{"id":457805,"date":"2024-12-02T15:02:02","date_gmt":"2024-12-02T12:02:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=457805"},"modified":"2024-12-02T15:02:02","modified_gmt":"2024-12-02T12:02:02","slug":"cei-care-considera-apartenenta-la-ue-o-povara-ar-trebui-sa-si-imagineze-cum-ar-fi-sa-lancezim-la-confluenta-dintre-rusia-si-europa-sa-fim-ca-ucraina-si-belarus-op-ed-de-cristian-popa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=457805","title":{"rendered":"Cei care consider\u0103 apartenen\u021ba la UE o povar\u0103 ar trebui s\u0103-\u0219i imagineze cum ar fi s\u0103 l\u00e2ncezim la confluen\u021ba dintre Rusia \u0219i Europa, s\u0103 fim ca Ucraina \u0219i Belarus (Op-ed de Cristian Popa)"},"content":{"rendered":"
\n

\u00centr-un moment \u00een care pare c\u0103 direc\u021bia european\u0103 a Rom\u00e2niei este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, cred c\u0103 este util s\u0103 privim cu aten\u021bie ce a \u00eensemnat, cu adev\u0103rat, proiectul european pentru \u021bara noastr\u0103. Iar dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u021belegem ce impact a avut aderarea la Uniunea European\u0103 asupra Rom\u00e2niei, e suficient s\u0103 privim datele, a\u0219a cum o fac economi\u0219tii. Cifrele nu mint, nu exagereaz\u0103, nu manipuleaz\u0103 \u0219i nu pot fi ignorate.<\/p>\n

S\u0103 \u00eencepem cu fondurile europene, mai exact cu imaginea complet\u0103 a fluxurilor financiare dintre Rom\u00e2nia \u0219i UE. De la aderare \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Rom\u00e2nia a atras fonduri europene \u00een valoare de 97,9 miliarde de euro. Aproape 100 de miliarde de euro. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, contribu\u021bia Rom\u00e2niei la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro. Calculul este simplu, iar rezultatul este impresionant: Rom\u00e2nia a beneficiat de intr\u0103ri nete de fonduri europene \u00een valoare de 65,9 miliarde de euro \u00een intervalul 2007 \u2013 octombrie 2024. Pentru context, \u00eentreg PIB-ul Rom\u00e2niei \u00een 2005 era de aproximativ 80 miliarde de euro.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii, Rom\u00e2nia a primit \u00eenapoi peste 3 euro. Nu ai nevoie de un doctorat \u00een finan\u021be ca s\u0103 realizezi c\u0103 este o afacere extrem de bun\u0103. Iar termenul \u201eafacere\u201d nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 descrie pe deplin rela\u021bia Rom\u00e2niei cu Uniunea European\u0103, care \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t bani. Dar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la partea financiar\u0103, putem afirma f\u0103r\u0103 ezitare c\u0103 Rom\u00e2nia a beneficiat de o surs\u0103 extrem de important\u0103 de capital \u0219i o \u0219ans\u0103 unic\u0103 de a recupera decalajele istorice fa\u021b\u0103 de Europa Occidental\u0103. \u0218i a recuperat, \u00een mare parte mul\u021bumit\u0103 Uniunii Europene.<\/p>\n

Infograficul de mai jos arat\u0103 clar c\u0103 fondurile europene au continuat s\u0103 vin\u0103 constant de-a lungul timpului, finan\u021b\u00e2ndu-ne at\u00e2t consumul, c\u00e2t \u0219i investi\u021biile. Iar partea care nu se vede \u00een cifre este c\u0103 ace\u0219ti bani au venit, de multe ori, doar la pachet cu reforme, de care Rom\u00e2nia avea \u0219i \u00eenc\u0103 are at\u00e2t de mare nevoie. Deci am avut de c\u00e2\u0219tigat pe dou\u0103 p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

