{"id":473276,"date":"2024-12-20T14:44:06","date_gmt":"2024-12-20T11:44:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=473276"},"modified":"2024-12-20T14:44:06","modified_gmt":"2024-12-20T11:44:06","slug":"de-ce-femeile-sunt-singurele-primate-cu-sanii-mariti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=473276","title":{"rendered":"De ce femeile sunt singurele primate cu s\u00e2nii m\u0103ri\u021bi?"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Un nou studiu contest\u0103 ideea c\u0103 s\u00e2nii femelelor au ap\u0103rut prin selec\u021bie sexual\u0103, suger\u00e2nd c\u0103 al\u021bi factori, cum ar fi num\u0103rul de receptori de estrogen, pot juca un rol \u00een aceast\u0103 evolu\u021bie, scrie <a href=\"https:\/\/english.elpais.com\/science-tech\/2024-12-19\/why-are-women-the-only-primates-with-enlarged-breasts.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">El Pais<\/a>.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Ne place s\u0103 explor\u0103m tr\u0103s\u0103turile care \u00eei diferen\u021biaz\u0103 pe oameni de alte primate \u0219i animale. De exemplu, postura noastr\u0103 biped\u0103, corpurile f\u0103r\u0103 p\u0103r sau limbajul. Cu toate acestea, trecem adesea cu vederea una dintre cele mai evidente diferen\u021be: dezvoltarea unor s\u00e2ni proeminen\u021bi la feme, lucru care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la alte primate. \u00centrebarea intrigant\u0103 este \u2013 de ce?<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Desmond Morris a abordat aceast\u0103 \u00eentrebare \u00een cartea sa fundamental\u0103 din 1967, Maimu\u021ba goal\u0103. Ideile sale s-au fixat \u00een imaginarul colectiv, deoarece erau inovatoare, izbitoare, intuitive \u0219i u\u0219or de \u00een\u021beles. Dar unele erau \u0219i pure specula\u021bii, iar cercet\u0103rile ulterioare le-au m\u0103turat din temelii.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Morris a propus ipoteza c\u0103 s\u00e2nii femeilor au evoluat \u00een paralel cu pozi\u021bia biped\u0103, deoarece sem\u0103nau cu fesele. La primatele patrupede, semnalele sexuale sunt mai vizibile pe spate. \u00cen schimb, \u00een pozi\u021bia vertical\u0103 a oamenilor, majoritatea interac\u021biunilor sunt fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, iar fesele nu sunt la fel de vizibile, a\u0219a c\u0103 de ce s\u0103 nu le aduc\u0103 pe piept? Dac\u0103 b\u0103rba\u021bii erau atra\u0219i de fese, a argumentat Morris, era mai bine s\u0103 aib\u0103 dou\u0103 seturi: unul \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i unul \u00een spate.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Ulterior, al\u021bi cercet\u0103tori au sugerat c\u0103 s\u00e2nii ar putea fi atractivi deoarece servesc drept indicatori ai maturit\u0103\u021bii sexuale. Fie datorit\u0103 ipotezei lui Morris, fie datorit\u0103 acesteia din urm\u0103, ideea evolu\u021biei s\u00e2nilor prin selec\u021bie sexual\u0103 a fost cea mai discutat\u0103 ipotez\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, multe cercet\u0103ri s-au axat pe perspectivele b\u0103rba\u021bilor cu privire la atractivitatea s\u00e2nilor. Iar rezultatele sunt foarte variate.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Unele studii sugereaz\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u021bii prefer\u0103 s\u00e2nii mijlocii \u0219i mari \u2013 de\u0219i nu excesiv de mari, deoarece le-ar putea lipsi fermitatea. Altele sus\u021bin c\u0103 b\u0103rba\u021bii prefer\u0103 s\u00e2nii mai mici. Alte teorii: B\u0103rba\u021bilor prefer\u0103 un anumit top de s\u00e2ni \u00een func\u021bie de factori culturali \/ B\u0103rba\u021bii s\u0103raci prefer\u0103 mai degrab\u0103 s\u00e2nii mai mari \/ B\u0103rba\u021bilor nu le pas\u0103 de m\u0103rimea s\u00e2nilor \/ B\u0103rba\u021bii din Mali cred c\u0103 a fi atras sexual de s\u00e2ni este ceva pervers. <\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">\u00cen 2021, Bogus\u0142aw Paw\u0142owski \u0219i Agnieszka Zelazniewicz de la Universitatea Wroclaw din Polonia au publicat o revizuire a literaturii de specialitate care critica teoria conform c\u0103reia s\u00e2nii au evoluat prin selec\u021bie sexual\u0103. Analiza lor a sus\u021binut c\u0103 este pu\u021bin probabil ca s\u00e2nii mari s\u0103 fi fost considera\u021bi ini\u021bial atractivi, deoarece la primate ace\u0219tia sunt de obicei mai pronun\u021ba\u021bi \u00een timpul perioadelor de fertilitate sc\u0103zut\u0103: al\u0103ptarea \u0219i sarcina.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">De asemenea, cercet\u0103torii consider\u0103 ciudat faptul c\u0103 o astfel de tr\u0103s\u0103tur\u0103 arbitrar\u0103 a evoluat doar pentru a atrage b\u0103rba\u021bii. \u00cen natur\u0103, selec\u021bia masculin\u0103 se bazeaz\u0103 adesea pe caracteristici care reprezint\u0103 un beneficiu direct pentru individ, cum ar fi dorin\u021ba de \u00eemperechere, s\u0103n\u0103tatea sau poten\u021bialul reproductiv. \u00cen schimb, exist\u0103 dovezi c\u0103 m\u0103rimea s\u00e2nilor nu este corelat\u0103 cu niciuna dintre aceste caracteristici. De fapt, femeile \u00eencep s\u0103 dezvolte s\u00e2nii \u00eenainte de a fi fertile.