{"id":457985,"date":"2024-12-02T17:45:44","date_gmt":"2024-12-02T14:45:44","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=457985"},"modified":"2024-12-02T17:45:44","modified_gmt":"2024-12-02T14:45:44","slug":"ne-pregatim-de-faliment-op-ed-de-lucian-croitoru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=457985","title":{"rendered":"Ne preg\u0103tim de faliment? (Op-ed de Lucian Croitoru)"},"content":{"rendered":"
\n

La primul tur de scrutin pentru alegerea pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, au fost dou\u0103 mari surprize. Prima a fost oferit\u0103 de rezultatele\u00a0de facto\u00a0<\/em>\u00een raport cu rezultatele estimate prin sondaje. S\u0103 spunem c\u0103 aceast\u0103 surpriz\u0103 se refer\u0103 la numere. Concret, ar trebui s\u0103 \u0219tim cum a fost posibil ca un candidat s\u0103 c\u00e2\u0219tige primul tur al alegerilor preziden\u021biale, de\u0219i sondajele ar\u0103tau c\u0103 doar 6-7 la sut\u0103 dintre aleg\u0103tori l-ar vota, \u00een timp ce candidatul cel mai bine pozi\u021bionat, sus\u021binut de cel mai mare partid, avea 24-25 la sut\u0103 din inten\u021bia de vot. A doua surpriz\u0103 a fost aceea c\u0103 cel care a ie\u0219it pe primul loc \u00een primul tur este un candidat relativ necunoscut, cu mesaje antioccidentale, cu multe afirma\u021bii aberante, deopotriv\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce \u0219tim c\u0103 este \u0219tiin\u021ba sau religia cre\u0219tin\u0103. Cum au fost posibile aceste rezultate surprinz\u0103toare?<\/p>\n

Referitor la surpriza oferit\u0103 de discrepan\u021ba dintre estim\u0103rile prin sondaj \u0219i realitate, asupra c\u0103rei nu doresc s\u0103 merg \u00een ad\u00e2ncime, o explica\u021bie posibil\u0103, dar improbabil\u0103, este aceea c\u0103 sondajele nu au fost, tehnic vorbind, bine f\u0103cute. Este imposibil ca sondajele bazate pe e\u0219antioane bine dimensionate \u0219i nedeplasate s\u0103 nu reflecte realitatea cu o bun\u0103 aproxima\u021bie. Este prin defini\u021bie imposibil. Cu alte cuvinte, este teoretic imposibil, dac\u0103 se respect\u0103 regulile statisticii, ca un candidat m\u0103surat la 6-7 la sut\u0103 din inten\u021biile de vot, s\u0103 \u00eel devanseze la votul efectiv pe candidatul cu o pozi\u021bie de trei ori mai bun\u0103 \u00een sondaje.<\/p>\n

Unii ar putea crede c\u0103 sondajele au fost \u201emincinoase\u201d, adic\u0103 au furnizat rezultate care s\u0103 reflecte dorin\u021bele celor ce le-au comandat. Dac\u0103 aceasta ar fi realitatea, ar indica o problem\u0103 grav\u0103 de manipulare a alegerilor \u0219i, implicit, a democra\u021biei, iar acest fapt ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze profund. Evident, nu toate sondajele pot fi mincinoase \u0219i nu cred c\u0103 democra\u021bia noastr\u0103 are o problem\u0103 real\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n