<\/a>
Foto: Cristian Popa<\/figcaption><\/figure>\n

Fondurile europene au fost esen\u021biale pentru modernizarea Rom\u00e2niei, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, educa\u021biei \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ceea ce a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit mobilitatea, competitivitatea \u0219i calitatea vie\u021bii. Ele au sprijinit investi\u021biile \u0219i implicit crearea de locuri de munc\u0103, reducerea \u0219omajului \u0219i stimularea ini\u021biativelor antreprenoriale, sus\u021bin\u00e2nd economia local\u0103.<\/p>\n

Astfel, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o convergen\u021b\u0103 real\u0103 accelerat\u0103 a nivelului PIB pe locuitor c\u0103tre nivelurile \u00eenregistrate \u00een Uniunea European\u0103, de la aproximativ 39% din media UE \u00een 2006, la 79% \u00een anul 2023, \u0219i pu\u021bin peste 80% \u00een prezent: un progres fantastic. Chiar dac\u0103 inegalit\u0103\u021bile regionale \u0219i diferen\u021bele economice \u00eentre jude\u021be complic\u0103 poza, realitatea este c\u0103 sim\u021bim cu to\u021bii convergen\u021ba \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n

Este trist c\u0103, de\u0219i \u00een ultimele dou\u0103 decenii PIB-ul \u0219i salariul mediu au crescut de \u0219ase ori (\u00een euro), iar nivelul de trai \u0219i speran\u021ba de via\u021b\u0103 au crescut semnificativ, \u00een loc s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 mergem pe aceea\u0219i cale de succes, \u0219i s\u0103 contribuim \u0219i noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochet\u0103m cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, nu o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 copiilor no\u0219tri. Este regretabil c\u0103, \u00een cel mai prosper moment din istoria Rom\u00e2niei, percep\u021bia este c\u0103 \u201enu merge\u201d. Este de ne\u00een\u021beles cum, \u00een sectoare precum cel agricol, care au beneficiat at\u00e2t de mult, oamenii \u00eentorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, \u0219i trist, c\u0103 agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cump\u0103rate pe bani europeni, \u0219i milioane de euro \u00een subven\u021bii agricole primite, ne spun c\u0103 Europa nu este bun\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, din punct de vedere economic \u0219i al standardului de via\u021b\u0103, suntem mai aproape de Vest dec\u00e2t am fost vreodat\u0103 \u00een istorie. Iar direc\u021bia este clar\u0103: decalajele se reduc. Rom\u00e2nia devine tot mai bine integrat\u0103 \u00een Europa, \u00een pia\u021ba muncii, \u00een lan\u021burile de aprovizionare, \u00een multe altele. Peste 70% din comer\u021bul Rom\u00e2niei este cu statele membre ale Uniunii Europene. Rom\u00e2nul mediu c\u00e2\u0219tig\u0103 peste 1000 de euro \u00een prezent. Nu s-a tr\u0103it niciodat\u0103 \u00een comunism at\u00e2t de bine cum se tr\u0103ie\u0219te \u00een UE. Din statele comuniste am v\u0103zut oamenii fugind, uneori risc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u00eenot pentru a ajunge \u00een Vest, dar invers nu prea.<\/p>\n

Un mesaj trebuie transmis clar: convergen\u021ba nu este un drum cu sens unic, este un drum cu dou\u0103 sensuri deci poate merge \u0219i \u00eenapoi. Grecia este un exemplu bun. De la 86,7% \u00een 1995, la 67,3% \u00een 2023. De ce nu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din experien\u021bele altor \u021b\u0103ri?<\/p>\n

\u00cens\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 a fost mai mult dec\u00e2t despre bani: a fost \u0219i este un catalizator pentru Rom\u00e2nia, o garan\u021bie pentru investitori, un club destul de select, ce ofer\u0103 acces la o pia\u021b\u0103 comun\u0103 extins\u0103, ce cre\u0219te credibilitatea, cresc\u00e2nd comer\u021bul \u0219i investi\u021biile. Standardele europene, reformele structurale cerute de Comisie \u0219i \u00eent\u0103rirea institu\u021biilor democratice au fost fundamentale pentru acest progres.<\/p>\n

