{"id":488145,"date":"2025-01-17T11:34:27","date_gmt":"2025-01-17T08:34:27","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=488145"},"modified":"2025-01-17T11:34:27","modified_gmt":"2025-01-17T08:34:27","slug":"reforma-administrativ-teritoriala-intre-romantismul-ardelenist-si-mistocareala-lejera-a-lui-ciolacu-care-sunt-pasii-pe-care-ar-trebui-sa-i-urmeze-comisia-neacsu-baluta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=488145","title":{"rendered":"Reforma administrativ-teritorial\u0103: \u00eentre romantismul ardelenist \u015fi mi\u015ftoc\u0103reala lejer\u0103 a lui Ciolacu \/ Care sunt pa\u0219ii pe care ar trebui s\u0103-i urmeze comisia Neac\u0219u-B\u0103lu\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Regimul Iohannis, bazat pe servicii secrete, partide controlate din afara lor \u015fi pres\u0103 clientelizat\u0103 primelor dou\u0103, are nevoie de un flux constant de teme de cl\u0103mp\u0103neal\u0103 public\u0103 pentru a muta aten\u0163ia de la fiasco-ul democratico-electoral din finalul lui 2024. S-a b\u0103tut palma \u00eentre b\u0103ie\u0163ii de la v\u00e2rf ca nimeni s\u0103 nu dea explica\u0163ii sau s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru criza statului \u015fi decredibilizarea Rom\u00e2niei \u00een fa\u0163a partenerilor din Occident, adic\u0103 s-a f\u0103cut blat ca s\u0103 mergem \u00eenainte cu aceia\u015fi oameni; cet\u0103\u0163eni, circula\u0163i v\u0103 rog, nu-i nimic de v\u0103zut pe-aici.<\/p>\n

O astfel de tem\u0103 evergreen, bun\u0103 de scos de la naftalin\u0103 fiindc\u0103 are impact emo\u0163ional \u00een toate segmentele de public (\u201cregionalismul\u201d), plus poten\u0163ial vizual (\u201ch\u0103r\u0163i \u00een carioca, steme de jude\u0163\u201d), deci c\u00e2rlig la TV-uri, e reforma administrativ teritorial\u0103, aruncat\u0103 din nou pe mas\u0103 de premierul Ciolacu s\u0103pt\u0103m\u00e2na asta.<\/p>\n

Nu spun c\u0103 Rom\u00e2nia n-are nevoie de a\u015fa ceva. Are. Doar c\u0103 dup\u0103 modul cum au pornit lucrurile, \u015fansele de a o ob\u0163ine altceva dec\u00e2t p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 pentru trecerea vremii, energie politic\u0103 risipit\u0103 \u015fi eventual o cosmetizare exagerat\u0103 din vorbe a ce avem deja (asocieri voluntare de comune, cu impact modest \u00een realitate) sunt zero.<\/p>\n

Prima problem\u0103 e una de proces: Ciolacu a format o comisie de partid condus\u0103 de vicepremierul Neac\u015fu<\/strong> \u015fi B\u0103lu\u0163\u0103<\/strong>, primarul de Sector 4, oameni forte ai regimului, care se vor a\u015feza s\u0103 scrie direct un proiect de lege. Cu alte cuvinte, s-a pus c\u0103ru\u0163a \u00eenaintea boilor (nici o aluzie), c\u00e2nd de fapt legea trebuie s\u0103 fie doar instrumentul prin care pui \u00een practic\u0103 o anume viziune de reform\u0103. Aceast\u0103 viziune, evident, nu exist\u0103 \u00een acest moment, ca dovad\u0103 c\u0103 premierul Ciolacu nu a putut da nici un fel de detalii.<\/p>\n

