{"id":455946,"date":"2024-12-01T15:54:38","date_gmt":"2024-12-01T12:54:38","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=455946"},"modified":"2024-12-01T15:54:38","modified_gmt":"2024-12-01T12:54:38","slug":"studiu-ce-este-microbiomul-cerebral-si-cum-ar-putea-studierea-acestuia-sa-ajute-la-tratarea-dementei-si-bolii-alzheimer-printre-altele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=455946","title":{"rendered":"STUDIU Ce este \u201emicrobiomul cerebral\u201d \u0219i cum ar putea studierea acestuia s\u0103 ajute la tratarea demen\u021bei \u0219i bolii Alzheimer, printre altele"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen urm\u0103 cu nou\u0103 ani, Nikki Schultek, o femeie activ\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 de ani, a experimentat o cascad\u0103 brusc\u0103 de simptome debilitante \u0219i chinuitoare \u2013 inclusiv probleme cognitive \u0219i respiratorii \u0219i aritmie cardiac\u0103 \u2013 \u0219i a fost investigat\u0103 pentru scleroz\u0103 multipl\u0103. Dar, dup\u0103 trei scan\u0103ri ale creierului \u0219i numeroase radiografii, nu exista \u00eenc\u0103 niciun diagnostic sau plan de tratament. \u201eA fost ca \u0219i cum a\u0219 fi tr\u0103it \u00eentr-un co\u0219mar, imagin\u00e2ndu-mi c\u0103 nu-mi voi vedea copiii \u2013 \u00een v\u00e2rst\u0103 de trei \u0219i cinci ani \u2013 cresc\u00e2nd\u201d, spune Schultek, citat\u0103 de The Guardian.<\/a><\/p>\n

Aproape un deceniu mai t\u00e2rziu vorbind la un apel video din Carolina de Nord, ea este \u00een form\u0103 maxim\u0103 nu prezint\u0103 niciun semn de boal\u0103 degenerativ\u0103 a creierului. S-a dovedit c\u0103 avea mai multe infec\u021bii cronice, inclusiv bacteria Borrelia burgdorferi, care provoac\u0103 boala Lyme \u0219i care ajunsese pe furi\u0219 la creierul ei. Antibioticele i-au redat s\u0103n\u0103tatea, dar B. burgdorferi este greu de eradicat odat\u0103 ajuns\u0103 \u00een creier. Femeia ar putea avea nevoie de tratament de \u00eentre\u021binere pentru a \u021bine boala la distan\u021b\u0103.<\/p>\n

Schultek nu este singura persoan\u0103 a c\u0103rei tulburare neurologic\u0103 s-a dovedit a fi cauzat\u0103 de microbii din creier. O lucrare recent\u0103 la care este coautor principal, publicat\u0103 \u00een Alzheimer\u2019s and Dementia, a pus cap la cap o list\u0103 lung\u0103 de rapoarte de caz \u00een care s-a descoperit c\u0103 boala infec\u021bioas\u0103 era cauza principal\u0103 a demen\u021bei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een multe cazuri, demen\u021ba era reversibil\u0103.<\/p>\n

C\u00e2\u021biva dintre pacien\u021bi au murit, dar majoritatea au supravie\u021buit \u0219i au \u00eenregistrat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative ale func\u021biei cognitive, inclusiv un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 70 de ani care a fost diagnosticat cu boala Alzheimer dup\u0103 ce declinul s\u0103u cognitiv rapid l-a f\u0103cut incapabil s\u0103 conduc\u0103 sau, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ias\u0103 singur din cas\u0103. A fost prelevat\u0103 o prob\u0103 de lichid cefalorahidian care a eviden\u021biat o infec\u021bie fungic\u0103 cauzat\u0103 de Cryptococcus neoformans. \u00cen doi ani de la administrarea medicamentelor antifungice, acesta a putut s\u0103 conduc\u0103 din nou \u0219i s\u0103 lucreze din nou ca gr\u0103dinar.<\/p>\n