Puterea sondajelor statistice de a se apropia de realitate a fost afectat\u0103, pe de o parte, de faptul \u00a0cunoscut de toat\u0103 lumea, c\u0103 ele nu au reflectat inten\u021biile de vot ale diasporei. Dar, aceast\u0103 explica\u021bie este doar par\u021bial\u0103, deoarece ar putea justifica doar c\u00e2teva dintre punctele procentuale ce reflect\u0103 discrepan\u021ba dintre sondaje \u0219i realitate \u00een primul tur la alegerile preziden\u021biale. Pe de alt\u0103 parte, conteaz\u0103 rafinarea metodologiei sondajelor pentru a surprinde ceea ce se nume\u0219te \u201espirala t\u0103cerii\u201d[1]<\/a>, adic\u0103 acea evolu\u021bie \u00een care cre\u0219te at\u00e2t num\u0103rul celor care ader\u0103 la o opinie dominant\u0103 exprimat\u0103 \u00een mass-media, c\u00e2t \u0219i num\u0103rul celor ce \u00ee\u0219i exprim\u0103 opinia diferit\u0103 doar pe re\u021bele interpersonale. Este posibil ca anumite grupuri formate pe re\u021belele sociale digitale s\u0103 considere c\u0103 se afl\u0103 \u00een rela\u021bii interpersonale \u0219i s\u0103-\u0219i exprime opiniile diferite (de exemplu o atitudine anti occidental\u0103) fa\u021b\u0103 de opinia dominant\u0103 (pro occidental\u0103) aliment\u00e2nd spirala t\u0103cerii cu o eficien\u021b\u0103 mult crescut\u0103 fa\u021b\u0103 de acum c\u00e2\u021biva ani. Probabil c\u0103 metodologia sondajelor a \u021binut cont insuficient de aceast\u0103 eficien\u021b\u0103 crescut\u0103. Aceasta ar putea explica o parte important\u0103 a surprizei.<\/p>\n

Ceea ce m\u0103 intereseaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een mod special \u00een analiza mea este s\u0103 explic a doua surpriz\u0103. Cu alte cuvinte, s\u0103 r\u0103spund corect la \u00eentrebarea \u201ecum este posibil ca o persoan\u0103 cu mesaje antioccidentale, specific anti UE \u0219i NATO, antisemite \u0219i specific pro-ruse, s\u0103 c\u00e2\u0219tige alegerile \u00eentr-o \u021bar\u0103 occidental\u0103 a c\u0103rei prosperitate a crescut enorm dup\u0103 evadarea (acest cuv\u00e2nt este cel mai potrivit, a\u0219a cum voi ar\u0103ta imediat) din socialismul ceau\u0219ist? Evadarea s-a produs \u00een\u00a0ac\u021biune<\/em>, dar am r\u0103mas prizonierii unui proces de\u00a0reflec\u021bie<\/em>\u00a0asupra societ\u0103\u021bii. \u00cenchisoarea conceptual\u0103 a r\u0103mas.<\/p>\n

Explica\u021bia rezid\u0103, \u00een profunzime, \u00een aceea c\u0103 societatea occidental\u0103, care este o societate deschis\u0103, a c\u0103rei na\u0219tere a avut loc acum mai bine de dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate, oric\u00e2t de mult s-a civilizat, a men\u021binut totu\u0219i \u00een interiorul s\u0103u toate elementele necesare[2]<\/a>\u00a0pentru ca \u00een anumite condi\u021bii s\u0103 dea na\u0219tere unor for\u021be care s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 societatea. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 totalitarismul este posibil \u00een aceast\u0103 sociatate, c\u0103 uneori poate avea o probabilitate mare, care se poate concretiza. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een multe \u021b\u0103ri occidentale dezvoltate. Acum ar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Aceste reflexe totalitare au reap\u0103rut de la na\u0219terea societ\u0103\u021bii noastre occidentale de mai multe ori. Exemplele cele mai dramatice \u0219i totodat\u0103 recente sunt na\u021bional-socialismul din Germania \u00een anii 1930, fascismul din Italia, Portugalia \u0219i Spania din aceea\u0219i perioad\u0103, iar mai recent, invazia Ucrainei de c\u0103tre Rusia sau r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu dintre Israel \u0219i adversarii s\u0103i, pe care nu-i confund\u0103m, totu\u0219i, cu occidentalii.<\/p>\n