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Paw\u0142owski \u0219i Zelazniewicz recunosc rolul evident al s\u00e2nilor \u00een sexualitatea uman\u0103, dar cred c\u0103 acesta nu a fost scopul lor evolutiv ini\u021bial. Adesea, \u00een evolu\u021bie, tr\u0103s\u0103turile care apar pentru o func\u021bie sunt cooptate pentru o alta, un proces cunoscut sub numele de exaptare. Ei sugereaz\u0103 c\u0103 s\u00e2nii femeilor ar fi putut fi ini\u021bial un produs secundar al cre\u0219terii gr\u0103simii subcutanate la oameni.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Majoritatea studiilor privind dezvoltarea s\u00e2nilor la primate au fost efectuate pe macaci, din cauza utilit\u0103\u021bii acestora ca modele pentru studiul cancerului mamar. La aceste animale, glandele mamare se dezvolt\u0103 \u0219i ele \u00een timpul pubert\u0103\u021bii, dar volumul lor abia cre\u0219te. Prin urmare, s\u00e2nii femeilor sunt diferi\u021bi nu pentru c\u0103 se dezvolt\u0103 mai devreme, ci pentru c\u0103 acumuleaz\u0103 o cantitate mai mare de gr\u0103sime. De fapt, de\u0219i exist\u0103 o variabilitate considerabil\u0103, exist\u0103 o corela\u021bie pozitiv\u0103 \u00eentre m\u0103rimea s\u00e2nilor \u0219i indicele de gr\u0103sime corporal\u0103. Datele moleculare \u0219i arheologice sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 2 milioane de ani, Homo ergaster a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 nivelul de gr\u0103sime subcutanat\u0103. Acest lucru i-a ajutat pe nou-n\u0103scu\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 energia pentru o dezvoltare sporit\u0103 a creierului \u0219i le-a permis adul\u021bilor s\u0103 se adapteze mai bine la climatele mai reci. La femei, cre\u0219terea brusc\u0103 a estrogenului \u00een timpul pubert\u0103\u021bii a sporit \u0219i mai mult nivelul de gr\u0103sime, preg\u0103tindu-le pentru sarcin\u0103.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Dar de ce gr\u0103simea se acumuleaz\u0103 mai mult \u00een s\u00e2ni dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u021bi ale corpului? Distribu\u021bia gr\u0103simii este legat\u0103 de num\u0103rul de receptori de estrogen. Potrivit lui Paw\u0142owski \u0219i Zelazniewicz, femelele cimpanzeu, de exemplu, au concentra\u021bii mai mari ale acestor receptori \u00een jurul organelor genitale \u0219i \u00een uter \u0219i s\u00e2ni. Prin urmare, este probabil ca aceast\u0103 distribu\u021bie a receptorilor \u2013 deja prezent\u0103 la str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri comuni \u2013 s\u0103 predispun\u0103 oamenii la o dezvoltare crescut\u0103 a s\u00e2nilor.<\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">Acumularea de gr\u0103sime \u00een s\u00e2ni \u0219i \u0219olduri a devenit o tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, care, potrivit lui Paw\u0142owski \u0219i Zelazniewicz, ar fi putut determina ulterior atractivitatea acestora. Selec\u021bia sexual\u0103, sus\u021bin ei, ar fi ac\u021bionat apoi asupra tr\u0103s\u0103turilor s\u00e2nilor, explic\u00e2nd de ce unele femei cu un nivel sc\u0103zut de gr\u0103sime corporal\u0103 au totu\u0219i s\u00e2ni mari \u0219i viceversa. <\/span><\/p>\n<p class=\"p1\"><span class=\"s1\">De\u0219i sunt necesare mai multe cercet\u0103ri pentru a valida ipoteza lui Paw\u0142owski \u0219i Zelazniewicz, explica\u021bia lor se bazeaz\u0103 pe dovezi \u0219i reprezint\u0103 un progres fa\u021b\u0103 de teoriile speculative formulate \u00een secolul trecut. <\/span><\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<div class=\"ai-adb-hide\" data-ai-debug=\"15\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/de-ce-femeile-sunt-singurele-primate-cu-sanii-mariti.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un nou studiu contest\u0103 ideea c\u0103 s\u00e2nii femelelor au ap\u0103rut prin selec\u021bie sexual\u0103, suger\u00e2nd c\u0103 al\u021bi factori, cum ar fi num\u0103rul de receptori de estrogen, pot juca un rol \u00een aceast\u0103 evolu\u021bie, scrie El Pais. Ne place s\u0103 explor\u0103m tr\u0103s\u0103turile care \u00eei diferen\u021biaz\u0103 pe oameni de alte primate \u0219i animale. De exemplu, postura noastr\u0103 biped\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":473277,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-473276","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/473276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=473276"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/473276\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/473277"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=473276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=473276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=473276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}