Richard Lathe, profesor de medicin\u0103 infec\u021bioas\u0103 la Universitatea din Edinburgh \u0219i un alt autor principal al lucr\u0103rii, spune c\u0103 ace\u0219ti pacien\u021bi \u201eau fost descoperi\u021bi accidental ca suferind de diverse infec\u021bii fungice, bacteriene sau virale, iar atunci c\u00e2nd au tratat pacientul cu antifungice, antivirale sau antibiotice, demen\u021ba a disp\u0103rut\u201d. El, printre al\u021bii, a investigat posibilitatea ca, la fel ca intestinul, creierul s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 o comunitate de microbi \u2013 un domeniu \u00een mare parte neexplorat din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, dar cu un poten\u021bial enorm de salvare a vie\u021bii.<\/p>\n

O infec\u021bie comun\u0103 printre cazurile de demen\u021b\u0103 era cea pe care o avea gr\u0103dinarul: C neoformans, o ciuperc\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een plante \u0219i animale, ale c\u0103rei spori sunt u\u0219or de inhalat. Infec\u021bia bacterian\u0103 dominant\u0103 a fost Borrelia. Au fost raportate doar c\u00e2teva virusuri, printre care herpes simplex \u0219i herpes zoster.<\/p>\n

Lathe face parte dintr-un grup interna\u021bional de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 care colaboreaz\u0103 la ini\u021biativa Alzheimer Pathobiome, care este condus\u0103 de Schultek, \u00een calitate de director executiv \u0219i fondator. (\u201ePathobiome\u201d se refer\u0103 la microbii patogeni \u2013 care cauzeaz\u0103 boli \u2013 \u0219i la susceptibilitatea gazdei la ace\u0219tia).Ea a reunit oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din diferite domenii \u2013 inclusiv microbiologi, imunologi, gerontologi \u0219i neurologi \u2013 pentru a \u00een\u021belege mai bine rolul microbilor \u00een creier, pentru a concepe modalit\u0103\u021bi de diagnosticare \u0219i tratare a infec\u021biilor cerebrale care, \u00een mod normal, ar putea trece neobservate de medic \u0219i pentru a identifica m\u0103suri preventive utile, de la vaccinuri la factori lega\u021bi de stilul de via\u021b\u0103.
\nTotu\u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, spune Lathe, trebuie stabilit ce procent din demen\u021be sunt cauzate de infec\u021bii care ar putea fi tratate: \u201e\u0218tim c\u0103 exist\u0103 unele. \u0218tim c\u0103 este pu\u021bin probabil s\u0103 fie 100%, dar b\u0103nuim c\u0103 probabil jum\u0103tate sau mai mult ar putea fi tratate\u201d.<\/p>\n

Se presupunea c\u0103 creierul este ultimul bastion al sterilit\u0103\u021bii \u00een corpul uman \u2013 are o barier\u0103 hematoencefalic\u0103, prin care se credea c\u0103 microbii sunt prea mari pentru a trece \u2013 dar se pare c\u0103 microbii \u00eenfloresc \u00een creier. Microbiomul creierului este greu de studiat, totu\u0219i, deoarece nu putem lua o mostr\u0103, a\u0219a cum am face \u00een cazul intestinului.<\/p>\n

Acestea fiind spuse, ideea c\u0103 infec\u021bia microbian\u0103 are un rol \u00een demen\u021b\u0103 dateaz\u0103 de la Alois Alzheimer, care, \u00een 1906, a descoperit boala care \u00eei poart\u0103 acum numele, \u0219i Oskar Fischer, care a identificat-o \u0219i el un an mai t\u00e2rziu. Am\u00e2ndoi au b\u0103nuit c\u0103 microbii sunt implica\u021bi, \u201edar nu au fost capabili s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 acest lucru\u201d, spune Lathe. \u00cen prezent, exist\u0103 o serie de cercet\u0103ri care sus\u021bin aceste b\u0103nuieli timpurii. \u00cen Danemarca, Janet Janbek \u201ea demonstrat c\u0103 persoanele cu infec\u021bii multiple sunt expuse riscului bolii Alzheimer \u0219i, invers, c\u0103 persoanele cu Alzheimer prezint\u0103 un risc crescut de infec\u021bii de toate tipurile\u201d, spune Lathe. Al\u021bi cercet\u0103tori, precum Luis Carrasco din Madrid, au descoperit infec\u021bii \u00een creier \u0219i \u00een sistemul nervos.<\/p>\n