Ceea ce conteaz\u0103 pentru \u00een\u021belegerea fenomenului pe care \u00eel analiz\u0103m este c\u0103 de\u0219i are mai bine de dou\u0103 milenii, societatea occidental\u0103, adic\u0103 societatea deschis\u0103, se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een faza sa infantil\u0103, cum spune Popper[3]<\/a>. \u00cen opinia mea, caracterul infantil al acestei faze poate fi dedus din raportul precar \u00een care se pot\u00a0 afla, uneori, for\u021bele care tind spre deschiderea societ\u0103\u021bii cu cele care tind spre (re)\u00eenchiderea societ\u0103\u021bii. C\u00e2teodat\u0103, pentru c\u0103 societatea noastr\u0103 nu s-a maturizat, for\u021bele care \u021bin societatea occidental\u0103 deschis\u0103 sunt temporar \u00eenvinse de cele care doresc s\u0103 o \u00eenchid\u0103. Aceast\u0103 fluctua\u021bie are loc printr-o schimbare a raportului dintre regulile care alc\u0103tuiesc mintea noastr\u0103 occidental\u0103, printr-un atac asupra regulilor descoperite care alc\u0103tuiesc tradi\u021bia.<\/p>\n

Ceea ce deschide societatea sunt regulile generale, scrise sau nescrise, descoperite de-a lungul evolu\u021biei noastre selective. Aceste reguli ne ghideaz\u0103 comportamentele \u00een rela\u021biile cu semenii no\u0219tri. Aceste reguli sunt generale, adic\u0103 nu deservesc scopuri ale unor grupuri cunoscute. Dimpotriv\u0103, ele ne permit \u0219i \u00een acela\u0219i timp ne spun cum s\u0103 ac\u021bion\u0103m liber pentru ca, f\u0103r\u0103 a \u00eenc\u0103lca libert\u0103\u021bile altora, s\u0103 putem face un serviciu sau s\u0103 oferim bunuri unor oameni pe care nu-i cunoa\u0219tem. Cu alte cuvinte, ne permit s\u0103 ne alegem mijloacele pentru a ne c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba. Esen\u021ba acestor reguli este c\u0103 ne permit s\u0103 interac\u021bion\u0103m just \u0219i util nu numai cu cei pe care \u00eei cunoa\u0219tem, ci \u0219i cu cei pe care nu-i cunoa\u0219tem. Aceasta este societatea deschis\u0103: o societate \u00een care, a\u0219a cum spune Hayek, individul conteaz\u0103 pentru propria lui valoare \u0219i nu pentru c\u0103 apar\u021bine unui grup. \u00cen esen\u021b\u0103, individul este eliberat de sub tutela grupurilor.<\/p>\n

Ceea ce ne \u00eentunec\u0103 mintea \u0219i \u00eenchide societatea, adic\u0103 o \u00eempinge spre totalitarism, este exact opusul: acele\u00a0regulile proiectate<\/em>\u00a0pentru a atinge scopuri ale unor grupuri cunoscute sau chiar ale societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu. Nu am descoperit de-a lungul evolu\u021biei noastre selective reguli care s\u0103 duc\u0103 la organizarea intereselor pe grupuri. Cu alte cuvinte, nu este natural ca interesele \u00een societate s\u0103 se organizeze pe grupuri. Totu\u0219i, grupurile organizate apar, iar scopul lor este s\u0103 conving\u0103 guvernele s\u0103 proiecteze reguli care s\u0103 ia de la al\u021bii acele resurse care lipsesc pentru atingerea scopurilor grupurilor respective.<\/p>\n