Cum ar trebui f\u0103cut, dup\u0103 regula european\u0103, c\u00e2nd ai \u00een fa\u0163\u0103 o reform\u0103 de asemenea anvergur\u0103?<\/strong> Primul pas ar fi ca ini\u0163iatorii s\u0103 produc\u0103 o Carte Verde<\/strong> (green paper), document-standard \u00een care se pun societ\u0103\u0163ii marile \u00eentreb\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu schimb\u0103rile avute \u00een vedere, \u00een limbaj normal de consultare public\u0103, nu \u00een jargon juridic: dragi cet\u0103\u0163eni, care crede\u0163i c\u0103 sunt principalele probleme ale administra\u0163iei locale azi \u00een Rom\u00e2nia? Ce v\u0103 nemul\u0163ume\u015fte, concret?<\/p>\n

\u00centreb\u0103rile pot fi mai detaliate, cu referire specific\u0103 la componentele administra\u0163iei (prim\u0103rii, jude\u0163e, prefectur\u0103, ADR-uri etc) iar consult\u0103rile, \u00eentinse pe o perioad\u0103 determinat\u0103, pot include \u015fi focus-grupuri speciale cu practicieni din administra\u0163ie, exper\u0163i, universitari, lideri relevan\u0163i din comunit\u0103\u0163i. Apoi ini\u0163iatorii demersului, av\u00e2nd un secretariat tehnic inteligent \u015fi cu expertiz\u0103, sintetizeaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 u\u015for de \u00een\u0163eles rezultatele exerci\u0163iului de consultare \u015fi \u00eel public\u0103, structur\u00e2nd materialul \u00een jurul marilor \u00eentreb\u0103ri \u015fi scenariilor alternative de reform\u0103.<\/p>\n

Apoi aceea\u015fi echip\u0103 de exper\u0163i a guvernului (sau PSD?) face un pas mai departe \u015fi public\u0103 o Carte Alb\u0103 a Reformei Administrativ-Teritoriale<\/strong> (white paper, tot un document-standard \u00een practica UE) care pe baza concluziilor consult\u0103rii anterioare dezvolt\u0103 \u00een detaliu unul sau dou\u0103 scenarii de reform\u0103 realiste, incluz\u00e2nd acolo plusuri \u015fi minusuri pentru fiecare, calcule cost-beneficiu \u015fi o sec\u0163iune consistent\u0103 de analiz\u0103 a experien\u0163elor interna\u0163ionale similare: ce \u0163\u0103ri au mai f\u0103cut astfel de reforme \u015fi ce e de \u00eenv\u0103\u0163at din e\u015fecul sau succesul acestora? Cartea Alb\u0103 e tot un document non-juridic, pus din nou \u00een consultare public\u0103 o perioad\u0103 determinat\u0103, pentru ca toat\u0103 lumea s\u0103-\u015fi poat\u0103 da cu p\u0103rerea.<\/p>\n

Deja \u00een aceast\u0103 etap\u0103 guvernul trebuie s\u0103-\u015fi fi stabilit clar obiectivele reformei: e pe primul loc reducerea de costuri cu salariile \u00een administra\u0163ie? Sau mai buna coordonare a unor func\u0163iuni publice importante la nivel sub-na\u0163ional (politici de amenajarea teritoriului, serviciile de transport, gestiunea de\u015feurilor) care au sens pe zone mai mari dec\u00e2t o comun\u0103 sau ora\u015f? E decizia descentralizat\u0103 \u00een sine o valoare asumat\u0103 politic, indiferent de calitatea ei? C\u00e2t de mult facem dezvoltare prin poli de cre\u015ftere cu autonomie sporit\u0103, \u015fi c\u00e2t coeziune teritorial\u0103 (adic\u0103, \u00een jargon UE, redistribu\u0163ie din zonele prospere c\u0103tre cele mai s\u0103race)?<\/p>\n