C\u00e2nd Lathe a \u00eenceput s\u0103 caute dovezi ale vie\u021bii microbiene \u00een mostre de creiere l\u0103sate \u0219tiin\u021bei medicale, a ap\u0103rut o imagine mai clar\u0103. Lucrarea sa, The Remarkable Complexity of the Brain Microbiome in Health and Disease (Complexitatea remarcabil\u0103 a microbiomului cerebral \u00een s\u0103n\u0103tate \u0219i boal\u0103), a analizat creierele persoanelor care nu sufereau de demen\u021b\u0103 \u0219i le-a comparat cu creierele bolnavilor de Alzheimer. S-a constatat c\u0103, \u00een timp ce \u00een creierele de control exista o diversitate remarcabil\u0103 de specii, \u00een creierele bolnave de Alzheimer existau adesea cre\u0219teri excesive de anumi\u021bi microbi. \u00cen creierele de control, microbii erau diferi\u021bi \u00eentre regiunile creierului \u0219i \u00eentre indivizi, g\u0103zduind \u00een principal ciuperci, bacterii \u0219i cloroplastide (specii legate de alge).Virusul adenovirus de tip C \u2013 un vinovat comun pentru infec\u021biile respiratorii \u2013 a fost adesea prezent, dar nu au fost reprezenta\u021bi mul\u021bi viru\u0219i.<\/p>\n

\u00cen multe \u2013 dar nu \u00een toate \u2013 dintre creierele cu Alzheimer, spune Lathe: \u201eAm observat o supraabunden\u021b\u0103 a mai multor microbi \u2013 cei mai importan\u021bi sunt specii precum Streptococcus \u0219i Staphylococcus \u00een cazul bacteriilor, iar \u00een cazul drojdiilor sunt lucruri precum Candida \u0219i Cryptococcus, care sunt toate bine cunoscute pentru c\u0103 provoac\u0103 diverse patologii la om\u201d. A existat, de asemenea, o specie misterioas\u0103 legat\u0103 de alge, dar aceasta nu a fost studiat\u0103 prea mult \u00een leg\u0103tur\u0103 cu s\u0103n\u0103tatea uman\u0103. \u201eAr putea fi foarte important\u0103, dar nu \u0219tim nimic despre ea.\u201d<\/p>\n

Aceast\u0103 lucrare a fost finalizat\u0103 \u00een 2023 \u0219i trimis\u0103 unei reviste, spune Lathe, care dorea o confirmare independent\u0103 a rezultatelor \u00eenainte de publicare, \u201eceea ce este destul de corect\u201d. Trei centre de cercetare din SUA au continuat aceast\u0103 linie de cercetare. David Corry, specialist \u00een astm la Baylor College of Medicine, Texas, a prelevat mostre de creier \u0219i le-a pus direct pe agar, spune Lathe. \u201eA v\u0103zut c\u0103 apar ni\u0219te microbi foarte interesan\u021bi.<\/p>\n

Se uit\u0103 doar la ceea ce cre\u0219te.\u201d Urm\u0103torul este Brian Balin de la Philadelphia College of Osteopathic Medicine, care \u201ea sus\u021binut c\u0103 nu to\u021bi microbii pe care \u00eei vede\u021bi \u00een patologiile umane vor cre\u0219te \u00een agar\u201d, spune Lathe. Ace\u0219tia au nevoie de \u201emedii\u201d foarte specializate \u00een care s\u0103 creasc\u0103 \u2013 sau, chiar mai bine, de celule umane. \u201eA\u0219a c\u0103 a cultivat acelea\u0219i probe de creier pe monocite umane [un tip de globule albe] \u00een culturi de \u021besuturi \u0219i a observat c\u0103 apar organisme suplimentare care nu au fost raportate anterior.\u201d \u00cen cele din urm\u0103, Garth Ehrlich de la Drexel University College of Medicine, tot din Philadelphia, utilizeaz\u0103 o metod\u0103 sofisticat\u0103 de amplificare a genelor pentru a confirma identitatea microbilor din creier; el constat\u0103 o grupare similar\u0103 a microbilor \u00een probele prelevate de la pacien\u021bii cu Alzheimer.<\/p>\n