Este esen\u021bial s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 regulile creeaz\u0103\u00a0ordine social\u0103<\/em>. Regulile descoperite (indiferent de domeniu), care alc\u0103tuiesc tradi\u021bia occidental\u0103, adic\u0103 nenum\u0103ratele reguli de bun\u0103 conduit\u0103 individual\u0103, sunt cele care alc\u0103tuiesc\u00a0ordinea spontan\u0103<\/em>. \u00cen sintagma \u201eordine spontan\u0103\u201d, accentul este pe cuv\u00e2ntul \u201eordine\u201d. Spontan nu \u00eenseamn\u0103 haotic (o expresie de genul \u201eordine haotic\u0103\u201d ar fi oximoronic\u0103), cum cred cei mai mul\u021bi, ci o ordine impersonal\u0103, \u00een sensul c\u0103 nu apar\u021bine uneia sau mai multor min\u021bi, ci acelei min\u021bi care rezult\u0103 exclusiv din virtual nelimitatele decizii pe care fiecare le lu\u0103m \u00een mod liber, ghida\u021bi de regulile generale descoperite, pentru a ne atinge scopurile individuale. \u00cen acest sens, ordinea spontan\u0103 este ordinea celor mul\u021bi \u0219i liberi, este rodul tuturor min\u021bilor. Dimpotriv\u0103,\u00a0ordinea social\u0103 proiectat\u0103<\/em>\u00a0este acea ordine care apare pe baza regulilor pe care le proiecteaz\u0103 (le inventeaz\u0103, le concep, le prefer\u0103) c\u00e2\u021biva cu scopul de a atinge rezultate particulare pentru grupuri bine definite.<\/p>\n

\u00cen mod firesc, dar contraintuitiv pentru cei mai mul\u021bi, ordinea spontan\u0103, care este baza pentru bun\u0103starea \u0219i solidaritatea noastr\u0103, este mereu \u0219i \u00eentr-un mod cople\u0219itor preponderent\u0103 \u00een raport cu ordinea proiectat\u0103. De\u0219i pare contraintuitiv, aproape oric\u00e2t de multe reguli am proiecta, ordinea proiectat\u0103 r\u0103m\u00e2ne mereu o parte minor\u0103 a ordinii sociale \u00een raport cu ordinea spontan\u0103. \u00cen acest sens ac\u021bioneaz\u0103 progresul tehnic, consecin\u021bele neinten\u021bionate, necesit\u0103\u021bile constante \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, faptul c\u0103 cei mai mul\u021bi oameni sprijin\u0103 ordinea spontan\u0103 a pie\u021bei.<\/p>\n

Dintre to\u021bi factorii enumera\u021bi, cel mai contraintuitiv este acela c\u0103 cei mai mul\u021bi oameni sunt \u00een favoarea economiei de pia\u021b\u0103. Pentru a \u00een\u021belege acest aspect e nevoie s\u0103 distingem \u00eentre faptul c\u0103, pe de o parte, omul\u00a0ac\u021bioneaz\u0103<\/em>, iar pe de alt\u0103 parte\u00a0reflecteaz\u0103<\/em>\u00a0sau are opinii referitor la ordinea social\u0103. C\u00e2nd ac\u021bioneaz\u0103 pentru a-\u0219i atinge scopurile individuale legitime, fiecare respect\u0103 cu necesitate regulile abstracte de bun\u0103 conduit\u0103 pe care le-am descoperit \u0219i care formeaz\u0103 structura economiei de pia\u021b\u0103. Numai urm\u00e2nd aceast\u0103 disciplin\u0103 a pie\u021bei se pot atinge obiectivele individuale. Fiecare sus\u021bine, cu necesitate, ordinea spontan\u0103 a pie\u021bei, c\u0103reia mai sus i-am spus, oarecum imprecis, ordinea celor mul\u021bi \u0219i liberi[4]<\/a>. Asta e certitudinea c\u0103 am evadat din comunism.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00eens\u0103 reflect\u0103m la ce ar trebui schimbat \u00een ordinea social\u0103, nu exist\u0103 nicio necesitate care s\u0103 ne ghideze ra\u021biunea \u0219i putem s\u0103 ne imagin\u0103m reguli care s\u0103 o fac\u0103 mai bun\u0103 \u00een raport cu emo\u021biile \u0219i sentimentele noastre, dar mai proast\u0103 \u00een raport cu necesitatea de a urma regulile abstracte care ne ghideaz\u0103 \u00een atingerea obiectivelor. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, o \u00eenchisoarea conceptual\u0103 la care m-am referit mai sus \u00eenc\u0103 exist\u0103, chiar dac\u0103 mult atenuat\u0103 fa\u021b\u0103 de ce a fost \u00een practic\u0103 \u00een \u021b\u0103rile socialiste.<\/p>\n

