u00eentrebare.<\/p>\n<p>Metodologia cercet\u0103rii<\/p>\n<p>Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens<br \/>\nDatele au fost culese \u00een perioada 16 -23 decembrie 2024<br \/>\nMetoda de cercetare: anchet\u0103 sociologic\u0103 prin intermediul chestionarului<br \/>\nDatele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul e\u0219antionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, v\u00e2rst\u0103, ocupa\u021bie) pentru popula\u021bia neinstitu\u021bionalizat\u0103 a Rom\u00e2niei, cu v\u00e2rsta de 18 ani \u0219i peste.<br \/>\nEroarea maxim\u0103 admis\u0103 a datelor este de \u00b1 3.1 %, la un grad de \u00eencredere de 95%.<br \/>\nDatele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respective ianuarie 2022 au fost extrase din studiul \u201dNe\u00eencrederea public\u0103: Vest vs. Est, ascensiunea curentului na\u021bionalist \u00een era dezinform\u0103rii \u0219i fenomenului \u0219tirilor false\u201d realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group \u00een cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States \u2013 \u0219i finan\u021bat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.<\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/sondaj-inscop-nationalismul-economic-dominant-in-societate-majoritatea-respondentilor-cred-ca-firmele-straine-trebuie-supra-impozitate-si-ca-tarile-mai-bogate-au-o-intelegere-ca-sa-tina-romania-in.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un sondaj Inscop realizat la comanda Funky Citizens arat\u0103 c\u0103 na\u021bionalismul economic e dominant \u00een societate. Sondajul realizat telefonic la finalul lunii decembrie arat\u0103 c\u0103 de\u0219i 88% dintre responden\u021bi resping ie\u0219irea din UE \u0219i NATO, majoritatea cred c\u0103 firmele str\u0103ine trebuie supra-impozitate \u0219i c\u0103 \u021b\u0103rile mai bogate au o \u00een\u021belegere ca s\u0103 \u021bin\u0103 Rom\u00e2nia \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":490612,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-490611","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/490611","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=490611"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/490611\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/490612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=490611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=490611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=490611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}