\u00cen intestin, \u0219tim c\u0103 exist\u0103 microbi buni \u0219i microbi r\u0103i, cu un biom s\u0103n\u0103tos \u0219i divers care lucreaz\u0103 pentru a \u021bine la distan\u021b\u0103 poten\u021bialii agen\u021bi patogeni. \u201eEste acela\u0219i lucru valabil \u0219i \u00een creier?\u201d, se \u00eentreab\u0103 Lathe. \u201eNu \u0219tim \u2013 vom afla doar atunci c\u00e2nd vom face analize mai detaliate\u201d. (Pe baza a ceea ce \u0219tim p\u00e2n\u0103 acum, nu va exista aceea\u0219i diversitate ca \u00een intestin).<\/p>\n

Dar exist\u0103 \u00eenc\u0103 sceptici, iar no\u021biunea r\u0103m\u00e2ne controversat\u0103. De\u0219i este greu s\u0103 convingi vreun sceptic, spune Lathe, \u201edac\u0103 \u00ee\u021bi trimi\u021bi grantul \u00een diverse locuri, prime\u0219ti comentarii anonime: \u201eNu-mi vine s\u0103 cred\u201d. \u2018Este imposibil\u2019. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, este foarte, foarte greu s\u0103 ob\u021bii finan\u021bare din cauza\u2026 \u00eei numim dinozauri\u201d.<\/p>\n

De\u0219i microbii se g\u0103sesc \u00een creierele de toate v\u00e2rstele, agen\u021bii patogeni p\u0103trund mai mult la v\u00e2rstele la care imunitatea este mai slab\u0103, cum ar fi bebelu\u0219ii sub un an \u0219i adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103, deoarece ap\u0103rarea organismului sl\u0103be\u0219te, iar infec\u021biile \u0219i inflama\u021biile se infiltreaz\u0103 mai u\u0219or \u00een jurul acestuia. A\u0219adar, exist\u0103 ceva ce putem face pentru a ne men\u021bine microbiomul cerebral s\u0103n\u0103tos?<\/p>\n

Vaccinul BCG a fost utilizat ini\u021bial \u00eempotriva tuberculozei, dar face adesea parte \u0219i dintr-un program de tratament pentru cancerul de vezic\u0103 urinar\u0103. \u201eAcesta stimuleaz\u0103 sistemul imunitar\u201d, spune Lathe. O echip\u0103 de cercet\u0103tori din Ierusalim, spune el, a decis s\u0103 se uite la pacien\u021bii care au supravie\u021buit cancerului de vezic\u0103 urinar\u0103 \u0219i s\u0103 compare prevalen\u021ba demen\u021bei \u00een r\u00e2ndul pacien\u021bilor trata\u021bi cu BCG \u0219i al celor care nu au fost trata\u021bi. \u201eDifer\u0103 ace\u0219tia \u00een ceea ce prive\u0219te rata la care se \u00eemboln\u0103vesc de Alzheimer?\u201d<\/p>\n

R\u0103spunsul este da \u2013 grupul BCG p\u0103rea s\u0103 ob\u021bin\u0103 o protec\u021bie de 75% \u00eempotriva bolii Alzheimer. O serie de studii au constatat \u00een prezent diferite niveluri de protec\u021bie \u00eempotriva BCG, cu o medie, conform unei meta-analize, de 45%.<\/p>\n

O serie de alte vaccinuri au fost investigate. Anul acesta, spune Lathe, \u201ea fost publicat\u0103 o lucrare despre zona zoster \u2013 vaccinul zoster\u201d. Acesta protejeaz\u0103 \u00eempotriva virusului varicelei, care se prezint\u0103 sub form\u0103 de herpes zoster la v\u00e2rsta adult\u0103, \u201ecare este foarte debilitant, \u00een special la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t exist\u0103 acum o politic\u0103 guvernamental\u0103 [din Regatul Unit] pentru ca persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 70 de ani s\u0103 primeasc\u0103 un vaccin zoster\u201d. La persoanele care au primit acest vaccin, a existat, de asemenea, o reducere a bolii Alzheimer. \u201eAm f\u0103cut o list\u0103 complet\u0103 a tuturor vaccinurilor \u2026 difterie, hepatit\u0103, zoster, grip\u0103, pneumococ, tifoid. Toate acestea, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau m ai mic\u0103, sunt protectoare \u00eempotriva bolii Alzheimer. Stimula\u021bi-v\u0103 sistemul imunitar!\u201d<\/p>\n