Exist\u0103 totu\u0219i o condi\u021bie pentru ca ordinea spontan\u0103 a ac\u021biunilor noastre libere, pe care ne baz\u0103m prosperitatea \u0219i libertatea politic\u0103, s\u0103 fie, a\u0219a cum am afirmat mai sus, mereu preponderent\u0103. Condi\u021bia respectiv\u0103 este extrem de important\u0103 pentru a \u00een\u021belege de ce ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een primul tur al alegerilor preziden\u021biale din 24 noiembrie 2004 \u0219i ce s-ar putea \u00een continuare \u00eent\u00e2mpla la alegerile parlamentare din 1 decembrie \u0219i \u00een turul al doilea de la alegerile preziden\u021biale \u00een Rom\u00e2nia este periculos.<\/p>\n

Concret, societatea noastr\u0103 va continua s\u0103 reprezinte tot timpul \u0219i masiv preponderent ordinea spontan\u0103 cu condi\u021bia s\u0103 nu creem, urm\u00e2ndu-ne emo\u021bii sau sentimente jignite de clasa politic\u0103, un tiran care ar putea impune, sau s\u0103 adopt\u0103m prin vot, o regul\u0103 care s\u0103 \u021binteasc\u0103 explicit\u00a0 suprimarea ordinii spontane. Altfel, \u00eentreaga societate s-ar \u00eenchide \u00een mare m\u0103sur\u0103, adic\u0103 ar deveni o societate totalitar\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada comunist\u0103. Dac\u0103 nu dep\u0103\u0219im limita pe care o constituie condi\u021bia amintit\u0103, atunci putem continua s\u0103 d\u0103m economiei noastre un caracter mai mult sau mai pu\u021bin social, dac\u0103 astfel emo\u021biile \u0219i sentimentele majorit\u0103\u021bii votan\u021bilor sunt protejate, dar putem fi siguri c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne preponderent o ordine spontan\u0103 rezultat\u0103 din ac\u021biunile noastre ghidate de regulile generale descoperite, cu at\u00e2t mai eficient\u0103 cu c\u00e2t va avea mai pu\u021bine reguli cu scop \u00een favoarea unor grupuri.<\/p>\n

Av\u00e2nd aceast\u0103 condi\u021bie clarificat\u0103, revin la ideea organiz\u0103rii intereselor pe grupuri, c\u0103ci exager\u0103rile cu acest tip de organizare au generat dorin\u021ba aleg\u0103torilor s\u0103 dea voturi \u00eempotriva \u201eSistemului\u201d. At\u00e2t timp c\u00e2t ordinea spontan\u0103 este mereu preponderent\u0103 \u00eentr-un mod cov\u00e2r\u0219itor, \u00een Occident este imposibil ca toate interesele diferite s\u0103 fie organizate pe grupuri \u00eenchise distincte. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti liber s\u0103 pleci dintr-un grup, dar nu vei fi primit \u00een altul. Dac\u0103, prin absurd, ordinea spontan\u0103 a celor mul\u021bi \u0219i liberi ar \u00eenceta s\u0103 \u00eempiedice organizarea \u00een totalitate pe grupuri \u00eenchise, de la acel moment, structura economiei ar r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103, devenind din ce \u00een ce mai inadecvat\u0103 din perspectiva ajust\u0103rilor pe care le fac necesare schimbarea condi\u021biilor \u00een care ar opera.<\/p>\n