Dac\u0103 fondurile europene reprezint\u0103 resurse financiare nerambursabile din surse publice, investi\u021biile str\u0103ine directe (ISD) sunt investi\u021bii private realizate de companii str\u0103ine. Acestea impulsioneaz\u0103 major economia prin crearea de locuri de munc\u0103, transfer de know-how \u0219i modernizarea unor sectoare economice. Practic, ele aduc capital, expertiz\u0103 \u0219i stabilitate \u00een sectorul privat. Dac\u0103 fondurile europene au modernizat infrastructura, educa\u021bia \u0219i agricultura, atunci ISD-urile pot fi privite ca motorul care a dezvoltat industria, tehnologia \u0219i serviciile.<\/p>\n

Am ar\u0103tat recent c\u0103, la finalul anului 2023, soldul investi\u021biilor str\u0103ine directe (ISD) \u00een Rom\u00e2nia a dep\u0103\u0219it 118 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 36,4% din PIB, eviden\u021biind avantajele unei economii deschise \u0219i conectate la pia\u021ba global\u0103. Cele mai recente date, din toamna acestui an, indic\u0103 o valoare chiar mai mare, de 123 miliarde de euro, o triplare fa\u021b\u0103 de nivelul \u00eenregistrat la sf\u00e2r\u0219itul anului 2007.<\/p>\n

<\/a>
Foto: Cristian Popa<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cens\u0103, a\u0219a cum vin, capitalurile pot \u0219i pleca; ele curg acolo unde sunt cel mai bine primite. Politicile anti-pia\u021b\u0103 \u0219i pro-interven\u021bionism duc fix la acest rezultat.<\/p>\n

Aproximativ 1,1 milioane de rom\u00e2ni lucrau pentru companii cu capital str\u0103in la finalul anului 2023, reprezent\u00e2nd mai mult de un sfert din totalul salaria\u021bilor din companiile nefinanciare. Iar num\u0103rul real este \u0219i mai mare, dac\u0103 \u00eei includem \u0219i pe cei care lucreaz\u0103 pe baz\u0103 de contracte de colaborare \u0219i pe cei care lucreaz\u0103 \u00een companii cu capital mixt, par\u021bial rom\u00e2nesc \u0219i par\u021bial str\u0103in. \u00cen plus, colegul meu, Csaba B\u00e1lint, Membru al Consiliului de administra\u021bie al BNR, a remarcat bine c\u0103 integrarea european\u0103 a permis ca for\u021ba de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fie de aproape trei ori mai productiv\u0103 ast\u0103zi dec\u00e2t la \u00eenceputul acestui secol.<\/p>\n

Fondurile europene \u0219i investi\u021biile str\u0103ine directe (ISD) au transformat Rom\u00e2nia \u00eentr-un hub economic tot mai conectat la pie\u021bele globale. Tot ele au permis asigurarea unei stabilit\u0103\u021bi relative a cursului valutar \u0219i au schimbat percep\u021bia despre \u021bara noastr\u0103 pe pie\u021bele externe. Pie\u021bele ne-au tolerat indisciplina fiscal\u0103 tocmai pentru c\u0103 statutul de membru al Uniunii Europene ne face mai atractivi \u00een ochii investitorilor \u0219i aduce credibilitate. \u00cens\u0103 deciziile politice pot avea costuri economice, iar stabilitatea financiar\u0103 nu este un dat \u2013 ea trebuie men\u021binut\u0103.<\/p>\n

Despre principii \u0219i valori.<\/p>\n

Cel mai mare c\u00e2\u0219tig al apartenen\u021bei la Uniunea European\u0103 este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, libertatea. Libertatea de a alege. Libertatea de a c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 bariere. De a studia oriunde \u00een Europa. De a lucra sau de a \u00eencepe o afacere \u00een orice stat membru. Libertatea de a avea acces la oportunit\u0103\u021bi care, acum 30 de ani, p\u0103reau imposibile pentru p\u0103rin\u021bii no\u0219tri. De 35 de ani rom\u00e2nii aleg Vestul pentru a merge la munc\u0103, pentru vacan\u021be, pentru studii \u2013 nu Estul, \u0219i cu siguran\u021b\u0103 nu Nord-Estul. Oare de ce?<\/p>\n

