{"id":470987,"date":"2024-12-18T06:21:33","date_gmt":"2024-12-18T03:21:33","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=470987"},"modified":"2024-12-18T06:21:33","modified_gmt":"2024-12-18T03:21:33","slug":"analiza-in-spatele-caderii-guvernului-din-germania-se-afla-o-criza-existentiala-si-sfarsitul-unui-model-numarul-de-zile-pierdute-pe-motiv-de-boala-de-catre-muncitorii-germani-a-atins-cel-mai-inalt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=470987","title":{"rendered":"ANALIZ\u0102: \u00cen spatele c\u0103derii guvernului din Germania se afl\u0103 o criz\u0103 existen\u021bial\u0103 \u0219i sf\u00e2r\u0219itul unui model \/ Num\u0103rul de zile pierdute pe motiv de boal\u0103 de c\u0103tre muncitorii germani a atins cel mai \u00eenalt nivel dintre \u021b\u0103rile industrializate"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content\">\n<p>Votul de ne\u00eencredere \u00eempotriva cancelarului Olaf Scholz este doar v\u00e2rful aisbergului. Este fenomenul politic vizibil al unei crize existen\u021biale a Germaniei contemporane. Dintre numeroasele sale manifest\u0103ri, men\u021bionez una dintre cele mai pu\u021bin cunoscute (\u00een afara Germaniei). Aceast\u0103 \u021bar\u0103, pe care am asociat-o \u00eentotdeauna cu o etic\u0103 puternic\u0103 a muncii, a devenit un campion mondial al absenteismului.<\/p>\n<p>Conform datelor OCDE, num\u0103rul de zile pierdute pe motiv de boal\u0103 de c\u0103tre muncitorii germani a atins un record de 22,4 pe an, cel mai \u00eenalt nivel dintre \u021b\u0103rile industrializate. Iar printre companiile germane exist\u0103 suspiciunea c\u0103 \u00een realitate ar fi vorba despre ni\u015fte fal\u0219i bolnavi, mai ales dup\u0103 ce pandemia a l\u0103sat mo\u0219tenire dreptul de a fi examinat telefonic, cazuri \u00een care medicii elibereaz\u0103 certificate de boal\u0103 aproape automat. Un alt mit care se pr\u0103bu\u0219e\u0219te. A devenit Germania o \u021bar\u0103 de \u201eoameni \u015fmecheri\u201d? Nu \u015ftim, doar c\u0103 \u00een spatele plagii absenteismului putem \u00eentrez\u0103ri declinul consensului fa\u021b\u0103 de o lume industrial\u0103 care se pr\u0103bu\u0219e\u0219te, potrivit Rador Radio Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Germania este ceva mult mai grav \u0219i profund dec\u00e2t o criz\u0103 guvernamental\u0103. Este o criz\u0103 sistemic\u0103, este sf\u00e2r\u0219itul unui model. Consecin\u021bele sunt enorme, \u00een toate direc\u021biile: pentru Europa care f\u0103r\u0103 o Germanie puternic\u0103 este decapitat\u0103 politic, pentru Italia, a c\u0103rei economie este str\u00e2ns integrat\u0103 cu cea german\u0103. Mai sunt apoi implica\u021biile asupra alia\u021bilor (America) \u0219i adversarilor (Rusia, China).<\/p>\n<p>Sf\u00e2r\u0219itul modelului german are \u00eens\u0103 \u0219i o dimensiune cultural\u0103 \u0219i moral\u0103. Care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii ecologismul, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceast\u0103 na\u021biune se afl\u0103 \u00een fruntea politicilor de decarbonizare. O alt\u0103 tem\u0103 central\u0103 este imigra\u021bia: cancelarul german a \u00eenchis recent grani\u021bele, \u00eengrop\u00e2nd \u00een cel mai senza\u021bional \u0219i definitiv mod acea faz\u0103 a Willkommenspolitik sau politica de primire cu bra\u021bele deschise, care fusese practicat\u0103 \u00een 2015 de Angela Merkel fa\u021b\u0103 de solicitan\u021bii de azil.<\/p>\n<p>Pentru a \u00een\u021belege semnifica\u021bia istoric\u0103 a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Berlin, este util s\u0103 ne \u00eentoarcem la na\u0219terea acestei Germanii: reunificarea ei la 3 octombrie 1990. Climatul \u0219i contextul \u00een care s-a \u00eent\u00e2mplat este rememorat bine de Nathan Gardels \u00een analiza sa din revista Noema, intitulat\u0103 \u201eBlestemul german\u201d:<\/p>\n<ul>\n<li>\u201e\u00cen ultimele zile ale R\u0103zboiului Rece, cea mai controversat\u0103 problem\u0103 a fost reunificarea Germaniei. At\u00e2t estul, c\u00e2t \u0219i vestul se temeau c\u0103 restituirea suveranit\u0103\u021bii depline acestei puteri industriale care a adus Europa \u00een ruin\u0103 la mijlocul