Toate sunt obiective legitime dar care nu trag \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie, \u00eentre ele fiind necesar un compromis: nu po\u0163i s\u0103 ai simultan \u015fi mai mult\u0103 autonomie local\u0103, \u015fi uniformitate \u00een calitatea serviciilor pe tot teritoriul \u0163\u0103rii.<\/strong> De asemenea, pe baza experien\u0163ei interna\u0163ionale, nu-i o regul\u0103 c\u0103 o reform\u0103 bun\u0103 va sc\u0103dea costurile bugetare \u2013 uneori le poate chiar cre\u015fte, iar lucrurile sunt ok dac\u0103 coordonarea ameliorat\u0103 \u00eentre institu\u0163ii compenseaz\u0103 asta prin cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii serviciilor \u015fi infrastructurii publice, viteza mai mare de realizare a investi\u0163iilor, absorb\u0163ia m\u0103rit\u0103 de fonduri UE etc.<\/p>\n

De asemenea, tot experien\u0163a global\u0103 ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 nu-i deloc obligatoriu ca descentralizarea s\u0103 scad\u0103 corup\u0163ia sau s\u0103 produc\u0103 politici locale mai bune, \u00een special \u00een ce prive\u015fte minorit\u0103\u0163ile sau pe cei defavoriza\u0163i, cum par s\u0103 ia drept axiom\u0103 politicienii rom\u00e2ni. Aici totul depinde de contextul na\u0163ional \u015fi de multe alte variabile; uneori se \u00eent\u00e2mpl\u0103, alteori nu.<\/p>\n

\"Sorin
Sursa Foto: Arhiva Personal\u0103 \/ Sorin Ioni\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen fine, dup\u0103 ce s-au parcurs etapele de analiz\u0103, reflec\u0163ie \u015fi consultare public\u0103 pe baza celor dou\u0103 documente-precursor \u2013 Cartea Verde \u015fi Cartea Alb\u0103 \u2013 se poate trece la scrierea unui proiect de lege. Evident, el va reflecta deciziile luate \u00een Cartea Alb\u0103 \u015fi va fi pus la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een dezbatere public\u0103, dup\u0103 procedura \u015ftiut\u0103. Tot procesul se poate \u00eencadra foarte bine \u00een cele \u015fase luni date ca termen de premier. \u00centrebare: sunt Neac\u015fu<\/strong> \u015fi B\u0103lu\u0163\u0103<\/strong> \u00een punctul de a purcede la redactarea unei astfel de legi majore, au ei expertiza de public policy men\u0163ionat\u0103 mai sus, sau legitimitatea democratic\u0103 de a angaja statul \u00een a\u015fa schimb\u0103ri f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi consultat dec\u00e2t cu oamenii de partid din acel grup de lucru? Evident, nu.<\/p>\n

M\u0103car au ei idee de dilemele de parcurs \u015fi de faptul c\u0103 ce am descris \u00eenainte trebuie s\u0103 fie practica normal\u0103 \u00een democra\u0163ie la o mare reform\u0103? Deciziile implicite \u00eencorporate \u00een lege se vor baza pe analize reale sau pe argumente false, tip G\u00e2g\u0103 (\u201cstructura administrativ\u0103 nu-i bun\u0103 c\u0103-i prea veche, dateaz\u0103 din 1968 din perioada Ceau\u015fescu\u201d, ca \u015fi c\u00e2nd \u0103sta \u00een sine e motiv s-o schimbi, iar nu analiza a ce func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ce nu; prefec\u0163ii francezi au fost crea\u0163i de Napoleon \u00een 1800).<\/p>\n

Se va disipa iar dezbaterea public\u0103 \u00een tot felul de teme-parazit legate identitatea regional\u0103, asezonate cu pove\u015fti de sec 19, care polarizeaz\u0103 opinia public\u0103 \u015fi atrag comentarii fanatice pe re\u0163ele, dar care sunt prea pu\u0163in utile c\u00e2nd vrei s\u0103 proiectezi o administra\u0163ie cu eficien\u0163\u0103 m\u0103rit\u0103 \u015fi m\u0103surat\u0103 cu indicatori? Vor veni iar lideri ca dl D\u00eencu s\u0103 ne piard\u0103 vremea la TV cu soiul acela de ardelenism romantic, aburitor, din care reiese cumva c\u0103 ar fi bine s\u0103 fie bine, dar nu ne las\u0103 cineva de sus (a se \u00een\u0163elege Bucure\u015fti) \u2013 c\u00e2nd ei \u00een\u015fi au fost tot timpul sus, adic\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi la butoanele statului, iar ce au vrut ei, exact aia s-a f\u0103cut, f\u0103r\u0103 s\u0103-i opreasc\u0103 cineva?<\/p>\n