P\u0103str\u00e2nd aceast\u0103 condi\u021bie \u00een minte, doresc s\u0103 men\u021bionez c\u0103, \u00een Occcident, organizarea pe grupuri a intereselor este un fapt, dar limitat. Am men\u021bionat deja c\u0103, a\u0219a cum este destul de clar \u00een literatura de specialitate, grupurile mari de oameni nu formeaz\u0103 \u00een mod spontan o organiza\u021bie. Aceast\u0103 proprietate o au doar grupurile mici. Astfel, dac\u0103 \u00een societatea occidental\u0103 interesele economice mari formeaz\u0103 organiza\u021bii, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 exclusiv din cauz\u0103 c\u0103 guvernele utilizeaz\u0103 puterea politic\u0103 \u00een acest scop. Guvernul proiecteaz\u0103, la presiunea acelor grupuri, reguli care s\u0103 asigure realizarea scopurilor grupurilor. Dar pentru c\u0103 ordinea spontan\u0103 face imposibil ca toate interesele s\u0103 se organizeze \u00een grupuri \u00eenchise, atunci exist\u0103 \u00een societate un num\u0103r mare de persoane care nu sunt organizabile \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, organizate. De c\u00e2te ori a fost posibil\u0103 o organizare a pl\u0103titorilor de impozite? De c\u00e2te ori a fost organizat imensul grup de consumatori?<\/p>\n

\u00cen final, grupurile organizate pot s\u0103 ia din societate mai mult dec\u00e2t li se cuvine \u0219i s\u0103 lase mai pu\u021bin pentru ceilal\u021bi. Ordinea spontan\u0103 face totu\u0219i ca, \u00een cea mai mare parte, fiecare s\u0103 ia din societate at\u00e2t c\u00e2t \u00eei permite propria contribu\u021bie marginal\u0103 la aceasta, l\u0103s\u00e2nd c\u00e2t mai mult pentru ceilal\u021bi.<\/p>\n

Ceea ce am descris aici \u00eentr-un mod destul de abstract referitor la grupuri[5]<\/a>\u00a0a fost vizibil \u00een societatea occidental\u0103 mai ales dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dar este important c\u0103 aceast\u0103 orientare s-a manifestat \u00een cele mai multe \u021b\u0103ri occidentale dezvoltate, mai ales pentru a permite diverselor grupuri s\u0103-\u0219i realizeze anumite scopuri economice particulare. Doar \u00eentr-o foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 orientare spre proiectarea de reguli cu scop \u00een favoarea grupurilor s-a manifestat \u00een sfera politic\u0103. Clasa politic\u0103 a avut \u00een general grij\u0103 s\u0103 nu creeze privilegii ob\u021binute prin adoptarea de reguli cu scop, ci a avut ca principiu ca resursele la care are acces \u00een scopul personal al membrilor ei s\u0103 fie \u00een principal definite prin legi generale, aplicabile tuturor.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, aceast\u0103 din urm\u0103 precau\u021bie nu a func\u021bionat prea bine. Impresia general\u0103 a fost c\u0103 sistemul politic este corupt prin utilizarea de reguli cu scop pentru a acorda pensii speciale, sinecuri \u2013 adic\u0103 posturi publice f\u0103r\u0103 con\u021binut, repartizarea func\u021biilor indiferent de competen\u021b\u0103, crearea de loialit\u0103\u021bi \u00een diverse organisme ce ar trebui s\u0103 vegheze la \u00eenf\u0103ptuirea justi\u021biei sau \u00een diverse \u00eentreprinderi de stat etc. Toate acestea au determinat grupuri \u00eenchise strict legate de clasa politic\u0103.<\/p>\n

Sistemul politic \u00eensu\u0219i a ajuns s\u0103 fie privit ca un grup \u00eenchis, f\u0103r\u0103 reguli generale clare, doctrinar corupt, format \u00een majoritate din oameni care nu sunt politicieni de profesie, ci mai ales oameni care nu au avut succes \u00een alte ocupa\u021bii profesionale. \u00cencet, \u00eencet, el a devenit \u201eSistemul\u201d, acel sistem pe care l-au v\u0103zut grupurile mari neorganizabile, indiferent c\u0103 vorbim de consumatori, pl\u0103titori de impozite, pensionari. Probabil c\u0103 niciodat\u0103 nu a fost mai clar\u0103 ca \u00een ultima perioad\u0103 aceast\u0103 percep\u021bie c\u0103 \u00eentre grupurile neorganizabile \u0219i Sistem se na\u0219te o pr\u0103pastie.<\/p>\n