Apartenen\u021ba la UE \u00eenseamn\u0103 drepturi, dar \u0219i obliga\u021bii. Drepturi care ne protejeaz\u0103 ca cet\u0103\u021beni, consumatori sau angaja\u021bi. \u0218i obliga\u021bia de a respecta regulile Uniunii, fiscale \u0219i nu numai. Standardele europene au contribuit la consolidarea institu\u021biilor democratice \u0219i la \u00eent\u0103rirea statului de drept, ar fi fost mult mai r\u0103u altfel.<\/p>\n

Cei care consider\u0103 apartenen\u021ba la Uniunea European\u0103 o \u201epovar\u0103\u201d ar trebui s\u0103-\u0219i imagineze cum ar fi fost s\u0103 \u201est\u0103m pe margine\u201d, s\u0103 l\u00e2ncezim la confluen\u021ba dintre Rusia \u0219i Europa. Totu\u0219i, nu este nevoie de un exerci\u021biu de imagina\u021bie prea complicat. Este suficient s\u0103 privim c\u0103tre \u021b\u0103ri precum Belarus sau Ucraina, care nu au vrut sau nu au putut urma calea european\u0103. Integrarea \u00een UE reprezint\u0103 \u00eemplinirea visului pa\u0219optist: o Rom\u00e2nie modern\u0103, liber\u0103 \u0219i european\u0103.<\/p>\n

Nu totul este perfect cu UE. Uniunea European\u0103 are problemele ei, iar multe lucruri pot \u0219i trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite. C\u0103 vorbim de birocra\u021bie, taxare, politici de imigra\u021bie sau mediu, este clar c\u0103 mai sunt multe de rezolvat \u0219i la Bruxelles \u2013 o spun votan\u021bii, nu eu. Dar s\u0103 fim clari: este indubitabil cea mai bun\u0103 op\u021biune pentru Rom\u00e2nia. \u0218tim prea bine ce a \u00eensemnat comunismul, este dureros c\u0103 uit\u0103m at\u00e2t de repede. \u0218i \u0219tim care a fost pre\u021bul pl\u0103tit pentru libertate \u00een 1989, pentru o Rom\u00e2nie modern\u0103, pentru ca noi, ast\u0103zi, s\u0103 avem luxul de a alege.<\/p>\n

Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte pe calea european\u0103, spre mai bine, nu \u00eenapoi, spre umbrele ur\u00e2te ale trecutului.<\/p>\n

Acest articol a fost publicat ini\u021bial pe platforma Comunitatea Liberal\u0103 1848.<\/em>
Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administra\u021bie al BNR. <\/em>Opinia prezent\u0103 \u00eei apar\u021bine autorului \u0219i nu reprezint\u0103 pozi\u021bia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n

\n
\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/cei-care-considera-apartenenta-la-ue-o-povara-ar-trebui-sa-si-imagineze-cum-ar-fi-sa-lancezim-la-confluenta-dintre-rusia-si-europa-sa-fim-ca-ucraina-si-belarus-op-ed-de-cristian-popa.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un moment \u00een care pare c\u0103 direc\u021bia european\u0103 a Rom\u00e2niei este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, cred c\u0103 este util s\u0103 privim cu aten\u021bie ce a \u00eensemnat, cu adev\u0103rat, proiectul european pentru \u021bara noastr\u0103. Iar dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u021belegem ce impact a avut aderarea la Uniunea European\u0103 asupra Rom\u00e2niei, e suficient s\u0103 privim datele, a\u0219a cum […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":457806,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-457805","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/457805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=457805"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/457805\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/457806"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=457805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=457805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=457805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}