Are de g\u00e2nd grupul de lucru Neac\u015fu-B\u0103lu\u0163\u0103 s\u0103 contacteze Centrul de Expertiz\u0103 \u00een reforme administrative al Consiliului Europei<\/strong>, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor coordonat de un rom\u00e2n, unde exist\u0103 foarte mult\u0103 cunoa\u015ftere, echipe de consultan\u0163i interna\u0163ionali \u015fi toat\u0103 arhiva reorganiz\u0103rilor teritoriale de acest fel \u00een diverse \u0163\u0103ri? (Uniunea European\u0103 nu are mandat pe organizare teritorial-administrativ\u0103 \u015fi democra\u0163ie local\u0103, deci pentru treburi de genul \u0103sta folose\u015fte de regul\u0103 CoE drept subcontractor). Va apela oficial la asisten\u0163a Consiliului, care este cu cost zero pentru statul rom\u00e2n, sau vor prefera s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte singuri ca s\u0103 nu le sufle ni\u015fte str\u0103ini neaveni\u0163i \u00een ciorba de partid?<\/p>\n

\u015etie echipa Ciolacu-Neac\u015fu-B\u0103lu\u0163\u0103 ce \u0163\u0103ri au aplicat recent genul \u0103sta de schimb\u0103ri \u015fi ce am putea \u00eenv\u0103\u0163a de la ele, cu bune \u015fi rele, dac\u0103 e s\u0103 ne apuc\u0103m \u015fi noi? De exemplu c\u0103 Ucraina<\/strong> avea \u00een 2014 aproximativ 11.400 prim\u0103rii, iar dup\u0103 o reform\u0103 gradual\u0103 \u015fi de\u015fteapt\u0103 (adic\u0103 f\u0103r\u0103 \u015focuri politice sau scandal) a ajuns \u00een 2021 la 1.469, adic\u0103 le-a redus cu aproape un ordin de m\u0103rime? Cum a procedat?<\/p>\n

C\u0103 Albania<\/strong> a f\u0103cut la fel, grup\u00e2nd 384 de foste prim\u0103rii \u00een doar 61 actuale? Sau c\u0103 \u00een 2023 Finlanda<\/strong> a creat consilii regionale alese direct (\u00eenainte avea doar un nivel de administra\u0163ie local\u0103) \u015fi a urcat acolo \u00eentregul sistem de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 de la prim\u0103rii? Am men\u0163ionat aici doar c\u00e2teva cazuri \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca am fost \u015fi eu implicat, drept consultant, \u00een anii din urm\u0103, dar mai sunt alte state care au f\u0103cut reforme similare. Ne intereseaz\u0103?<\/p>\n

Nici c\u00e2t negru sub unghie. Se va baleia \u00eentre argumente dezl\u00e2nate, har\u0163i redesenate cu criterii emo\u0163ional-estetice cum explicam mai sus; se vor evita temele relevante, \u00een special cele de tip trade-off (adic\u0103 atunci c\u00e2nd un obiectiv legitim trage \u00eentr-o parte, altul \u00een cealalt\u0103, \u015fi trebuie f\u0103cut un compromis negociat \u00eentre ele). \u015ei nu se va face o discu\u0163ie real\u0103 cu societatea pe marginea adev\u0103ratelor probleme ce trebuie rezolvate prin reform\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, cele mai importante ar fi:<\/p>\n