Mai mult, Sistemul a fost v\u0103zut, din nou \u00een toat\u0103 splendoarea, \u0219i din perspectiva grupurilor organizabile, cel mai recent atunci c\u00e2nd, dup\u0103 ani de deteriorare a deficitului bugetar, reforma fiscal\u0103 din octombrie 2023 a vizat, pentru a nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103, protejarea sectorului public pe seama sectorului firmelor. Aceast\u0103 percep\u021bie s-a accentuat \u0219i mai mult atunci c\u00e2nd a devenit clar c\u0103 cheltuielile \u00een exces din sectorul public vor cre\u0219te pentru a face Sistemul mai frumos \u00een ochii electoratului, de\u0219i la fel de clar devenea \u0219i faptul c\u0103 plata petrecerii va fi f\u0103cut\u0103 de cei mai \u00eenst\u0103ri\u021bi.<\/p>\n

Astfel, a ap\u0103rut o discrepan\u021b\u0103 \u00eentre nevoia nerealist\u0103 a celor din grupurile neorganizabile (consumatori, pl\u0103titori de impozite, pensionari, rezervi\u0219ti) de a lupta \u00eempotriva sistemului \u0219i de a r\u0103spunde, nu prin organizarea economic\u0103 a intereselor lor, c\u0103ci este imposibil\u0103, ci prin creditarea unor partide care promit lupta \u00eempotriva sistemului \u0219i programe economice nerealiste: plafonarea dob\u00e2nzilor, subven\u021bionarea masiv\u0103 a construc\u021biei de locuin\u021be, reducerea nesustenabil\u0103 a impozitelor, plafonarea pre\u021burilor \u0219i multe alte asemenea m\u0103suri.<\/p>\n

Pe acest fundal, tehnologia informatic\u0103, utilizat\u0103 f\u0103r\u0103 respectarea regulilor cerute de autoritatea electoral\u0103, a jucat un rol cheie: a permis formarea unui grup care s\u0103 sus\u021bin\u0103 un candidat ce pare anti-Sistem, dar care este antioccidental, specific anti-UE \u0219i anti-NATO, pro administra\u021bia putinist\u0103 etc. Prea pu\u021bini realizeaz\u0103 c\u0103, pentru a face aceste lucruri, acele forma\u021biuni politice trebuie s\u0103 suspende,\u00a0de facto<\/em>, ordinea spontan\u0103 a celor mul\u021bi \u0219i liberi. Probabil, f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege pe deplin acest lucru, cei ce voteaz\u0103 cu astfel de partide voteaz\u0103, de fapt, pentru o abordare politic\u0103 care va duce, probabil, la adoptarea unei reguli care s\u0103 aib\u0103 scopul aproape mortal al suspend\u0103rii ordinii spontane, adic\u0103 a ordinii economiei de pia\u021b\u0103.<\/p>\n

Aici ne afl\u0103m acum. A\u0219a cum am men\u021bionat deja \u00een articol, nu am fi primii \u00een istorie. Dar am fi printre foarte pu\u021binii \u00een lumea de azi. Aceste for\u021be politice nu ar fi ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia dac\u0103 \u00een Occident nu ar fi ap\u0103rut acele politici progresiste care au \u021bintit la o cre\u0219tere a organiz\u0103rii intereselor \u00een numele justi\u021biei distributive, \u00een numele justi\u021biei climaterice \u0219i, \u00een general, \u00een numele oric\u0103rei idei care introducea un criteriu dup\u0103 care se putea identifica un nou grup. Asta aminte\u0219te, \u00eentr-o form\u0103 mai rafinat\u0103, de ideea eronat\u0103 din anii 1960 \u0219i 1970, conform c\u0103reia societatea occidental\u0103 este echilibrat\u0103 doar dac\u0103 toate interesele sunt egal organizate, nu doar unele. Aceast\u0103 teorie a fost o teorie \u00eempotriva ordinii spontane.<\/p>\n