secolului al XX-lea ar fi o gre\u0219eal\u0103 istoric\u0103. Margaret Thatcher (premierul britannic) a avertizat deschis c\u0103 na\u021biunea reunificat\u0103, chiar dac\u0103 este implicat\u0103 \u00een institu\u021biile europene, nu ar \u00eensemna at\u00e2t o Germania \u201eeuropenizat\u0103\u201d, c\u00e2t o \u201eEurop\u0103 german\u0103\u201d. Fran\u00e7ois Mitterrand (Pre\u0219edintele Fran\u021bei) nu avea \u00eencredere \u00een vechiul inamic al Fran\u021bei \u0219i se temea c\u0103 odat\u0103 reunificat, acesta nu se va mai \u00eenfr\u00e2na. Sovieticii au insistat c\u0103 singurele dispozi\u0163ii acceptabile pentru reunificare ar fi fost s\u0103 \u00eempiedice Germania s\u0103 redevin\u0103 o amenin\u021bare militar\u0103. Unul dintre motivele conving\u0103toare pentru care Statele Unite au insistat asupra unei Germanii reunificate \u00een NATO a fost dorin\u0163a de a-i limita ambi\u021biile de juc\u0103tor puternic pe continent \u0219i de a \u00eempiedica o re\u00eentoarcere la \u201evechile vicii\u201d. Liderii nesiguri ai Germaniei de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece au luat \u00een serios aceste preocup\u0103ri. Nu numai c\u0103 \u0219i-au introdus pe deplin na\u021biunea \u00een Uniunea European\u0103, dar au creat \u015fi leg\u0103turi care i-au legat \u00een toate direc\u021biile. Ei s-au aliat cu \u201enoua Rusie\u201d pentru o aprovizionare cu energie ieftin\u0103 \u0219i \u0219i-au transformat economia \u00eentr-o platform\u0103 de export c\u0103tre o China care se modernizeaz\u0103 rapid, baz\u00e2ndu-se \u00een acela\u0219i timp pe Statele Unite pentru securitate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o na\u021biune pacifist\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 \u0219i \u00eenceputul anilor 2000, Germania prospera fiind una dintre cele mai globalizate \u0219i mai interdependente na\u021biuni de pe planet\u0103. Era un model de bog\u0103\u021bie adecvat unei lumi din ce \u00een ce mai integrate. Dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, acea for\u021b\u0103 s-a dovedit a fi un nea\u0219teptat c\u0103lc\u00e2i al lui Ahile. Blestemul Germaniei de ast\u0103zi este c\u0103 depinde de interdependen\u021b\u0103. Bazele p\u0103cii \u0219i prosperit\u0103\u021bii construite pe leg\u0103turile sale globale se pr\u0103bu\u0219esc una c\u00e2te una, r\u0103sturn\u00e2nd actuala coali\u021bie de guvernare \u0219i amenin\u021b\u00e2nd \u00een viitor stabilitatea politic\u0103\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Un expert american \u00een rela\u021biile transatlantice, Dan Hamilton, este de acord c\u0103 Germania s-a dovedit a fi \u201eprea dependent\u0103 de stabilitate, nepotrivit\u0103 unei lumi pline de \u0219ocuri perturbatoare, tocmai c\u00e2nd puterile rivale ale Americii, China, Rusia sunt ocupate s\u0103 provoace aceste \u0219ocuri Europei\u201d. A fost unul dintre marii c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai globaliz\u0103rii, aproape la egalitate cu China; \u00een timp ce ast\u0103zi, \u00een aceast\u0103 faz\u0103 de retragere a globaliz\u0103rii, a devenit perdantul num\u0103rul unu.<\/p>\n<p>Prima minune economic\u0103 german\u0103 a fost cea postbelic\u0103, contemporan\u0103 \u0219i asem\u0103n\u0103toare cu cele din Japonia \u0219i Italia. Cea de-a doua s-a produs chiar imediat dup\u0103 reunificarea ce ini\u021bial p\u0103rea c\u0103 a \u00eempov\u0103rat economia german\u0103: costurilor absorb\u021biei Germaniei de Est \u0219i a asigur\u0103rii unui nivel de trai mai pu\u021bin prost s-au ad\u0103ugat la un sistem de bun\u0103stare prea generos. The Economist a dedicat crizei germane o coperta celebr\u0103 cu titlul \u201eBolnavul Europei\u201d. Gerhard Schroeder, cancelarul social-democrat al acelor ani, a lansat o reform\u0103 drastic\u0103 a bun\u0103st\u0103rii, reduc\u00e2nd costurile \u0219i restabilind competitivitatea \u00eentreprinderilor. \u00cens\u0103 al\u021bi doi factori: gazul rusesc ieftin \u0219i pia\u021ba chinez\u0103 larg deschis\u0103, au fost decisivi.