BCG, \u00eentre timp, s-a dovedit a preveni o serie de afec\u021biuni legate de v\u00e2rst\u0103, inclusiv infec\u021biile cutanate \u0219i pneumoniile. \u201eUnul dintre modurile \u00een care am dori s\u0103 ducem mai departe acest lucru este s\u0103 recomand\u0103m vaccinarea de rutin\u0103 a diferitelor tipuri de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 pentru a preveni nu numai boala Alzheimer, ci \u0219i morbidit\u0103\u021bile legate de v\u00e2rst\u0103.\u201d<\/p>\n

Con\u0219tientizarea \u0219i tratarea \u00een timp util a infec\u021biilor din organism ar putea, de asemenea, s\u0103 ajute \u2013 de\u0219i \u00een prezent, spune Schultek, ar fi rar ca un clinician s\u0103 testeze infec\u021biile cerebrale, chiar \u0219i la debutul problemelor cognitive. P\u00e2n\u0103 la dezvoltarea unor noi teste de diagnostic, ace\u0219tia ar trebui s\u0103 acceseze lichidul cefalorahidian, care alimenteaz\u0103 \u0219i cur\u0103\u021b\u0103 creierul, pentru a c\u0103uta semne de infec\u021bie cerebral\u0103.<\/p>\n

Aceasta necesit\u0103 o punc\u021bie lombar\u0103 \u2013 un ac introdus \u00een ceaf\u0103 \u2013 \u0219i, de\u0219i procedura este de rutin\u0103 \u00een spitale, nu este lipsit\u0103 de riscuri \u0219i efecte secundare (cum ar fi durerile de cap) \u0219i poate dura c\u00e2teva zile pentru recuperare. Desigur, dac\u0103 ave\u021bi Alzheimer, posibilitatea de a descoperi c\u0103 ave\u021bi o versiune tratabil\u0103 ar face ca riscul s\u0103 merite.<\/p>\n

Dac\u0103 ave\u021bi infec\u021bii herpetice recurente oriunde pe corp, Schultek recomand\u0103 tratarea sau prevenirea recuren\u021bei cu medicamente antivirale precum Aciclovir sau Valaciclovir, care sunt disponibile pe NHS. De asemenea, ea spune c\u0103 ar putea fi util s\u0103 v\u0103 supune\u021bi unui screening pentru boala Lyme, \u201edac\u0103 v\u0103 afla\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 endemic\u0103\u201d, deoarece cu c\u00e2t o trata\u021bi mai repede, cu at\u00e2t mai bine.<\/p>\n

O igien\u0103 bun\u0103, cum ar fi sp\u0103larea m\u00e2inilor, poate face mai mult dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 \u00eempiedice s\u0103 r\u0103ci\u021bi sau s\u0103 v\u0103 \u00eemboln\u0103vi\u021bi de grip\u0103. O lucrare recent publicat\u0103 de membri ai Ini\u021biativei Pathobiome Alzheimer exploreaz\u0103 modul \u00een care \u201emicrobii invadeaz\u0103 sistemele senzoriale ale capului \u0219i g\u00e2tului pentru a exploata creierul\u201d, spune Schultek. \u201eAcest lucru se refer\u0103 la viru\u0219ii \u0219i bacteriile care pot intra prin nas, cum ar fi Covid, precum \u0219i la microbii care intr\u0103 prin gur\u0103, ochi \u0219i urechi\u201d. Aceste sim\u021buri devin adesea defecte pe m\u0103sur\u0103 ce Alzheimer se dezvolt\u0103, \u201eiar dovezile sugereaz\u0103 c\u0103 o parte din acest lucru s-ar putea datora faptului c\u0103 aceste infec\u021bii ne afecteaz\u0103 capacitatea de a mirosi, dar apoi afecteaz\u0103 \u0219i creierul \u00een sine\u201d.<\/p>\n