Cert este c\u0103 noi, \u00een Rom\u00e2nia, ne-am dat seama \u00een primul tur al alegerilor preziden\u021biale c\u0103 suntem pe muchia unei pr\u0103p\u0103stii. Duminic\u0103, la votul pentru alegerile parlamentare, vom afla dac\u0103 am reu\u0219it s\u0103 facem un pas \u00eenapoi, \u0219i vom vedea cum, uneori, un pas \u00eenapoi \u00eenseamn\u0103, de fapt, un pas \u00eenainte. Alternativ, am putea deschide calea pentru crearea condi\u021biilor ca prin vot, s\u0103 aducem la putere partide care sunt preg\u0103tite s\u0103 proiecteze regula aproape mortal\u0103 care suspend\u0103 ordinea spontan\u0103 a pie\u021bei, ordinea spontan\u0103 a celor mul\u021bi \u0219i liberi.<\/p>\n

\n

[1]<\/a>\u00a0Elisabeth Noelle-Neumann,\u00a0The Spirale of Silence: Public Opinion-our Social Skin<\/em>, University of Chicago Press, 1984.<\/p>\n

[2]<\/a>\u00a0Jean-Louise Villerme enumer\u0103 multe dintre ele \u00een lucrarea \u201eO oglind\u0103 a Occidentului: nazismul \u0219i civiliza\u021bia occidental\u0103\u201d, Editura RAO, 2016.<\/p>\n

[3]<\/a>\u00a0Karl Popper,\u00a0The Open Society and its Enemies<\/em>, Princeton University Press, 2013.<\/p>\n

[4]<\/a>\u00a0Ordinea social\u0103 spontan\u0103 este generat\u0103, pe calea consecin\u021belor neinten\u021bionate, chiar \u0219i de regulile proiectate, destinate a genera ordine proiectat\u0103. Expresia \u201ecelor mul\u021bi si liberi\u201d este oarecum imprecis\u0103, deoarece la ordinea spontan\u0103 a pie\u021bei contribuie ac\u021biunile tuturor oamenilor liberi, dar cred c\u0103 expresia este sugestiv\u0103 \u00een a ar\u0103ta c\u0103 nu este ordinea proiectat\u0103 de c\u00e2\u021biva. Fac aceast\u0103 precizare pentru c\u0103, \u00een prezent, ideea c\u0103 societatea este o ordine proiectat\u0103 con\u0219tient este o idee neadev\u0103rat\u0103 a ra\u021bionalist-constructivi\u0219tilor, dar pe care opinia public\u0103 o acceptat\u0103 ca fiind adev\u0103rat\u0103. Asta reflect\u0103 foarte bine desincrinizarea dintre ac\u021biune \u00een interiorul ordinii sociale \u0219i reflec\u021bie despre ordinea social\u0103.<\/p>\n

[5]<\/a>\u00a0Friedrich Hayek,\u00a0Law, Legislation and Liberty: A New Statement of the Liberal Principles of Justice and Political Economy<\/em>, Vol. 3, capitolul \u201eGovernment Policy and the Market\u201d.<\/p>\n

\n
\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/ne-pregatim-de-faliment-op-ed-de-lucian-croitoru.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La primul tur de scrutin pentru alegerea pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, au fost dou\u0103 mari surprize. Prima a fost oferit\u0103 de rezultatele\u00a0de facto\u00a0\u00een raport cu rezultatele estimate prin sondaje. S\u0103 spunem c\u0103 aceast\u0103 surpriz\u0103 se refer\u0103 la numere. Concret, ar trebui s\u0103 \u0219tim cum a fost posibil ca un candidat s\u0103 c\u00e2\u0219tige primul tur al alegerilor preziden\u021biale, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":457986,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-457985","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/457985","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=457985"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/457985\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/457986"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=457985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=457985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=457985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}