<\/p>\n<p>Acea lume nu mai exist\u0103. A disp\u0103rut pentru totdeauna, dar nu \u2013 a\u0219a cum ar dori nara\u021biunea lui Putin \u2013 din cauza faptului c\u0103 America a exploatat r\u0103zboiul din Ucraina pentru a scufunda Europa, impun\u00e2nd alegeri catastrofale precum sanc\u021biunile \u00eempotriva Rusiei \u0219i tarifele \u00eempotriva Chinei. Dac\u0103 ar fi a\u0219a, ar fi suficient s\u0103-i pred\u0103m Ucraina lui Putin \u0219i s\u0103 ridic\u0103m sanc\u021biunile pentru a reveni \u00een paradisul pierdut. Aceasta este o reprezentare invers\u0103. \u00cen realitate, dependen\u021ba de energia fosil\u0103 rus\u0103 devenise nesustenabil\u0103 pentru ecologistismul german, dar \u0219i absurd\u0103, din cauza puterii de \u0219antaj strategic pe care i-o conferea lui Putin.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te China, aceasta practica protec\u021bionismul de ceva vreme \u0219i se emancipa fa\u0163\u0103 de orice dependen\u021b\u0103 de produsele fabricate \u00een Germania. \u00cen 2020, ma\u0219inile str\u0103ine au reprezentat 60% din \u00eenmatricul\u0103rile de pe pia\u021ba chinez\u0103; \u00een 2024 procentul s-a pr\u0103bu\u0219it la 37%. Numai Volkswagen \u0219i-a v\u0103zut sc\u0103z\u00e2nd cu 64% v\u00e2nz\u0103rile din China. Protec\u021bionismul nu este o inven\u021bie occidental\u0103, este un r\u0103spuns timid \u0219i tardiv la cel al Chinei.<\/p>\n<p>Timp de zeci de ani, Beijingul a cump\u0103rat Volkswagen, Audi, Mercedes \u0219i BMW, dar a for\u021bat industria german\u0103 s\u0103 produc\u0103 cel pu\u021bin o parte din aceste autoturisme pe propriul teritoriu \u0219i \u00een joint venture cu parteneri locali c\u0103rora a trebuit s\u0103 le transfere know-how-ul. Dup\u0103 ce au copiat tehnologia german\u0103, m\u0103rcile chineze au dep\u0103\u0219it-o. Ast\u0103zi \u2013 mai ales \u00een sectorul electric \u2013 ofer\u0103 modele de calitate superioar\u0103 la pre\u021buri mai mici.<\/p>\n<p>Dar nu este vorba doar de Volkswagen, \u015fi celelalte m\u0103rci sunt \u00een mare dificultate, la fel ca \u0219i furnizorii de componente \u00eencep\u00e2nd cu Bosch (electronic\u0103). O amenin\u021bare mortal\u0103 planeaz\u0103 asupra unui sector care, \u00een 2019, la cel mai mare nivel istoric, a angajat aproape un milion de germani. Se estimeaz\u0103 c\u0103 de-acum \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, anul \u00een care ma\u0219inile cu ardere ar trebui s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 mai fie produse, va distruge aproape dou\u0103 sute de mii de locuri de munc\u0103.<\/p>\n<p>Sursa: <a href=\"https:\/\/www.corriere.it\/oriente-occidente-federico-rampini\/24_dicembre_17\/germania-crisi-esistenziale-fine-modello-b5b5cb71-23a6-422c-bf84-cc6f2e4b5xlk.shtml\" target=\"_self\">IL CORRIERE DELLA SERA<\/a> \/ Rador Radio Rom\u00e2nia \/ Traducerea: C\u0103t\u0103lina P\u0103unel<\/p>\n<div class=\"code-block code-block-15\">\n<div class=\"ai-adb-hide\" data-ai-debug=\"15\">\n<h4>Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/in-spatele-caderii-guvernului-din-germania-se-afla-o-criza-existentiala-si-sfarsitul-unui-model-numarul-de-zile-pierdute-pe-motiv-de-boala-de-catre-muncitorii-germani-a-atins-cel-mai-inalt-nivel-din.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Votul de ne\u00eencredere \u00eempotriva cancelarului Olaf Scholz este doar v\u00e2rful aisbergului. Este fenomenul politic vizibil al unei crize existen\u021biale a Germaniei contemporane. Dintre numeroasele sale manifest\u0103ri, men\u021bionez una dintre cele mai pu\u021bin cunoscute (\u00een afara Germaniei). Aceast\u0103 \u021bar\u0103, pe care am asociat-o \u00eentotdeauna cu o etic\u0103 puternic\u0103 a muncii, a devenit un campion mondial al [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":470988,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-470987","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/470987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=470987"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/470987\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/470988"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=470987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=470987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=470987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}