Nasul este o cale din ce \u00een ce mai bine stabilit\u0103 pentru ca microbii s\u0103 ajung\u0103 la creier. \u201eO echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Universitatea Griffith din Australia a descoperit c\u0103 po\u021bi infecta \u0219oarecii cu Chlamydia pneumoniae, care poate provoca pneumonie sau r\u0103ceal\u0103, \u0219i po\u021bi face ca \u0219oarecii s\u0103 dezvolte o patologie asem\u0103n\u0103toare cu Alzheimer \u00een creier\u201d, spune Schultek. \u201e\u0218i acesta nu este singurul grup care a demonstrat acest lucru. Dr. Balin a fost primul care a ar\u0103tat acest lucru \u0219i a demonstrat c\u0103 acest organism este capabil s\u0103 treac\u0103 prin nas \u0219i s\u0103 intre \u00een creier.\u201d Acest lucru a declan\u0219at o avalan\u0219\u0103 de rapoarte media conform c\u0103rora evitarea scobitului \u00een nas ar putea contribui la sc\u0103derea riscului de demen\u021b\u0103. Cu toate acestea, Schultek spune c\u0103 nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 c\u0103 acesta este cazul \u0219i c\u0103 aceast\u0103 cercetare realizat\u0103 de membrii echipei sale a fost scoas\u0103 din context.<\/p>\n

O bun\u0103 s\u0103n\u0103tate oral\u0103 este o necesitate. Bolile gingivale au fost asociate de mult timp cu riscul de demen\u021b\u0103 \u0219i \u201es-a demonstrat c\u0103 anumite organisme precum bacteriile parodontale (Porphyromonas gingivalis) pot cre\u0219te permeabilitatea barierei hemato-encefalice \u2013 ceea ce nu este un lucru bun\u201d, spune Schultek.<\/p>\n

De\u0219i ea recunoa\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u0103 nu suntem nici pe departe aproape de a avea un set complet format de recomand\u0103ri, \u201ecele mai bune sfaturi de stimulare a imunit\u0103\u021bii pe care le putem culege din literatura de specialitate includ o diet\u0103 bun\u0103, exerci\u021bii fizice \u0219i o stare general\u0103 bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate, urm\u0103rind lucrurile pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, cum ar fi zah\u0103rul din s\u00e2nge \u0219i colesterolul, \u0219i pun\u00e2nd \u00een aplicare ceea ce este \u00een mare parte de bun sim\u021b\u201d. Aceasta include evitarea unei diete ultraprocesate, care, spune ea, \u201enu numai c\u0103 ajut\u0103 la inflama\u021bie, dar poate, de asemenea, ajuta la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021biei imunitare\u201d. Exerci\u021biul fizic este o alt\u0103 modalitate eviden\u021biat\u0103 de a sus\u021bine func\u021bia imunitar\u0103.<\/p>\n

Acest lucru este esen\u021bial, deoarece nu putem evita complet expunerea la germeni. Dincolo de orice altceva, am deveni extrem de singuratici, dac\u0103 am \u00eencerca s\u0103 facem asta.<\/p>\n

\n
\n

Urm\u0103re\u0219te mai jos produc\u021biile video ale G4Media:<\/h4>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.g4media.ro\/studiu-ce-este-biomul-cerebral-si-cum-ar-putea-studierea-acestuia-la-prevenirea-dementei-si-bolii-alzheimer-printre-altele.html<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu nou\u0103 ani, Nikki Schultek, o femeie activ\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 de ani, a experimentat o cascad\u0103 brusc\u0103 de simptome debilitante \u0219i chinuitoare \u2013 inclusiv probleme cognitive \u0219i respiratorii \u0219i aritmie cardiac\u0103 \u2013 \u0219i a fost investigat\u0103 pentru scleroz\u0103 multipl\u0103. Dar, dup\u0103 trei scan\u0103ri ale creierului \u0219i numeroase radiografii, nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":455947,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[24],"class_list":["post-455946","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-g4media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/455946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=455946"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/455946\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/455947"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=455946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=455946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=455946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}